32,388 matches
-
îl transformă pe până mai ieri subiectul exclusiv al statului român într-un "cetățean cosmopolit" care are drept cadru de referință societatea umană în întregul său și nu doar națiunea sa politică. Toate aceste mutații petrecute în conținutul semantic al noțiunii de "bun cetățean" se repercutează și asupra identității sociale a indivizilor, care este supusă unei masive revizuiri. Cetățenia activă, angajamentul civic, participarea politică, raționalismul critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei societăți inspirate de principiile politice ale democrației liberale, autoritățile statale românești au adoptat norma europeană a "politicii regretului". Toate aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot fi înțelese în cheia oferită de noțiunea de "revoluție mnemonică", ilustrează noua condiție postnaționalistă a memoriei istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la o altă formă de organizare politică (fie că se face prin revoluție sângeroasă, revoluție "de catifea", sau printr-o lovitură de palat) antrenează un proces de "reglare a conturilor cu trecutul" care ia uneori chipul formal al "justiției tranziționale". Noțiunea de justiție tranzițională desemnează ansamblul de practici, judiciare cât și non-judiciare, prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este avansată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este The Polish Peasants in Europe and America scrisă de W.I. Thomas și F. Znaniecki (1918-1920 cf. Stanley, 2010), în care autorii au analizat conținutul scrisorilor trimise țăranilor polonezi emigrați în Statele Unite de către familiile lor rămase în Europa. 5 Noțiunile de "naționalism cultural", respectiv "naționalism politic", precum și perechea "teologia naționalistă a intelectualilor" și "mitologia naționalistă a maselor" aparțin lui C.J.H. Hayes (1960, pp. 168, 5). Contribuțiile noastre, prin care am încercat să completăm tabloul și să îi conferim simetrie, sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultural", respectiv "naționalism politic", precum și perechea "teologia naționalistă a intelectualilor" și "mitologia naționalistă a maselor" aparțin lui C.J.H. Hayes (1960, pp. 168, 5). Contribuțiile noastre, prin care am încercat să completăm tabloul și să îi conferim simetrie, sunt aduse prin noțiunile de "naționalism popular", respectiv "profetism național al proorocilor națiunii". 6 Termenul "politie", de proveniență grecească (πολιτεία), desemnează fie o entitate organizată politic, fie organizarea politică a unei colectivități. În rândurile de față noțiunea de politie este utilizată în sensul al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să îi conferim simetrie, sunt aduse prin noțiunile de "naționalism popular", respectiv "profetism național al proorocilor națiunii". 6 Termenul "politie", de proveniență grecească (πολιτεία), desemnează fie o entitate organizată politic, fie organizarea politică a unei colectivități. În rândurile de față noțiunea de politie este utilizată în sensul al doilea, i.e., forma de organizare politică a unei entități sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
studiu realizat de o revistă americană, pentru anii 2006 2012, cele mai căutate meserii vor fi: consultant financiar personal, cercetător medical, inginer software, chiropractor, inginer de mediu, manager de vânzări, sportiv. La sfârșitul anilor ’50 ai secolului XX a apărut noțiunea de societate postindustrială prin care se înțelege perioada în care, în economie, interesul se deplasează de la producția industrială către servicii și bunuri de consum. În cadrul societății postindustriale, cunoașterea teoretică înlocuiește munca și capitalul (societatea informațională) e) Viață publică și viață
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu procesele de: predare; instruire; verificare; examinare; cu tehnici și metode de învățare. Durata modificărilor comportamentale datorate învățării este relativă. Bineînțeles că ceea ce s-a învățat se poate și uita, ,,dezvăța”, deși, în majoritatea cazurilor ,,urme”, pozitive sau negative, ale noțiunilor dobândite în procesul de învățare dăinuie și sunt reactualizate cu ocazia proceselor ulterioare de învățare, pe parcursul vieții fiecăruia. Teoreticienii acestui domeniu al învățării, afirmă la unison că învățarea nu poate fi nici observată, nici influențată direct. Ei consideră că promovarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stabilite sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive; * învățarea motrică inteligentă, specifică sporturilor în care adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții variabile. Învățarea motrică realizată la nivelul de priceperi, deprinderi sau obișnuințe, se dublează prin însușirea unor noțiuni și concepte care determină efectuarea de judecăți și raționamente din partea subiectului, în situații problematice. Kurt Egger, Malcolin și Heidelberg citați în ,,Manualul de educație fizică în școală” (1994), consideră că învățarea motrică cuprinde trei tipuri distincte: * învățarea prin condiționare are
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tatonări care presupune încercarea și eroarea în procesul de învățare. Conform teoriei lui Thorndike, succesul acestui tip de învățare depinde ,,de trei condiții instrumentale”: motivațiile elevului, care trebuie induse; exersarea, cu recomandarea de a se exersa în mod variat, pentru ca noțiunile învățate să poată fi utilizate în condiții diversificate; reușita, esențială pentru eficiența învățării. În activitatea de educație fizică și sport învățarea prin tatonare se face în detrimentul succeselor imediate și continue, în favoarea creșterii independenței elevului. În situațiile în care există mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acestora. În acest tip de învățare soluția, calea, modalitatea de rezolvare nu este găsită în faze succesive (ca la învățarea programată) ci în integralitatea ei, instantaneu, după o perioadă de analiză și corectare prealabilă. În urma folosirii acestui tip de învățare noțiunile învățate pot fi mai ușor transferabile altor forme de activități. Acest tip de învățare se folosește după ce sportivul a asimilat deja anumite structuri de bază ale problemelor ce urmează a fi învățate. Ea este facilitată dacă problema de rezolvat este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
activități. Acest tip de învățare se folosește după ce sportivul a asimilat deja anumite structuri de bază ale problemelor ce urmează a fi învățate. Ea este facilitată dacă problema de rezolvat este adaptată gradului de experiență a elevului și dacă utilizarea noțiunilor pe care le posedă elevul deja, este ajustată printr-o alegere judicioasă a sarcinilor de îndeplinit. În acest tip de învățare se prezintă elevului sarcini globale ce se adresează elevilor care au niște baze solide în sprijinul acestora. Procesul de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
simplă constituie o verigă din deprinderea complexă; părțile simple sunt predate/învățate prin metodologia de predare a părților simple; asamblarea, parțială sau/și totală, trebuie realizată cât mai repede posibil. Asamblarea se deosebește de formare, deoarece în procesul definit de noțiunea de asamblare, fiecare parte este practicată așa cum se execută în deprinderea globală, complexă, pe când în procesul definit de noțiunea de formare, primele încercări pot fi relativ diferite față de deprinderea finală. 2.3.Evaluarea, componentă a procesului didactic Pe fondul paradigmei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
asamblarea, parțială sau/și totală, trebuie realizată cât mai repede posibil. Asamblarea se deosebește de formare, deoarece în procesul definit de noțiunea de asamblare, fiecare parte este practicată așa cum se execută în deprinderea globală, complexă, pe când în procesul definit de noțiunea de formare, primele încercări pot fi relativ diferite față de deprinderea finală. 2.3.Evaluarea, componentă a procesului didactic Pe fondul paradigmei curriculumului, evaluarea este considerată în relație directă cu predarea și învățarea, în sensul contribuției evaluării în reglarea celor două
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca răspuns la întrebarea ,,ce evaluăm ?”; obiectul evaluării îl reprezintă rezultatele procesului didactic, rezultatul acțiunilor de predare/învățare sau altfel spus individul și formarea lui sub toate aspectele, inclusiv procesul didactic aferent. Din această perspectivă planurile evaluării sunt: * cognitiv: cunoștințe, noțiuni, reguli, abilități și capacități; performanțe (se pot măsura) * afectiv-atitudinal: atitudinea corectă în procesul didactic, interes, sentimente, convingeri (nu sunt susceptibile măsurării) * psihomotor: priceperi și deprinderi motrice, comportamente, capacități, calități motrice, etc. (măsurabile). Acestea sunt efectele imediate ale procesului didactic, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
instrucția, în cel mai scurt timp, cu costurile cele mai mici. Modelul propus de Babanski are șapte etape clare: * stabilirea sarcinilor generale ale predării temei, conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
noi. După părerea sa, „structura în discuție se supune, ca oricare alta, probei omisibilității: și luptă din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că este prezentată „în desfășurare”), ori între o notă și noțiunea ei nu poate fi interdependență pentru că în timp ce o noțiune poate exista fără afirmarea uneia din notele sale, o notă nu poate exista în afara noțiunii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că este prezentată „în desfășurare”), ori între o notă și noțiunea ei nu poate fi interdependență pentru că în timp ce o noțiune poate exista fără afirmarea uneia din notele sale, o notă nu poate exista în afara noțiunii din al cărei conținut face parte”. După cum ușor se poate constata, argumentarea lui D.D. Drașoveanu, ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că este prezentată „în desfășurare”), ori între o notă și noțiunea ei nu poate fi interdependență pentru că în timp ce o noțiune poate exista fără afirmarea uneia din notele sale, o notă nu poate exista în afara noțiunii din al cărei conținut face parte”. După cum ușor se poate constata, argumentarea lui D.D. Drașoveanu, ca de altfel și terminologia folosită, ține cu consecvență metodologică
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că este prezentată „în desfășurare”), ori între o notă și noțiunea ei nu poate fi interdependență pentru că în timp ce o noțiune poate exista fără afirmarea uneia din notele sale, o notă nu poate exista în afara noțiunii din al cărei conținut face parte”. După cum ușor se poate constata, argumentarea lui D.D. Drașoveanu, ca de altfel și terminologia folosită, ține cu consecvență metodologică de domeniul logicii clasice. Întradevăr din punctul de vedere al logicii, în sintagma omul luptă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cărei conținut face parte”. După cum ușor se poate constata, argumentarea lui D.D. Drașoveanu, ca de altfel și terminologia folosită, ține cu consecvență metodologică de domeniul logicii clasice. Întradevăr din punctul de vedere al logicii, în sintagma omul luptă subiectul reprezintă noțiunea, iar predicatul una dintre notele acesteia, prezentată „în desfășurare” și, ca atare, chiar dacă luptă este omis, noțiunea exprimată prin cuvântul omul poate exista în continuare. După cunoștințele noastre, însă, în judecata omul luptă ambii termeni pot fi, succesiv, fie subiect
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]