33,516 matches
-
nou val de dune, paralel cu primul. Se constituie astfel mai multe șiruri paralele între ele și transversale față de direcția vântului dominant. Între acestea rămân mici culoare alungite, care în Gasconia porta numele de "lette". Prin îndepărtarea de zona de alimentare dunele transversale sunt tot mai puțin alimentate de nisip, și încep să fie fixate de vegetație și degradate de vânturile puternice. Barcanele descrise pentru prima dată în Asia Centrală, unde au și răspândirea cea mai mare, sunt dune izolate, având forma
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei și se subîmpart
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Stefan cel Mare, strada 1 Decembrie și terminând cu Aleea Cetătii; restaurarea întregului ansamblu arhitectonic; iluminarea căilor de acces și a monumentului; construcția de noi clădiri care să satisfacă cerințele funcționale impuse; amenajarea celor trei parcări existente în apropierea cetății; alimentarea cu apă și canalizarea. Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional la 4 iulie 2009. Au fost amenajate 21 de încăperi, printre care sala de sfat și judecată, sala armelor, închisoarea, camera de provizii, sala de mese
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Apuseni își atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
comuniste care au forțat colectivizarea în anul 1962, doar în satul Șieuț, celelelte sate rămânând necolectivizate. Revoluția din 1989 spulberă comunismul, făcând loc altei orânduiri, în care locuitorii au trecut legal la repunerea lor în dreptul de proprietate. Satul dispune de alimentare cu apă, este electrificat, există servicii de telefonie, de televiziune prin cablu și internet. Există și un proiect pentru introducerea rețelei de gaz. Prin localitate trece și calea ferată electrificată Sărățel-Deda, care face parte din magistrala București Nord - Baia Mare. Șieuț
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
un regim neuniform, cu vânturi dominate dinspre NV. Hidrografica comunei este reprezentată prin ape subterane cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
Ibănești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Dumbrăvița și Ibănești (reședința). Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru reabilitarea drumurilor locale, iluminat public, alimentare cu apă potabilă și gaz. Din punct de vedere fizico-geografic Comuna Ibănești este situată la limita dintre Podișul Sucevei și partea de NV a Câmpiei Moldovei ( Depresiunea JIjiei).Pe contactul cu Podișul Sucevei cuprinde pe majoritatea teritoriului ei partea superioară
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
Principalele pâraie au lungimi între 4 si 7 km. Râul Ibăneasa, singurul râu important din satul Ibanesti, care izvorăște din Dealul Ibanesti (după Pleșa), fiind singurul afluent important al Jijiei pe stânga (42 km lungime) are un curs permanent, datorită alimentării continue din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
ansamblu, este rezultatul unui complex de condiții naturale și social - economice din diferite etape istorice. Așezările rurale au evoluat în principal sub acțiunea factorilor social - economici, dar s-au dezvoltat și sub influența mediului natural, a localizării în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat și de pășunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. Dovezile identificate pe teritoriul comunei Todireni atestă vechimea acestei așezări. În urma săpăturilor arheologice efectuate
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Măieruș, mai demult "Măeruș, Măgheruș, Măghieruș, Alun" (în dialectul săsesc "Nâeršt, Nassbich, Nassbiχ, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de cale ferată cu stație pentru marfă la distanță de 7 km. Face parte din zona istorică numită Țara Bârsei. Datorită poziției sale strategice, se presupune că localitatea a reprezentat un punct de
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
în sud, Corbi în est, Arpașul de Jos în vest și Feldioara în Nord. Prin Ucea de Jos trece râul Olt, râul Ucea și alte cursuri de apa: Corbul Vistei, Corbul Sec, Racoviță, Corșor. Satul Ucea de Jos dispune de alimentare cu apă potabilă, gaze naturale, energie electrică și telecomunicații (telefon, internet, tv) prin conexiuni fixe (cablu) și mobile. Satul Ucea de Jos este situat în Țara Făgărașului pe șoseaua națională Brașov-Făgăraș-Sibiu și de-a lungul râului cu același nume, Ucea
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
componente, o grădiniță în satul Bordei Verde, trei cămine culturale (în prezent fiind renovate și funcționale doar cele din satele Bordei Verde și Constantin Gabrielescu), o bibliotecă comunală, un dispensar comunal, un parc public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de rugăciuni adventistă. Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei Verde), lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și lipsa sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare. Evoluția istorică a locuirii pe actualul teritoriu al comunei Bordei Verde este una sinuoasă, neuniformă și cu multe discontinuități, modelată fiind de evoluțiile politice, economice și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a infrastructurii edilitare a comunei: pietruirea ulițelor noroioase ale satelor, construirea noului cămin cultural din Bordei Verde, construirea noului dispensar comunal, construirea noii grădinițe din fostul sat Vintilești, construirea celor două blocuri de locuințe din centrul comunei, modernizarea rețelei de alimentare cu energie electrică, introducerea telefoniei fixe la abonați individuali, etc. Înăsprirea generală a regimului politic la nivel național din ultima parte a anilor 1980 s-a răsfrânt și la nivelul localităților comunei. Ulițele localităților au fost închise la extremități cu
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
din punct de vedere calitativ și cantitativ. Terenul agricol aparținând comunei este asigurat cu : a. sistem de irigații (canale aducțiune principale, antene, etc.); b. sistem de desecare (canale de colectare, evacuare, stații de pompare, etc.) parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250 mc și circa 201 km rețea distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție zona fostului SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de creștere și ingrășare a taurinelor (fost AEI), alimentând temporar o parte din populația localității. Apa nu se încadrează în limitele STAS de potabilitate. Localitatea nu are sistem de canalizare centralizat, locuitorii folosind haznale tradiționale sau fose septice vidanjabile. 2. Alimentarea cu energie electrică În partea de nord a localității Dudești se află stația de transformare (110/20kv) Dudești, ce este prinsă în sistemul energetic național pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune (LEA 110 kv), care pleacă din stația
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Dudești, ce este prinsă în sistemul energetic național pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune (LEA 110 kv), care pleacă din stația de transformare 440/110 kv Lacu Sărat, străbate partea de mijloc a județului, mergând apoi spre sud-vest. Alimentarea consumatorilor casnici se face din PT1 pentru zona de sud-est, PT2 pentru zona centrală a localității, PT3 pentru zona de vest și PT4 ferma 3. Pe străzile pe care este și rețea de medie tensiune și retea de joasă tensiune
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
parte și de alta a străzii, stâlpii rețelei de medie tensiune fiind mai înalți. Consumul de energie pe locuitor se menține încă la o cotă scăzută, toți consumatorii casnici fiind racordați la rețea monofazat. Nu s-a pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze naturale Localitatea nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. 6. Gospodărie comunală În ceea ce privește colectarea, transportul și depozitarea rezidurilor menajere și industriale, acestea au constituit o problemă încă de la primele organizări spontane ale comunităților omenești și nu
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze naturale Localitatea nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. 6. Gospodărie comunală În ceea ce privește colectarea, transportul și depozitarea rezidurilor menajere și industriale, acestea au constituit o problemă încă de la primele organizări spontane ale comunităților omenești și nu au găsit o rezolvare foarte adecvată până în prezent. Concomitent cu
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
care se dorește stabilirea unui nou amplasament, lângă primărie, în fața școlii. Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri privind căile de circulație rutieră și rețelele edilitare. Acestea sunt: reparații de îmbrăcăminți asfaltice; împietruirea drumurilor de pământ; extinderea sistemului de alimentare cu apă; realizarea unui sistem de canalizare; realizarea rețelei de alimentare cu gaze a localității. Pe lângă acestea mai sunt necesare organizarea circulației (amenajări de curbe, treceri de pietoni).
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri privind căile de circulație rutieră și rețelele edilitare. Acestea sunt: reparații de îmbrăcăminți asfaltice; împietruirea drumurilor de pământ; extinderea sistemului de alimentare cu apă; realizarea unui sistem de canalizare; realizarea rețelei de alimentare cu gaze a localității. Pe lângă acestea mai sunt necesare organizarea circulației (amenajări de curbe, treceri de pietoni).
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
dată în funcțiune în același an în care a fost ridicată și biserica, și Școala Nr. 2. În anul 2007, printr-un proiect cu finanțare de la Uniunea Europeană, s-au început lucrările de racordare a Școlii Nr. 2 la rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Conform Prefecturii Județului Brăila, proiecte pentru lucrările de racordare ale satului Tătaru la rețeaua de alimentare cu apă potabilă există încă din anul 2006, parte a Sistemului Zonal de Alimentare cu Apă potabilă a localităților din sudul
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]