350,792 matches
-
bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii etc. Este autorul unor studii privitoare la speciile de lemn ce cresc pe teritoriul României, mai ales speciile cu dezvoltare rapidă (plop, salcie), în vederea valorificării materiilor prime, și al unor cercetări privind tehnologia hârtiei (procedeul alcalin de încleiere a hârtiei), obținerea hârtiilor sintetice și semisintetice
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin metode ionice pe cale electrochimică. Este autorul unor studii privitoare la structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor: hidroliză, degradare termică. Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărți și studii, între care: A publicat și lucrări privitoare la
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
prin metode ionice pe cale electrochimică. Este autorul unor studii privitoare la structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor: hidroliză, degradare termică. Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărți și studii, între care: A publicat și lucrări privitoare la istoria chimiei (Figuri de chimiști români, 1964) și la relația științe - filosofie precum și eseuri (Gânduri, 5 vol.). Este fondatorul și redactorul responsabil al revistei internaționale "Cellulose Chemistry and Technology" și al "Memoriilor
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna) este un critic și istoric de artă român născut în Basarabia. Este membru corespondent al Academiei Române. Prof. Dr. Membru corespondent al Academiei Române Date personale Dată și locul nașterii: 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna Studii · 1957-1961: Urmează cursurile preuniversitare la Liceul “Gheorghe Șincai”, actualul Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. · 1961-1966: Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai · 1973: Doctor în istorie, specialitatea istoria artei, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj- Napoca (cond. Științific Acad. Virgil Vătășianu) 2
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Transsilvaniae” - România · Președinte executiv Fundația “Virgil Vătășianu” · Președinte al Asociației pentru Relații Culturale între România și Italia (ARCRI) · din 2001: Președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice 3. Membru în colegii de redacție · Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie (Cluj-Napoca) · Studii și cercetări de istoria artei (București) · Revue Roumaine de l’histoire de l’art (București) · Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice · Revista Monumentelor Istorice · Acta Musei Napocensis · Ephemeris Napocensis · Ars Transsilvaniae Manifestări științifice internaționale · 1975: Colocviul internațional de artă postbizantină București-Suceava-Iași · 1978
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Taranto, Italia · 1980: Congresul mondial de istorie, București · 1980: Colocviul internațional privind artă medievală sud-est europeană, Belgrad, Iugoslavia · 1995: Congres Arbeitskreis fur Siebenburgische Landeskunde · 2002: Simpozionul „Centenar Virgil Vătășianu” · 2004: Simpozionul româno-italian „Ștefan cel Mare 500”, Romă, Italia Călătorii de studii · Italia (1971, 1977, 1978, 1980, 1981, 1984, 1990, 1991, 1997, 1999, 2004) · Grecia și Muntele Athos (1981) · Franța (1980) · Ungaria (1991, 2000) · Germania (1992, 1995, 1998 Distincții și premii · 1995: Diplomă de onoare a Arhivelor Statului Cluj · 1997: Diplomă de
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
295. · Dorina Rusu, Membrii Academiei Române (1866 -1999),Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1999, 430-431 · Nicolae Edroiu, în Transylvanian Review, VIII, 1999, nr. 3, p. 155-157. · Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca 2000, p.266 · Artă, istorie, cultura. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicᘰionar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalităᘰi clujene (1800-2007), Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500 BIBLIOGRAFIE Cărți · Bisericile din Feleac ᗰi Văd
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
der Maramureᗰ, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. · Pictură românească din Transilvania - Die rumänische Malerei în Siebenbürgen (sec. XIV-XVIII), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. · Monumente istorice ᗰi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982 (coordonator ᗰi coautor). · Studii de istoria artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare). Dicᘰionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2004. · ᗠtefan cel Mare ᗰi Transilvania. Legături culturale ᗰi artistice moldo-transilvane în sec. XV-XVI, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2004. · Biserici de lemn din Maramureᗰ, Editura Academiei Române, Bucureᗰti 2005 · Istoria Transilvaniei, vol. III, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007 (coautor - sub tipar) . · Cetatea Câlnic, Editura Academiei Române, 2007 (în colaborare cu Ciprian Firea). Editor, coordonator, prefețe · Omaggio a Dinu Adamesteanu, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996. · Virgil Vătășianu, Metodica cercetării în istoria artei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996. · Virgil Vătășianu
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
din sudul Transilvaniei în secolele XVIII-XIX, Oradea, 2001. · Artă românească, arta europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002. · Corina Simon, Arta ᗰi identitate naᘰională în opera lui Virgil Vătășianu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002. · Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Editura Nereamia Napocae, Cluj- Napoca, 2002. · Patrimoniul cultural al României. Transilvania, Institutul Cultural Român, Cluj- Napoca, 2004 · Patrimoniul natural ᗰi cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Napocae, Cluj-Napoca, 2002. · Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Editura Nereamia Napocae, Cluj- Napoca, 2002. · Patrimoniul cultural al României. Transilvania, Institutul Cultural Român, Cluj- Napoca, 2004 · Patrimoniul natural ᗰi cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Transylvanie, în vol. IIIe Congres internațional d’etudes du Sud-Est Europeen, Bucureᗰti, 1974. · Vechi icoane din ᗠcheii Braᗰovului (sec.XVI-XVII), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Muzee, 1975, 12, nr.2, p.73-76. · Vechi icoane din Maramureᗰ (sec. XV-XVIII), în Studii ᗰi Cercetări de Istoria Artei, tom 22, 1975, p.73-94. · Zugravi ᗰi centre româneᗰti de pictură în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XIX, 1976, p.103-125. · veche ctitorie românească - biserică din Cicău
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
80 de ani, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2001, p. 398-402. · Grigore Rănite - un pictor craiovean peregrin în Transilvania, în Arta românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002, p. 173-180. · Sub zodia Vătășianu, în Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 7-10. · Biserică de lemn - credinᘰă, istorie ᗰi simbol al satului românesc transilvan, în Nicula. Icoana neamului, Ed. Ecclesia, Nicula, 2002, p. 63-67. · Pictori din ᘠara Românească în ᘰinuturile hunedorene în secolul
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Historia, 1970, fasc. 2, p. 148-149. · Vasile Drăguț, Pictură murala din Transilvania (sec. XIV-XVI), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1970, în Studia Universitatis, Historia, 1971, fasc. 1, p. 130-131. · Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictură ᘰărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1975, în Studii ᗰi cercetări de istoria artei, tom 24, 1977, p. 152-153. · Cristina Lucia Bica, Iacob Mârza, Psaltirea lui David cu calendar, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1977, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p. 502-503 (în colaborare cu Nicolae
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
(n. 6/18 octombrie 1868, Pomârla, județul Botoșani - d. 17 decembrie 1937, București) a fost un medic, fiziolog și naturalist român, membru corespondent al Academiei Române. A făcut studii de fiziologie a sistemului nervos (regenerarea nervului, suturi încrucișate ale nervilor) și de hematologie. A fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România prin cursul de chimie fiziologică (1908). s-a născut la 6 octombrie 1868 în comuna Pomârla
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
a sistemului nervos (regenerarea nervului, suturi încrucișate ale nervilor) și de hematologie. A fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România prin cursul de chimie fiziologică (1908). s-a născut la 6 octombrie 1868 în comuna Pomârla, jud. Dorohoi. Studiile elementare și liceale le-a făcut la Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla, ca bursier al statului. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea din Iași, ca bursier al Școlii Normale Superioare. În anul 1894 a obținut diploma de licență în
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
învățămantului de biochimie în România prin cursul de chimie fiziologică (1908). s-a născut la 6 octombrie 1868 în comuna Pomârla, jud. Dorohoi. Studiile elementare și liceale le-a făcut la Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla, ca bursier al statului. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea din Iași, ca bursier al Școlii Normale Superioare. În anul 1894 a obținut diploma de licență în Științe Naturale. În anul școlar următor (1894/1895) s-a înscris la Facultatea de Medicină, în anul
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Universitatea din Iași, ca bursier al Școlii Normale Superioare. În anul 1894 a obținut diploma de licență în Științe Naturale. În anul școlar următor (1894/1895) s-a înscris la Facultatea de Medicină, în anul II, la care a continuat studiile până în anul 1897, când a absolvit-o. În aceeași perioada, D. Călugăreanu a fost subdirector al Școlii Normale Superioare din Iași. A fost numit în această funcție la data de 9 iulie 1894, adică îndată după obținerea diplomei de licență
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
În același an, în luna noiembrie, a fost numit și asistent la Laboratorul de Morfologie al Universității din Iași, sub conducerea profesorului Ion Cantacuzino, funcție în care a rămas până la 1 noiembrie 1897, când a demisionat spre a putea continua studiile în străinătate. Între timp (1896) a funcționat și ca profesor de științe naturale la Liceul Internat din Iași. În octombrie 1897, Academia Română i-a acordat, după un concurs, o bursă „pentru studiul fiziologiei la o universitate străină”. A plecat, împreuna
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
1897, când a demisionat spre a putea continua studiile în străinătate. Între timp (1896) a funcționat și ca profesor de științe naturale la Liceul Internat din Iași. În octombrie 1897, Academia Română i-a acordat, după un concurs, o bursă „pentru studiul fiziologiei la o universitate străină”. A plecat, împreuna cu soția sa Maria (nascută Maxim) la Berlin, unde a studiat timp de un an la Institutul de Fiziologie, audiind cursurile profesorilor Engelman, Munk și König și efectuând un program de lucrări
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
biologice, sub conducerea lui Th. W. Engelmann. În 1898 se naște primul său copil, Astra Călugăreanu, mai târziu căsătorită Nandriș, căreia îi urmează în 1900 cea de-a doua fiică, Marcela. În anul 1898, Academia Română l-a trimis pentru continuarea studiilor la Paris. În anii 1899 și 1900, a obținut cele trei certificate de: Botanică, Fiziologie generală și Geologie, necesare pentru obținerea diplomei de „licențiat în științe” la Facultatea de Științe din Paris. În 1900, D. Călugăreanu și-a luat licența
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
de broască și pe nervul pneumogastric de iepure. Rezultatele obținute au arătat că sunt dăunatoare conductibilității nervului chiar compresiuni ușoare, de 2g/0,33 mm lungime. Călugăreanu nu a observat niciodată o crestere a excitabilității, cum pretindeau alți autori. Pentru studiul mai detaliat al efectelor comprimării, el a făcut un control microscopic, care a arătat că, sub acțiunea comprimării, se modifică raporturile dintre mielină și axon. Efectele sunt proporționale cu gradul de compresiune. Printre altele, el a semnalat fluidizarea axoplasmei și
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
oaselor pe de o parte și de ficat pe de altă parte”. În partea a doua a lucrării sunt expuse rezultatele experimentale referitoare la comportarea hematiilor în soluții izo-, hipo- și hipertonice, urmărind difuzia hemoglobinei și a sărurilor minerale. Pentru studiul difuziei sărurilor minerale, Călugăreanu a măsurat conductibilitatea electrică a soluțiilor prin metoda Kohlrausch-Ostwald. Rezultatele au arătat că în soluție hipotonică hematiile pierd atât hemoglobină cât și săruri minerale, existând un paralelism între aceste pierderi. Într-o soluție izotonică hematia s-
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
1904), în cel al lui H. Winterstein (1911), precum și în "Tratatul de Chimie fizicală și Medicină" scris de Koranyi și Richter. Prima cercetare realizată de Călugăreanu după revenirea sa în țară a privit fenomenele de plasmoliză observate în celula cartilaginoasă. Studiul fost efectuat în laboratorul de fiziologie al Școlii de Medicină Veterinară din București, fiind publicat în 1903. În această lucrare se arată că celula cartilaginoasă, spre deosebire de alte celule animale, se comportă în privința rezistenței membranei sale ca și celulele vegetale “lăsând
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
apă distilată pierdeau aproximativ 17% din cantitatea de clor a mediului lor intern, în timp ce în apa salină câștigau acest element în proporție de peste 100%. Autorul a arătat că schimburile se fac prin tegument, branhii și intestin. Din același cadru al studiilor hematologice fac parte și cercetările fizico-chimice asupra sângelui de Anodonta. Călugăreanu a elaborat un studiu amplu referitor la proprietățile generale ale sângelui acestui lamelibranhiat (presiunea osmotică și conductibilitatea electrica), influența inaniției, a concentrației saline și a suprimării mediului acvatic. El
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]