32,214 matches
-
fiecare bucată. Astfel, uvertura trebuie să se refere la primul act al piesei; simfoniile de plasat între acte trebuie să corespundă parțial încheierii actului terminat, parțial începutului actului următor; și la fel, ultima simfonie trebuie adaptată încheierii din ultimul act." (Seara a 32-a) Începe să apară, atât în Germania, cât și în Franța, importanța specificului muzicii de scenă. Ea nu trebuie să fie decorativă, ci să se integreze din plin în arhitectura de ansamblu a piesei. 4. Goldoni, reformatorul comediei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sunt foarte atașate de această perioadă festivă și de masca ce reprezintă un simbol al ei. De aceea Goldoni intitulează ultima piesă pe care o scrie, în 1761, ca rămas bun adresat Veneției, înainte de plecarea la Paris, Una din Ultimele Seri de carnaval. 4.3. Scopul reformei Goldoni vizează recrearea firescului pe scenă. "...mi-am dat seama mai mult decât de orice, scrie el în Memoriile sale, că, mai mult decât de miraculos 62, sufletul omului este sedus de ceea ce este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de poezia Europei de Nord. Teoreticienii dramei, Stendhal (1783-1842), în Racine și Shakespeare 66, a cărui primă parte datează din 1823, a doua din 1825, Hugo (1802-1885), în Prefața la Cromwell din 1827, Vigny (1797-1863), în Scrisoare către Lordul *** despre seara din 24 octombrie și despre un sistem dramatic (Lettre à Lord *** sur la soirée du 24 octobre et sur un système dramatique), din 1829, reiau, entuziasmați, un mare număr din ideile lui Diderot și Sébastien Mercier, cu excepția realismului. Ei doresc
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rămâne totuși timidă. În ciuda scandalului pe care îl suscită, piesa are totuși, spre marea satisfacție a lui Vigny și a romanticilor, un viu succes, ceea ce apare ca un răspuns pozitiv la întrebarea pusă de Vigny, în Scrisoarea către Lordul *** despre seara de24 octombrie 1829 și despre un sistem dramatic. Se va deschide scena franceză, sau nu, spre o tragedie modernă producând: în concepția ei, un tablou larg al vieții, în locul unui tablou restrâns al catastrofei unei intrigi; în compoziția sa, caractere
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sau personal gândirea poetului." De aceea, Jarry se simte și el atras de marionetele care, de la început, dau scenei o dimensiune nerealistă, sau preconizează purtarea măștii care stilizează figura umană. "Le-a plăcut câtorva actori să se facă pentru două seri impersonali și să joace în spatele unei măști, pentru a fi cu exactitate omul interior și sufletul marilor marionete pe care le veți vedea", declară el în Discursul pronunțat la prima reprezentație a lui Ubu-Rege la Teatrul Operei, la 10 decembrie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de marionete D-na de Staël, Despre Germania Stendhal, Racine și Shakespeare (I) Manzoni, Scrisoare către M.C. asupra unității de timp și de loc în tragedie Stendhal, Racine și Shakespeare (II) Hugo, Prefața la Cromwell Vigny, Scrisoare către Lordul *** despre seara din 24 otombrie 1829 și despre un sistem dramatic Hugo, Prefața la Hernani Hegel, Estetica Hugo, Prefețele la Marie Tudor și Lucrèce de Borgia Musset, Despre tragedie Hugo, Prefața la Ruy Blas Hugo, Prefața la Les Burgraves Wagner, Opera de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
et Shakespeare și nu "Racine ou Shakespeare". Nu excluzându-se unul pe celălalt îi confruntă el pe cei doi scriitori. Fervent admirator al lui Racine în tinerețe, el îi scrie surorii sale Pauline, la 22 ianuarie 1803: "Citesc în fiecare seară, înainte de culcare, oricât aș fi de obosit, un act din Racine pentru a învăța să vorbesc franceza. " (Correspondance, Pléiade, t.1). Mai târziu, după șederea la Milano, se pasionează de Shakespeare, fără ca pentru asta să-l renege pe Racine. 67
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Gândul nostru”. Prima carte, Ortodoxie păgână, îi apare în 1941. După o lungă perioadă de interdicție a semnăturii, revine în presa literară, colaborând mai ales la presa clujeană („Steaua”, „Tribuna”, iar după 1990, „Clujul liber”, „Nu”). Va publica volumele Țărâna serilor (1967), Reminiscențe (1969), Trecerea pragurilor (1972), Elegii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Nimburi (1977), Pâinile punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica tăcere (1988), Crepuscularele vitralii (1993), Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995 (1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
pagini sunt închinate înmormântării lui Lucian Blaga, ca și bunei și tandrei Nicanora, care se stinge bolnavă de cancer. Literatura gulagului și a detenției își găsește în memorialistica lui M. o reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967; Tărâmul izvoarelor, București, 1968; Reminiscențe, București, 1969; Trecerea pragurilor, București, 1972; Elegii, București, 1975; Nimburi, Cluj-Napoca, 1977; Pâinile punerii nainte, Iași, 1979; Frumoasa risipă, Cluj-Napoca, 1980; În lumina înserării, București, 1982; Înstelatele oglinzi, Cluj-Napoca, 1984; Înaltele acele vremi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Cluj-Napoca, 1991; Pinii de pe Golna, Cluj-Napoca, 1993; Crepuscularele vitralii, Cluj-Napoca, 1993; Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995, București, 1996; Străinul de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1996; Catrene, Cluj-Napoca, 1999; În colț lângă fereastră, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, „Țărâna serilor”, TR, 1967, 24; D. Țepeneag, „Țărâna serilor”, GL, 1967, 30; Mircea Tomuș, „Țărâna serilor”, ST, 1967, 9; Adrian Marino, „Țărâna serilor”, VR, 1967, 10; Nicolae Manolescu, „Țărâna serilor”, CNT, 1968, 2; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 113-119; Dumitru Cesereanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Crepuscularele vitralii, Cluj-Napoca, 1993; Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995, București, 1996; Străinul de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1996; Catrene, Cluj-Napoca, 1999; În colț lângă fereastră, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, „Țărâna serilor”, TR, 1967, 24; D. Țepeneag, „Țărâna serilor”, GL, 1967, 30; Mircea Tomuș, „Țărâna serilor”, ST, 1967, 9; Adrian Marino, „Țărâna serilor”, VR, 1967, 10; Nicolae Manolescu, „Țărâna serilor”, CNT, 1968, 2; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 113-119; Dumitru Cesereanu, „Tărâmul izvoarelor”, TR, 1969, 13; Lucian Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
și niciodată. Poezii 1985-1995, București, 1996; Străinul de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1996; Catrene, Cluj-Napoca, 1999; În colț lângă fereastră, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, „Țărâna serilor”, TR, 1967, 24; D. Țepeneag, „Țărâna serilor”, GL, 1967, 30; Mircea Tomuș, „Țărâna serilor”, ST, 1967, 9; Adrian Marino, „Țărâna serilor”, VR, 1967, 10; Nicolae Manolescu, „Țărâna serilor”, CNT, 1968, 2; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 113-119; Dumitru Cesereanu, „Tărâmul izvoarelor”, TR, 1969, 13; Lucian Raicu, „Tărâmul izvoarelor”, RL, 1969, 19; Dumitru Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1996; Catrene, Cluj-Napoca, 1999; În colț lângă fereastră, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, „Țărâna serilor”, TR, 1967, 24; D. Țepeneag, „Țărâna serilor”, GL, 1967, 30; Mircea Tomuș, „Țărâna serilor”, ST, 1967, 9; Adrian Marino, „Țărâna serilor”, VR, 1967, 10; Nicolae Manolescu, „Țărâna serilor”, CNT, 1968, 2; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 113-119; Dumitru Cesereanu, „Tărâmul izvoarelor”, TR, 1969, 13; Lucian Raicu, „Tărâmul izvoarelor”, RL, 1969, 19; Dumitru Micu, Reminiscențe, RL, 1969, 28; Mircea Vaida, Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
1999; În colț lângă fereastră, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, „Țărâna serilor”, TR, 1967, 24; D. Țepeneag, „Țărâna serilor”, GL, 1967, 30; Mircea Tomuș, „Țărâna serilor”, ST, 1967, 9; Adrian Marino, „Țărâna serilor”, VR, 1967, 10; Nicolae Manolescu, „Țărâna serilor”, CNT, 1968, 2; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 113-119; Dumitru Cesereanu, „Tărâmul izvoarelor”, TR, 1969, 13; Lucian Raicu, „Tărâmul izvoarelor”, RL, 1969, 19; Dumitru Micu, Reminiscențe, RL, 1969, 28; Mircea Vaida, Sub semnul mitului, TR, 1969, 29; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică, inclusiv ciclul inedit Intrarea în legendă, fiind reeditată în antologia cu acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
florile rămân deschise tot timpul. Iarna vegetează doar frunzele subacvatice. Prin toate aceste caracteristici se deosebește de nufărul alb(Nymphaea alba),comun în toată Europa,care are frunza cu marginea întreagă,iar florile sunt deschise ziua și se închid spre seară. Nuferii din Băile Felix (Nelumbo nucifera), specie provenită din Asia și cu nufărul alb vegetează foarte bine în bazinele artificiale cu apă geotermală, făcute cu scop decorativ. Alternanthera reineckii În acvaristica a fost introdusă sub numele de Telanthera osiris. Planta
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
o Împlinește eroul mort spre ținutul fericit al nemuririi: o călătorie profund păgână care și-a găsit locul În Irlanda creștină datorită genialului expedient de o transforma Într-una dintre multele povești de aventuri pe care povestitorii le spuneau În serile lungi, În jurul focului. Această teologie, foarte pozitivă În sine, având În vedere că prefigurează o viață fericită de durată indefinită, revelează exigențe psihologice care nu-și găseau răspuns În religia „oficială” și care nu se manifestau doar În credința În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unde, practic, orice om era un războinic, Odin ajunge să fie legat de morții căzuți În luptă. Aceștia sunt adunați de Walkyrii („cele care culeg morții”) și duși În Walhalla („casa celor morți”), unde Își petrec ziua duelându-se, iar seara beau mied. Lui Odin, stăpânul lor i s-a dat numele de Herjann, „domnul armatei”, al armatei războinicilor morți (numiți einherjar, „războinici ai duelului, trupe de elită”). Totuși, destinul care Îi așteaptă pe războinicii adunați În Walhalla nu este unul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat parcă cu mărgăritare". "Țăranii duc astfel de vieți poetice și vor continua să ducă astfel de vieți, rămînînd superbi, "sălbatici" curați în țara asta a noastră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Maria au venit să-i vadă jucînd pe cîțiva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni. Au chemat armata (Regele Carol nu era în țară). S-a încins o încăierare violentă și mulți au fost răniți. Situația din timpul serii aducea a înflăcărare revoluționară; dacă Iorga și-ar fi făcut apariția, ar fi putut fi conducătorul unei lovituri; mulțimea îl aștepta. Dar l-au așteptat în zadar; departe de a nutri idei revoluționare, Iorga stătea în apartamentul lui, speriat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și retragerea britanicilor de pe continent, spada care apăra România Mare a căzut. A urmat o săptămînă încordată. Toată lumea simțea apropierea tragediei 8. Doamna Liliana își amintea starea de spirit a tatălui ei: tensionată, sfidătoare și combativă. Iorga se pregătea pentru seara zilei de joi, 26 iunie, cînd urma să aibă loc o manifestare comemorativă în cinstea iubitului său profesor de la Institutul de Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25 iunie, o coloană de mașini acoperite de praf și noroi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Fațada aceasta i-ar putea încînta pe mulți occidentali, dar rareori pe cineva din Balcani, care are de-a face cu ea de secole. Acești oameni cunoșteau Viena la un nivel diferit decît cei care nu făceau decît să petreacă seri plăcute la Opera de la Viena sau vacanțe în Alpi. Iorga scria sarcastic despre "dimensiunile și măsura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze". Op. cit., vol. I, pp. 94-295. După părerea lui, această fățărnicie l-a iritat și pe Mihai Viteazul, care, descinzînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
23 octombrie, studenții au Început să se adune În Piața Parlamentului din Budapesta pentru o demonstrație. Regimul era derutat și nu știa cum să reacționeze: la Început Gerõ a interzis mitingul, apoi l-a aprobat. După desfășurarea lui, În cursul serii, Gerõ a condamnat adunarea și pe organizatorii săi Într-un discurs difuzat la radio. O oră mai târziu, demonstranții Înfuriați au dărâmat statuia lui Stalin din centrul orașului; trupele sovietice au intrat În oraș pentru a ataca mulțimea, iar Comitetul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ministrul ungar l-a convocat pe ambasadorul sovietic (Iuri Andropov) și l-a informat că, În semn de protest față de noile mișcări ale trupelor sovietice, Ungaria renunță În mod unilateral la statutul de membru al Pactului de la Varșovia. În aceeași seară, la 19.50 , Nagy anunța la radio că Ungaria era de acum Înainte o țară neutră și cerea Organizației Națiunilor Unite să Îi recunoască noul statut. Declarația a avut un larg ecou În țară; consiliile muncitorești din Budapesta, care erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ecou În țară; consiliile muncitorești din Budapesta, care erau În grevă de la Începutul revoltei, au răspuns cu un apel de reluare a lucrului. Nagy Îi atrăsese În sfârșit de partea sa pe majoritatea celor care Îi suspectaseră intențiile. În aceeași seară În care Nagy lansa apelul său istoric, János Kádár a fost transportat În secret la Moscova, unde Hrușciov l-a convins de necesitatea formării, cu sprijin sovietic, a unui nou guvern la Budapesta. Armata Roșie urma oricum să intre În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]