35,079 matches
-
cu gestionarea datelor din Registrul Național de Transplant din cadrul unităților sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană în scop terapeutic 1. Institutul Clinic Fundeni București - Centrul pentru Boli Digestive și Transplant Hepatic: - dr. Speranța Iacob; - dr. Simona Dima; - dr. Mariana Mihăilă; - dr. Alexandrina Constantinescu. 2. Institutul Clinic Fundeni București - Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal: - dr. Dorina Tacu. 3. Institutul Clinic Fundeni București - Centrul pentru Hematologie și Transplant Medular: - dr. Zsofia Varady. 4. Spitalul
ORDIN nr. 477 din 22 aprilie 2009 (*actualizat*) privind înfiinţarea Registrului Naţional de Transplant, desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Naţional de Transplant din cadrul unităţilor sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic şi stabilirea datelor necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenţia Naţională de Transplant**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277565_a_278894]
-
de creștere economică. Această tendință creează, de asemenea, o provocare în ceea ce privește recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate și asistență socială pentru vârstnici, în special în localitățile izolate. Îmbătrânirea populației este determinată de trei fenomene separate, respectiv creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația, care sunt prezentate în cazul României în figura 1, figura 2 și figura 3. În România, durata medie de viață a crescut semnificativ în ultimii 60 de ani, speranța de viață la
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
separate, respectiv creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația, care sunt prezentate în cazul României în figura 1, figura 2 și figura 3. În România, durata medie de viață a crescut semnificativ în ultimii 60 de ani, speranța de viață la naștere crescând cu aproximativ 14 ani pentru femei și 10 ani pentru bărbați. Figura 1. Evoluția speranței de viață în România*) Sursa: Statisticile Națiunilor Unite privind populația Figura 2. Evoluția ratei totale de fertilitate în România*) Sursa
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
1, figura 2 și figura 3. În România, durata medie de viață a crescut semnificativ în ultimii 60 de ani, speranța de viață la naștere crescând cu aproximativ 14 ani pentru femei și 10 ani pentru bărbați. Figura 1. Evoluția speranței de viață în România*) Sursa: Statisticile Națiunilor Unite privind populația Figura 2. Evoluția ratei totale de fertilitate în România*) Sursa: Statisticile Națiunilor Unite privind populația 36 Figura 3. Reducerea dimensiunii cohortelor între 2002 și 2012*) Sursa: Date Eurostat, în baza
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
fertilitate în România*) Sursa: Statisticile Națiunilor Unite privind populația 36 Figura 3. Reducerea dimensiunii cohortelor între 2002 și 2012*) Sursa: Date Eurostat, în baza recensământului din 2001 și 2011 Prin urmare, întrebarea crucială care apare este în ce măsură creșterea preconizată a speranței de viață pentru grupuri din ce în ce mai mari de persoane în vârstă va fi însoțită de boală, dizabilitate, vulnerabilitate și dependență și, astfel, de o utilizare mai intensă a serviciilor sociale sau dacă această creștere a speranței de viață înseamnă ani în
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
este în ce măsură creșterea preconizată a speranței de viață pentru grupuri din ce în ce mai mari de persoane în vârstă va fi însoțită de boală, dizabilitate, vulnerabilitate și dependență și, astfel, de o utilizare mai intensă a serviciilor sociale sau dacă această creștere a speranței de viață înseamnă ani în plus cu sănătate, o viață activă și productivă. Agenda politicii privind îmbătrânirea activă are ca obiectiv încadrarea României în cel de-al doilea scenariu. În calitate de stat membru al UE, România face permanent demersuri pentru a
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
este cauzat de scăderea continuă a ratei de fertilitate începând cu anii 1970, care s-a accelerat în anii 1990, a fluxurilor puternice de migrație în ultima decadă, precum și a unei tendințe pozitive de mai multe decenii de creștere a speranței de viață. *1) România a fost afectată de un fenomen "baby boom" dramatic, dar scurt în anii 1967 și 1968 (și într-o măsură mai mică în anii următori până în 1989). Timp de aproape un deceniu - de la sfârșitul anilor 1950
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
mare, incluzând consumul de tutun, abuzul de alcool și factorii de risc aferenți stilului de viață. Cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii și diabetul reprezintă împreună 86% din cauzele de deces din România. Figura 5. Speranța de viață (SV) și Speranța de viață sănătoasă (SVS) la vârsta de 50 de ani*) Sursa: Eurostat, date din 2011 Totuși, populația de etnie romă din România prezintă un profil epidemiologic diferit, cu o stare generală de sănătate deteriorată comparativ
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
abuzul de alcool și factorii de risc aferenți stilului de viață. Cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii și diabetul reprezintă împreună 86% din cauzele de deces din România. Figura 5. Speranța de viață (SV) și Speranța de viață sănătoasă (SVS) la vârsta de 50 de ani*) Sursa: Eurostat, date din 2011 Totuși, populația de etnie romă din România prezintă un profil epidemiologic diferit, cu o stare generală de sănătate deteriorată comparativ cu populația generală. Dincolo de faptul
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
SVS) la vârsta de 50 de ani*) Sursa: Eurostat, date din 2011 Totuși, populația de etnie romă din România prezintă un profil epidemiologic diferit, cu o stare generală de sănătate deteriorată comparativ cu populația generală. Dincolo de faptul că are o speranță de viață mult mai scăzută, studii recente privind starea de sănătate a cetățenilor de etnie romă au arătat că aceștia se confruntă și cu o incidență crescută a bolilor infecțioase și cronice. Printre factorii care explică starea deteriorată de sănătate
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
numărul de persoane vârstnice, o situație inversă se poate observa în zona de nord-est. Starea de sănătate actuală a populației tinere și de vârstă mijlocie din România, precum și calitatea serviciilor medicale, influențează în mod hotărâtor felul în care va evolua speranța de viață, dizabilitatea sau dependența și creșterea nevoii de îngrijiri de lungă durată. Cu toate acestea, deocamdată nu există suficiente date dezagregate care să permită formularea unor previziuni în ceea ce privește aceste variabile. În consecință, Guvernul este conștient de necesitatea îmbunătățirii procesului
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
Această diferență în funcție de gen este reflectarea atât a normelor culturale privind rolul sexelor în acordarea de îngrijire, cât și a normelor tradiționale care guvernează diferen��ele de vârstă dintre soți, care au ca rezultat diferențele pe sexe în ceea ce privește morbiditatea și speranța de viață. *9) Pe vârste, diferențele în funcție de gen sunt semnificative numai în grupul cel mai tânăr. Este semnificativ mai probabil ca femeile să îngrijească copiii și nepoții și rudele mai în vârstă sau vulnerabile. Aceste diferențe semnificative explică probabil de ce
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
forței de muncă precum și condițiile de locuire inadecvate din comunitățile marginalizate care au un ridicat procent de persoane vârstnice ce necesită îngrijire de lungă durată. 1.5. Independență sporită în îngrijirea de lungă durată Populația în curs de îmbătrânire cu speranță de viață mai mare și rate de fertilitate în scădere necesită regândirea actualelor politici privind îmbătrânirea și dezvoltarea unei strategii. Sistemul de îngrijire de lungă durată (ÎLD) din România, atât în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale în regim public, cât și
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
acestea să participe la îmbunătățirea calității vieții acestui grup de persoane. 2.1. Motivarea strategiei Îmbătrânirea populației este una dintre provocările esențiale cu care se confruntă România. Efectele preconizate ale fertilității reduse, ale ratei mari a migrației și ale creșterii speranței de viață în următoarele câteva decenii vor influența profund economia României și societatea în general. Chiar dacă au fost legiferate și implementate diferite politici ca răspuns la procesul actual și preconizat de îmbătrânire a populației, până acum aceste demersuri au fost
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
și adoptarea politicilor de învățare pe tot parcursul vieții. 3.1.1. Consolidarea reformei sistemului public de pensii Obținerea unor vârste de pensionare mai mari pot fi realizate prin revizuirea condițiilor de eligibilitate pentru pensionare pentru a reflecta progresul în ceea ce privește speranța de viață și starea de sănătate. Eliminarea tratamentului inegal în funcție de gen al cetățenilor români și eliminarea costurilor implicite asociate cu pensionarea anticipată pot, de asemenea, contribui la o viață activă mai lungă. De asemenea, ideea "evoluării line" către pensionare, față de
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
în stațiuni de tratament) pentru îngrijitori și pentru pacienții îngrijiți pe durată lungă (nu neapărat prin ședere împreună). 4. Obiective transversale pentru o viață mai lungă în condiții bune de sănătate În prezent, România succede altor țări membre UE în ceea ce privește speranța medie de viață, dar mai ales în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă*18) (date Eurostat 2013: speranța de viață sănătoasă la naștere pentru femei - 57,9 ani față de media UE 28 - 61,5 ani, speranța de viață sănătoasă la naștere pentru
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
pacienții îngrijiți pe durată lungă (nu neapărat prin ședere împreună). 4. Obiective transversale pentru o viață mai lungă în condiții bune de sănătate În prezent, România succede altor țări membre UE în ceea ce privește speranța medie de viață, dar mai ales în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă*18) (date Eurostat 2013: speranța de viață sănătoasă la naștere pentru femei - 57,9 ani față de media UE 28 - 61,5 ani, speranța de viață sănătoasă la naștere pentru bărbați - 58,6 ani față de media UE 28
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
ședere împreună). 4. Obiective transversale pentru o viață mai lungă în condiții bune de sănătate În prezent, România succede altor țări membre UE în ceea ce privește speranța medie de viață, dar mai ales în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă*18) (date Eurostat 2013: speranța de viață sănătoasă la naștere pentru femei - 57,9 ani față de media UE 28 - 61,5 ani, speranța de viață sănătoasă la naștere pentru bărbați - 58,6 ani față de media UE 28 - 61,4 ani). Această diferență a fost probabil
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
succede altor țări membre UE în ceea ce privește speranța medie de viață, dar mai ales în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă*18) (date Eurostat 2013: speranța de viață sănătoasă la naștere pentru femei - 57,9 ani față de media UE 28 - 61,5 ani, speranța de viață sănătoasă la naștere pentru bărbați - 58,6 ani față de media UE 28 - 61,4 ani). Această diferență a fost probabil cauzată de o viață de alegeri nesănătoase privind stilul de viață și de accesul redus la programele de
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
tratamente paliative sau simptomatice, tratamente cu intenție curativă la pacienți selecționați (pelvis prin tehnica "box", cancer mamar, cancere ORL - ex. cancer laringian operat); ... d) Radioterapie cu accelerator liniar 3D - tratamente cu intenție curativă, paliație sau tratamente simptomatice la pacienți selecționați - speranța de viață neafectată de patologie asociată, tumori cerebrale, iradieri profilactice; ... e) IMRT - tratamentul radiologic în cancerele ORL, cancerul prostatei, iradierea recidivelor sau a tumorilor după "geographic miss", în toate situațiile în care se poate documenta o distribuție mai bună a
NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278143_a_279472]
-
a.2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulină: - atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO și respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depășește 7,5% (fac excepție cazurile în care speranța de viață este redusă); - când tratamentul cu ADO este contraindicat; - intervenție chirurgicală; - infecții acute; - infecții cronice (de exemplu, TBC pulmonar); - evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC); - alte situații (intoleranță digestivă, stres); - bolnave cu diabet gestațional; b) pentru bolnavii beneficiari
NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278143_a_279472]
-
morbiditate, accident, răspundere civilă sau pagubă materială afectând o proprietate. 6. Termenul "Contract de rentă viageră" înseamnă un contract în conformitate cu care emitentul este de acord să efectueze plăți pentru o anumită perioadă de timp, determinată, în totalitate sau parțial, în funcție de speranța de viață a uneia sau mai multor persoane fizice. Termenul include, de asemenea, un contract care este considerat a fi un Contract de rentă viageră în conformitate cu legislația, reglementările sau practica din statul membru sau din altă jurisdicție în care contractul
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277850_a_279179]
-
tratamente paliative sau simptomatice, tratamente cu intenție curativă la pacienți selecționați (pelvis prin tehnica "box", cancer mamar, cancere ORL - ex. cancer laringian operat); ... d) Radioterapie cu accelerator liniar 3D - tratamente cu intenție curativă, paliație sau tratamente simptomatice la pacienți selecționați - speranța de viață neafectată de patologie asociată, tumori cerebrale, iradieri profilactice; ... e) IMRT - tratamentul radiologic în cancerele ORL, cancerul prostatei, iradierea recidivelor sau a tumorilor după "geographic miss", în toate situațiile în care se poate documenta o distribuție mai bună a
NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279322_a_280651]
-
a.2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulină: - atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO și respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depășește 7,5% (fac excepție cazurile în care speranța de viață este redusă); - când tratamentul cu ADO este contraindicat; - intervenție chirurgicală; - infecții acute; - infecții cronice (de exemplu, TBC pulmonar); - evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC); - alte situații (intoleranță digestivă, stres); - bolnave cu diabet gestațional; b) pentru bolnavii beneficiari
NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279322_a_280651]
-
din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informații suplimentare în legătură cu această notificare, persoana care poate fi contactată este doamna/domnul ............, la sediul nostru sau la numărul de telefon .........., între orele ..... În speranța că veți da curs solicitării noastre, vă mulțumim. În situația în care ați îndeplinit obligațiile declarative, vă rugăm să nu dați curs prezentei. Conducătorul unității fiscale, Șef compartiment, ............................... ------------------ (numele și prenumele) (numele și prenumele) Anexa 2 *Font 9* Agenția Națională
ORDIN nr. 648 din 3 februarie 2017 pentru aprobarea unor formulare utilizate pentru stabilirea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279829_a_281158]