321,611 matches
-
Dumnezeu, în numele căruia bătrâna cere de pomană, în Dracul, pe care îl urmărește în permanență spre a-l păcăli și a-și relua forma de zână, dar și în buna-credință a trecătorilor care o miluiesc, și care pot fi și ei buni creștini care își aduc aminte de sufletul răposaților din familie, sau draci cu coarne și coadă, trimiși pe pământ cu diverse misiuni. Aceeași supapă reglează și atitudinile diferite ale cititorilor față de povestea alunecoasă, ce admite simultan mai multe nivele de
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
depășite, că dincolo de obositoarea banalitate a cotidianului se ascunde o lume plină de farmec și mister. Elementele stilizat grotești nu lipsesc cu totul și scena în care tânărul diavol se urcă în cârca bătrânei pentru a merge "călare" e o bună ilustrare. Dar în mare parte au fost eliminate căci ele nu erau decât ornamentele macabre pe care anchetatorii le-au adăugat unor rituri neînțelese cu scopul de a-și justifica cruzimea fără margini. Dorința de a evada din normele încorsetante
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
pentru modul lui Salinger de a înțelege membrii familiei Glass, oamenii, în general. Un înțelept pus să aleagă un cal nu e în stare să vadă dacă e negru sau murg, armăsar sau iapă, dar îl alege pe singurul foarte bun: "Kao nu e preocupat decât de mecanismul spiritual. Căutând să surprindă esențialul, el uită amănuntele; concentrat pe însușirile lăuntrice, le pierde din vedere pe cele exterioare. Vede numai ceea ce vrea să vadă și nu vede ceea ce nu-l interesează să
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
vede ceea ce nu-l interesează să vadă. Se uită la ceea ce trebuie să se uite și omite ceea ce nu merită să-i atragă privirea". Zeița, fiica negustorului Tot în excelenta traducere a doamnei Antoaneta Ralian a apărut volumul considerat, pe bună dreptate, cel mai bun roman al lui D.H. Lawrence. Povestea Alvinei, fiica unui idealist vânzător de pânzeturi din Manchester (negustor artist, încercând să schimbe gusturile plebeilor săi cumpărători, ceea ce, evident, avea să-l ducă la faliment) e cu totul neobișnuită
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
interesează să vadă. Se uită la ceea ce trebuie să se uite și omite ceea ce nu merită să-i atragă privirea". Zeița, fiica negustorului Tot în excelenta traducere a doamnei Antoaneta Ralian a apărut volumul considerat, pe bună dreptate, cel mai bun roman al lui D.H. Lawrence. Povestea Alvinei, fiica unui idealist vânzător de pânzeturi din Manchester (negustor artist, încercând să schimbe gusturile plebeilor săi cumpărători, ceea ce, evident, avea să-l ducă la faliment) e cu totul neobișnuită. începe ca o istorie
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
Musil nu există eu. Nu mai există nici interior, nici exterior. Nu mai există decât o ușă, adică ceva între. Încetând a mai fi Dasein, subiectivitatea devine un simplu Dazwischen. Dar oare nu cumva tocmai această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât de demodate pe cât ne lăsa a crede Musil? Cu câțiva ani înainte ca Musil să-și înceapă romanul, Lukács afirma că orice roman duce către o ușă importantă - dincolo de care nu se
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
poate să vorbească chiar despre Kant, Fichte, Schelling, Novalis, Tieck și alții. întrebi de camera Domnului Bibliotecar - așa îi place să fie numit în continuare - și ajungi la o ușiță. Auzi vorbă în cameră și crezi că e lume înăuntru. Bunul tîmplar spune însă că poetul e singur și vorbește, zi și noapte, cu sine însuși. Șovăi, pregeți să bați la ușă, te cuprinde neliniștea. în cele din urmă ciocănești și... se aude un puternic: "Intră!" Deschizi ușa și zărești în mijlocul
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
întrebat dacă-i vorbisem deja lui Schelling, iar eu i-am spus că da.[...] își amintea de Matthisson, Schiller, Zollikofer, Lavater, Heinse și de mulți alții dar, cum am mai spus, nu și de Goethe. Avea încă o memorie foarte bună și-și amintea de lucruri de demult. M-am mirat la un moment dat că își pusese pe perete portretul lui Friedrich cel Mare și l-am întrebat de ce. Mi-a spus: "M-ați mai întrebat, domnule baron" și, într-
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
rătăcit, abătut, și începe să cînte din gură. Nu mi-am putut da seama niciodată în ce limbă cîntă, dar era atît de pătimaș, încît îți punea într-adevăr nervii la încercare. Cîntul său era trist și melancolic, amintind de bunul tenor de altădată. Iubește mult copiii. Dar ei se tem și fug de el. Moartea îl înspăimîntă peste măsură. De altfel, e foarte temător. Nervii săi îngrozitor de zdruncinați îl fac atît de sperios. Tresare la cel mai mic zgomot. Cînd
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
aflat, de astă dată de la un băiețaș, pesemne și el școlar, că „Mangă și Rangă din formația S.U.G. Rafia” o vor pune la dispoziția publicului pe celebra guristă „Violata din Dudău”. Și, după cum era de așteptat, după ani buni, această „cultură de masă”, combinată cu emisiuni tv de același gen, ronțăite pas cu pas, a rodit în zilele noastre. O mostră elocventă ne oferă câteva dintre răspunsurile elevilor de gimnaziu care au susținut simularea evaluării naționale la limba română
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
pe perete, dacă e șmecher dau și share”. Deci cu tehnica e la zi, a exclamat ziaristul! S-a îmbufnat când a aflat cum văd „școlerii” noștri lumea politică de pe la noi: „Legile sunt date de proștii ăștia de la conducere. E bună dacă e promulgată de cine trebuie, dacă nu să ne lase dracu cu politica lor”. Și cotrobăind mai departe printre răspunsurile sortate cu evlavie la un Inspectorat Școlar, a mai aflat câte ceva despre raportul dintre tineret și legislația română: „Eu
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
îmi plac când se dau. Mai potolește și ei hoția și golănia din țara asta”... Și un altul care se dă în petic folosind sintagme din limbajul său cotidian: „Pe Florica o ardea în coceni iar pe Ana pe după sobă, bun băiat, deștept, Ion se aseamănă cu băieții care știe ce vor de la o femeie, nu iubire”. Ce și-o fi propus acest Bill din presa britanică să scrie despre noi, nu știm. Dar ne imaginăm...
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
Comisia de Administrație a Camerei Deputaților a avizat favorabil modificarea „legii Marinescu“, ceea ce presupune încredințarea deciziei de eutanasiere a câinilor către consiliile locale. Parlamentarii susțin că această modificare a legii privind protecția animalelor 9/2008 este o soluție mult mai bună, deoarece lasă primăriile să decidă ce soarta animalelor fără stăpân și pentru că dă posibilitatea inițierii parteneriatelor cu ONG. „Eu cred că soluția este bună față de legea trecută. Am transferat responsabilitatea către consiliile locale, cu posibilitatea de sterilizare sau eutanasiere pentru
Problema câinilor maidanezi ar putea fi rezolvată. Soarta animalelor, decisă de consiliile locale () [Corola-website/Journalistic/27029_a_28354]
-
susțin că această modificare a legii privind protecția animalelor 9/2008 este o soluție mult mai bună, deoarece lasă primăriile să decidă ce soarta animalelor fără stăpân și pentru că dă posibilitatea inițierii parteneriatelor cu ONG. „Eu cred că soluția este bună față de legea trecută. Am transferat responsabilitatea către consiliile locale, cu posibilitatea de sterilizare sau eutanasiere pentru animalele care stau mai mult în țarcuri. Legea dă posibilitatea de inițiere de parteneriate cu ong-uri. Consiliul Local în funcție de banii pe care îi are
Problema câinilor maidanezi ar putea fi rezolvată. Soarta animalelor, decisă de consiliile locale () [Corola-website/Journalistic/27029_a_28354]
-
film cu o scriitură cinematografică atît de mediocră? După cum, îl obligă cineva, astăzi, să apere un film slab și să încerce să rescrie istoria? De fapt, toată această poveste nu e atît o chestiune de adevăr istoric, cît una de bun simț. Trecînd de la o extremă la alta, să părăsim povestea bunului simț absent, și să ajungem la o poveste a unui cu totul alt simț, Al șaselea simț, (simțul unui copil de a comunica cu lumea de dincolo, cu morții
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
cineva, astăzi, să apere un film slab și să încerce să rescrie istoria? De fapt, toată această poveste nu e atît o chestiune de adevăr istoric, cît una de bun simț. Trecînd de la o extremă la alta, să părăsim povestea bunului simț absent, și să ajungem la o poveste a unui cu totul alt simț, Al șaselea simț, (simțul unui copil de a comunica cu lumea de dincolo, cu morții, care "nu știu că sînt morți")... Filmul e multinominalizat în cursa
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
o poveste a unui cu totul alt simț, Al șaselea simț, (simțul unui copil de a comunica cu lumea de dincolo, cu morții, care "nu știu că sînt morți")... Filmul e multinominalizat în cursa Oscarurilor, inclusiv în dreptul importantelor "cel mai bun film", "regie", "scenariu". Dacă la primele două premii balanța înclină cu hotărîre spre American Beauty, în dreptul scenariului ea devine ezitantă. Scenariul e scris chiar de regizor (evident, un regizor care nu crede că menirea sa e " să supravegheze lucrările de
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
masă specială, înconjurată cu un cordon roșu, lângă care sunt, pe perete, desene ale scriitorului, pe masă, sub sticlă, alte desene semnate de mâna magicului autor al lui „Ulysses”. Dar rușii, slăviți ori huliți, care-și cinstesc deopotrivă și istoria bună și istoria rea, și pe ultimul Romanov, și pe Ulianov, și pe Stalin, dar gruzinii care păstrează la Gorâi o casă și o statuie, „Maica Rusia”, mama lui Stalin, călăul Gruziei și al tuturor popoarelor prigonite de marele imperiu? Prin
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
de popoare venite de departe, de imperii născute aproape, dar noi aici am fost, și-om fi cât ne-or păzi simbolurile noastre vechi, printre care este și acest steag al moților liberi din Apusenii vechilor aurari daci. Prietenul meu bun, plecat în altă lume, poetul Mircea Micu, autor al unei piese de teatru și al unei cărți despre Craiul Moților, îmi povestea întâmplarea simbolică a unei călătorii în Apuseni, când, întrebându-l pe un copil de țăran: „Tu știi cine
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
v-a determinat să publicați această corespondență, cu un marcat caracter intim și ideatic, în același timp? Friedgard Thoma: Există mai multe motive. La început, un prieten - profesorul Ulrich Horstmann(*, autorul cărții "Untier" mi-a spus: " Tu trebuie într-o bună zi să scrii această istorie". Am ezitat fiindcă mi-am spus că nu-mi este îngăduit sub nici motiv să fac așa ceva cît timp partenera de viață a lui Emil Cioran, Simone Boue, trăiește încă și cum speram că va
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
al termenului, era însă foarte iubitor de viață. De altfel nici nu a trăit singur: a avut o minunată parteneră de viață, o femeie foarte frumoasă care în baza titlului ei științific de "agregèe" beneficia și de un salariu foarte bun, putîndu-l astfel întreține și pe Cioran. Numai că, ori de cîte ori se anunța un interviu, trebuia creată impresia că el trăiește "singur" și acest neadevăr i l-am reproșat mereu deși Simone spunea că de fapt totul este în
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
optimiste asupra lumii. N.B. Interviurile seamănă cu acele fotografii instantanee dar unice pe care ți-este îngăduit să le faci. La developare îți dai seama că poate unghiul, lumina, depărtarea sau apropierea de model, ar fi putut fi altele. Mai bune, mai puțin bune? Se întîmplă ca după ce am închis microfonul, interlocutorul să fie dintr-o dată dispus să facă și mărturisiri nesperate. Friedgard Thoma a revenit însă și după ce practic interviul fusese încheiat, asupra unor teme și idei ale cărții, ale
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
N.B. Interviurile seamănă cu acele fotografii instantanee dar unice pe care ți-este îngăduit să le faci. La developare îți dai seama că poate unghiul, lumina, depărtarea sau apropierea de model, ar fi putut fi altele. Mai bune, mai puțin bune? Se întîmplă ca după ce am închis microfonul, interlocutorul să fie dintr-o dată dispus să facă și mărturisiri nesperate. Friedgard Thoma a revenit însă și după ce practic interviul fusese încheiat, asupra unor teme și idei ale cărții, ale amintirilor pe care
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
pe piața externă, dar și, chestiune extrem de importantă, pe piața internă.Dar România? Noi unde suntem în această competiție pentru imagine internațională și în desfășurarea complicatului proces de acces la cultură al propriului popor? Din păcate, nu prea multe lucruri bune se pot spune. Chiar și ceea ce făcusem bine, în acest moment, este neglijat, aproape uitat. România organiza înainte de 1989 un Festival de muzică ușoară la care au participat nume mari ori nume care au devenit mari. „Cerbul de Aur” era
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
prin competențe dovedite. Stau mărturie nenumăratele articole prin care mass-media din Germania în special, dar și din Belgia și Olanda, arată că forța de muncă bine calificată din România suplinește penuria din domenii cheie ale economiilor acestor state. De ani buni, mesajul d-lui Nicolae Dumitru, președinte al Consiliului editorial al revistei și Editurii „Balcanii și Europa”, care editează Suplimentele „Români peste hotare”, este unul de susținere pentru eforturile depuse de compatrioții noștri în vederea integrării în Germania, Belgia și Olanda, pentru
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]