350,792 matches
-
nașterii lui Vasile Mangra. Astfel în Enciclopedia Cugetarea este indicat 1852 drept an al nașterii, iar drept loc al nașterii localitatea Budureasa. A fost botezat la data de 30 mai 1850. La botez a primit numele de Vicențiu. A urmat studii primare în satul natal și la școala primară de stat din Gyula, gimnaziale la Beiuș și Oradea, teologice la Arad (1869-1872), juridice la Academia de Drept din Oradea, între 1872 și 1873, dar neterminate. La numai 25 de ani s-
Vasile Mangra () [Corola-website/Science/307190_a_308519]
-
exil în Portugalia, fugind de regimul instaurat în România comunistă, Scarlat Lambrino a colaborat la principalele reviste de specialitate portugheze: "Arqueólogo Português", "Revista da Faculdade de Letras de Lisboa", "Bulletin des Études Portugaises" ș.a.. Soția sa, Marcelle Lambrino, a publicat studiul "Leș vases archaïques d’Histria"..
Scarlat Lambrino () [Corola-website/Science/307201_a_308530]
-
de Drept din București. Profesor titular de la 15 noiembrie 1936 până în 30 aprilie 1951. Profesor la Școala Superioară de Științe Administrative (1928-1936) din București și la Institutul Superior de Științe Penale (1930-1936). Membru al Partidului Național Liberal. A colaborat cu studii, articole și adnotații la "Curierul judiciar", "Tribuna juridică", "Revista penitenciarelor" și "Revista penală".
Vintilă Dongoroz () [Corola-website/Science/307182_a_308511]
-
corespondent al Academiei Române (din 1965). A urmat școala primară în satul natal, școala Normală din Iași și Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea "Al.I.Cuza", secția Limba și literatura germană (pe care a absovit-o în 1937). A continuat studiile superioare în Germania, la Universitatea din Marburg, apoi la cea din Berlin (unde a studiat limba germană, estetica și istoria, între 1933-1937). Și-a luat doctoratul în 1942 la Strasbourg. Între 1939 și 1942 a beneficiat de o bursă de
Jean Livescu () [Corola-website/Science/307194_a_308523]
-
A fost decan al facultății de filozofie al Universității din Iași (1947-1948) . A condus universitatea din Iași între 1949 și 1955, în calitate de rector. În paralel, a fost director al Institutului de Istorie și Filologie din Iași, redactor responsabil al revistei Studii și cercetări științifice, membru al Comitetului de direcție al Teatrului Național "Vasile Alecsandri". În 1955, lumea bună a Iașiului a aflat cu stupoare despre bordelul clandestin condus de Madam Capot. Cea mai surprinzătoare "ofertă" din album ar fi fost Coca
Jean Livescu () [Corola-website/Science/307194_a_308523]
-
1936). G. G. Longinescu s-a născut în anul 1869 la Focșani într-o familie de negustori cinstiți. Clasele primare le face in orașul natal, remarcându-se drept un elev eminent, după care pleacă la Iași cu recomandare, continuându-și studiile în cadrul Liceului Național, moment în care face cunoștință cu acela care avea să-i fie cel mai apropiat prieten și coleg de cercetare in viață (ajuns și el savant mai târziu), Corneliu Șumuleanu. Aici este atras în mod special de
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
în cadrul Liceului Național, moment în care face cunoștință cu acela care avea să-i fie cel mai apropiat prieten și coleg de cercetare in viață (ajuns și el savant mai târziu), Corneliu Șumuleanu. Aici este atras în mod special de studiul chimiei, dedicându-i-se cu toata pasiunea încă de la început. Licența o obține în anul 1892. În scurt timp, la 6 decembrie același an, pleacă la Berlin, însoțit de recomandările înalte ale Dr-ului Constantin Istrati adresate ilustrului profesor Emil Fischer
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
activitate profesorală începe să se deruleze neîntrerupt timp de 42 de ani, din septembrie 1896 și până în octombrie 1938: 10 ani de licee și 35 la universitate, fiind omologat în numeroase ocazii și răsplătit pentru meritele sale excepționale. Director de Studii la Institutul Schweitz-Thierrin, Agregat la Facultatea de Științe din București, Director al Laboratorului de Chimie Anorganică timp de 32 de ani, Membru de Onoare al Academiei Române, sunt numai câteva din titlurile înalte pe care G. G. Longinescu le-a deținut
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
din Timișoara. Din 1952 a fost membru corespondent al Academiei Române. s-a născut în 1904 la Rădăuți,județul Suceava, pe atunci parte a ducatului Bucovinei din cadrul Imperiului Austro-Ungar, în familia avocatului evreu dr.Michael Menkes. În anii 1914-1923 a urmat studii liceale la Rădăuți și la Viena. A studiat apoi medicina la Universitatea din București. În timpul studiilor de medicină a devenit un colaborator apropiat al profesorului Francisc Rainer ca preparator și apoi asistent la Institutul de anatomie. În 1930 a susținut
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
Rădăuți,județul Suceava, pe atunci parte a ducatului Bucovinei din cadrul Imperiului Austro-Ungar, în familia avocatului evreu dr.Michael Menkes. În anii 1914-1923 a urmat studii liceale la Rădăuți și la Viena. A studiat apoi medicina la Universitatea din București. În timpul studiilor de medicină a devenit un colaborator apropiat al profesorului Francisc Rainer ca preparator și apoi asistent la Institutul de anatomie. În 1930 a susținut,sub îndrumarea lui Rainer, lucrarea sa de doctorat în medicină și chirurgie, consacrată inervației arcadei palmare
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
al Institutului de Embriologie din Utrecht în Olanda, membru activ al Societății Europene de Teratologie, al Societății Europene de Embriologie, al Societății Internaționale de Biologia Dezvoltării. Între anii 1954-1963 a fost redactor responsabil al seriei de Științe Medicale a revistei „Studii și cercetări științifice”, editată de filiala Timișoara a Academiei Române. În perioada 1964-1973 a fost redactor-șef adjunct al revistei „Revue Roumaine d’Embryologie et Cytologie”, seria de „Morphologie et d’Embryologie”, editată de Academia Română Printre discipolii săi se numără biochimistul
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
(n. 1 iunie 1931, Brăila - d. 28 martie 2016, Cluj-Napoca) este un matematician român, membru titular al Academiei Române (din 2009). A terminat Facultatea de Matematică la Universitatea Victor Babeș din Cluj în 1953. A făcut studii de aspirantura (doctorat) tot acolo în perioada 1954-1957. Și-a luat doctoratul în 1959 având conducător științific pe acad. George Călugăreanu. A fost asistent (1953-1957), lector (1957-1962), conferențiar (1962-1970) și profesor universitar din 1970 la universitatea clujeana. A fost profesor
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
G. Tocilescu (secretar). În 1892, o dată cu schimbarea guvernului, comisia își încetează activitatea. În 1900, după revenirea conservatorilor la putere, Grecianu publică rezultatele comisiei într-un volum ilustrat intitulat „Eraldica română”. Pe lângă propunerea unor steme districtuale (niciodată adoptate) autorul realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor români pentru heraldică. Multe dintre concluziile sale vor fi parțial sau total infirmate de către studiile ulterioare. A mai scris două studii cu privire la cronicari, publicate în „Revista Română” și „Românul”.
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor români pentru heraldică. Multe dintre concluziile sale vor fi parțial sau total infirmate de către studiile ulterioare. A mai scris două studii cu privire la cronicari, publicate în „Revista Română” și „Românul”.
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori. Tatăl a fost fascinat de ideile socialismului utopic. Constantin Maximilan urmat școala primară (1939) și studiile liceale la Liceul „Ioan Heliade Rădulescu” și „Principele Carol” (1947) în București. A absolvit Facultatea de Medicină București (1947-1953). Constantin Maximilian fost unul din discipolii academicianului Ștefan Milcu. N-a fost niciodată membru plin al Academiei Române. A fost iubit de
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
geneticii medicale - genetica populațiilor, radiogenetica, citogenetica și sindromologia. Din necesitate, a activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian a descris noi sindroame, a raportat sindroame ereditare rare, a
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
coautor a peste 20 de volume de antropologie, genetică medicală, citogenetică, sfaturi genetice: Constantin Maximilian este autorul sintezelor: Un loc aparte printre publicațiile sale îl ocupă eseurile consacrate impactului etic, social și politic al geneticii. Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit de secol: Cărțile și lucrările sale au fost recenzate și citate de nenumărate ori în literatura de specialitate națională și internațională. Un fragment din volumul "Un genetician privește lumea" a fost inclus
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
(n. 14 decembrie 1911, Daia, Mureș - d. 17 noiembrie 1996, București) a fost un politician comunist, economist și sociolog român, membru titular al Academiei Române. A fost primul Rector al Academiei de Științe Economice. Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, București, absolvită în 1936. Doctor în Economie și Statistică în 1940 cu teza "Formarea și mișcarea capitalurilor în România în perioada 1925-1938", sub conducerea Prof. Virgil Madgearu. 1954 primește titlul de Doctor Docent în Științe Economice 1963
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
în România în perioada 1925-1938", sub conducerea Prof. Virgil Madgearu. 1954 primește titlul de Doctor Docent în Științe Economice 1963 devine Membru corespondent al Academiei Române 1990 devine Membru titular al Academiei Române Activitatea de cercetare științifică, publicistică și didactică în domeniul studiului fenomenului economic și sociologic: Activează în învățământul superior economic și devine Profesor titular (1948) și apoi conducător de doctorate în specialitatea „Statistică Economică”. A fost primul Rector al Academiei de Știinte Economice și apoi Decan al Facultății de Statistică Economică
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1979. Entropia si creșterea economică. Revista economică nr.44/1979. On entropy and the economic growth. Revue Roumaine des Sciences Sociales, Serie Sciences Economiques, nr.2/ Dec.1980. Dialogul Nord - Sud. Revista economică, nr.52/1982. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
growth. Revue Roumaine des Sciences Sociales, Serie Sciences Economiques, nr.2/ Dec.1980. Dialogul Nord - Sud. Revista economică, nr.52/1982. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1985. Școli, curente, economiști. Considerații din perioada interbelică privind dezvoltarea economiei românești. Partea I-a. Revista economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din perioada interbelică sub lupa cercetătorului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 74-87, vol. XIV
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din perioada interbelică sub lupa cercetătorului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 74-87, vol. XIV/ 2012. Ion Gh. Roșca, Mihail Oprițescu, Tradiție și modernitate în opera științifică a academicianului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]