32,214 matches
-
URSS și să obțină din partea Occidentului recunoașterea neutralității Ungariei. În ziua următoare, 3 noiembrie, Guvernul Nagy a Început (sau credea că Începe) tratative cu autoritățile militare sovietice pentru retragerea trupelor. Dar când echipa maghiară de negociatori a revenit În acea seară la cartierul general al armatei sovietice din Tököl, a fost arestată pe loc. La scurt timp după aceea, la ora 04.00, În dimineața zilei de 4 noiembrie, tancurile sovietice au Început atacul asupra Budapestei, urmat, o oră mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Franța avea un radio, două treimi din aparate erau modele portabile. Tinerii nu mai erau nevoiți să asculte În familie știri și piese radiofonice pe gustul adulților, programate la „orele de ascultare ale familiei”, de obicei după masa de seară. Acum aveau propriile lor programe - Salut les copains pe postul național francez, Pick of the Pops pe BBC etc. Radiourile individualizate au dat naștere programelor adresate unui anumit segment; cum sistemele naționale s-au adaptat cu greutate, stațiile radio „periferice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la o mână de designeri și case de modă din Paris, acestea din urmă aveau un statut (și un profit) asigurat. Dar la Începutul anilor ’60, femeile - ca și bărbații - au renunțat treptat la pălării, costume pretențioase sau haine de seară. Tendințele vestimentare ale marelui public nu mai erau dictate exclusiv de sus. Europa continua să fie capitala stilului și eleganței, dar viitorul părea să fie unul al tendințelor eclectice, inclusiv adaptări ale prototipurilor americane sau chiar asiatice (lucru la care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
5 noiembrie, guvernul RDG a propus timid o lege a călătoriilor În străinătate ușor liberalizată - pe care opoziția a respins-o ca fiind jalnic de inadecvată. A urmat demisia spectaculoasă a cabinetului est-german, urmată de cea a Biroului Politic. În seara următoare - pe 9 noiembrie, aniversarea abdicării Kaiserului și Kristallnacht -, Krenze și colegii săi au propus o altă lege a călătoriilor, cu intenția de a stopa exodul. La o conferință de presă transmisă În direct la radio și televiziune, Günter Schabowski
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de milion de oameni s-au adunat pe stadionul Letná din Praga, nu atât pentru a cere anumite reforme, cât pentru a-și face cunoscută prezența - unul altuia și fiecare sieși - după două decenii de tăcere sub teroare. În aceeași seară, lui Havel i s-a luat un interviu la televiziunea cehă. În ziua următoare, el s-a adresat unei mulțimi de 250.000 de oameni În Piața Wenceslas, Împărțind podiumul cu prim-ministrul comunist Ladislav Adamec și cu Alexander Dubček
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Lanzmann, care Îl acuzau că transformă istoria germană În telenovelă, redând Într-o manieră facilă și comprehensibilă lucruri care ar trebui să rămână pe veci indescriptibile și impenetrabile. Dar efectul filmului s-a datorat exact acestor neajunsuri. Programat În patru seri succesive pe postul național vest-german, el a fost urmărit de circa 20 de milioane de telespectatori - mai mult de jumătate din populația adultă. Întâmplarea a făcut ca difuzarea lui să coincidă cu un alt proces, cel al foștilor gardieni din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
evreilor evocă ieșirea din Egipt și trecerea (Pessah, Paște, semnifică de asemenea trecere în limba ebraică) copiilor lui Israel de la robie la libertate. Masa luată cu ocazia Paștelui evreiesc, sau Seder, este fundamentul Cinei creștine (din latinescul cena, masă de seară) și în consecință, baza Tainei Euharistiei. Împărtășania creștină are ca origine directă sacrificiile simbolice pe care elenii le făceau în timpul unei mese luate în comun (grecescul eukharistia a aduce mulțumire face trimitere la acest gen de ceremonie păgână). Identificarea viței
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
apărăm Mișcarea Legionară cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea s-o aducă pe căi de compromisuri sau de compromitere sau împotriva a tot ce-ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală. Jurământ depus în seara de februarie 1937 în jurul sicrielor lui Moța și Marin în biserică. Moța și Marin JURĂM! Corneliu Zelea Codreanu JURĂMÂNTUL LEGIONARILOR MOȚA și MARIN JUR în fața lui Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
comprend plusieurs degrés : de la simplification de la figure, jusqu'à la suppression totale. Par exemple, dans la version ci-dessous, Paul Miclău simplifie la métaphore " ruji de sânge " (littéralement : " roses de sang ") et la remplace par le verbe " empourprer " : Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/embrasse ardemment le ciel au couchant/et empourpre son visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Miclău, 1978 : 139). Dans l'exemple ci-dessous, la version de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt l'adjectif " tourmentée ". Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/enflammé, embrasse le ciel, au couchant/et lui fait monter le sang au visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55) ; " Un vent du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Fin), p. 363, Sat natal (Village natal), p. 367, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 369, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 371, Septemvrie (Septembre), p. 373, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar (Frontière), p. 383, Vraja și blestem (Charme et blasphème), p. 385, Cerească atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 391, Ursul cu crin (L'ours au lys), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
459, Dacă m-aș pierde (Și je me perdais), p. 463, Supremă ardere (Suprême combustion), p. 465, Œdip în fața sfinxului (Œdipe devant le sphynx), p. 467, Epitaf pentru Euridice (Épitaphe pour Eurydice), p. 469, Catren (Quatrain), p. 471, Glas de seară (Voix du soir), p. 473, Cântecul obârșiei (La chanson de la source), p. 475, Scoici (Coquilles), p. 479, Dumbrava africană (Bois africain), p. 481, Cariatide (Cariatides), p. 483, De profundis (De profundis), p. 485, Părinții (Leș parents), p. 487, În jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu. Se mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
aer de familie decadent îl au operele care înregistrează excesul de civilizație, hiperrafinamentul adesea transpus la nivel estetic în cadrul unor civilizații vechi, ajunse la apogeu, înaintea destrămării lor. Un exemplu școală îl constituie scriitorul francez Karl-Joris Huysmans, unul dintre fidelii "Serilor de la Médan" alături de Guy de Maupassant, Paul Alexis și Léon Henniques, a cărui evoluție oferă datele unei reconversii a naturalismului în estetica decadentă, reconversie care are semnificația mai profundă a unei mutații estetice. Inițial, scriitorul publică romane "zoliste" precum Surorile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din Baia, Biserica veche, Pe drum de seară, Iubire, Alean, Castel, Sclava, Sclavă la fântână, Poartă de geamie, Țigancă, Țigancă cu flori, Țigăncuță, Garoafe, Cârciumărițe, Natura moartă, Ali Pașa, Râul Moldova, După ploaie, O fiică a lui Ramses, La lumina electrică, Miss Wanda, Cap de expresie, La mansardă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o canapea, sărut transmițându-și ecoul voluptuos unei viori, în Cei care se iubesc. Langorii și prețiozității valorificate monden, un simbolism kitschizat, manierizat, edulcorat, îi răspunde într-o notă sarcastică Arghezi, în articolul "Expoziția Emilian Lăzărescu", apărut în 1913, în Seara: "Domnul Lăzărescu, la fiece doi ani, aduce din Paris, unde e menit să le vadă, o provizie: resturile de cărți-poștale în culori, strămutate din bazar și coș pe pânza domniei sale. Anume public ține să aibă ilustrația din "Le petit journal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interbelică care au operat preponderent cu imaginea poetului la maturitate. Ele vor dispărea ulterior din iconografia eminesciană. 262 Ion Frunzetti, "Eminescu și sculptorii lui", Luceafărul, An VII, nr.12 (145), 6 iunie 1964, p. 10. 263 "Costin Petrescu", apărut în "Seara", An IV, nr. 1581, 14 iunie 1914, p. 2, nr. 1586, 19 iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
318 Adriana Șotropa, op. cit., pp. 92-93. 319 Constantin Prodan, op. cit., p. 20. 320 "Domnul Costin Petrescu e și domnia sa pictor, în felul domnului Filip Marin. Talentul amândurora se aseamănă, și se îmbucă unul cu altul", în "Costin Petrescu", apărut în "Seara", An. IV, nr. 1581, 14 iunie 1914, p. 2; nr. 1586, 19 iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Simion, București, 2003, p. 244. 321 "Dar poate că această supremă decădere, ridicarea domnului Filip Marin față de izgonirea lui Brâncuși, să fie în ordinea lucrurilor normale și ea, stupiditatea având toate drepturile de progenitură", în "Artă și artă", apărut în "Seara", An. IV, nr. 1590, 23 iunie 1914, p. 1. (Tabula rasa) Semnat: T.A. reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896- 1913), p. 257. 322 Constantin Prodan, op. cit., p. 12. 323 Doctorul Ygrec, "Opera senzațional de originală și frumoasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Linia dreaptă", An. I, nr. 2, 1 mai 1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43. datat: 24 februarie 1904), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 23. 336 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43, 24 februarie 1904. 415 Ibidem, p. 23. 416 "Expoziția "Tinerimii artistice"" în "Facla", An. II, nr. 21, 21 mai 1911, pp. 352-353, semnat T.A., p. 126. 417 "Expoziția "Tinerimea artistică". Vernisajul", în "Seara", An. IV, nr. 1153, 1 aprilie 1913, p. 1, semnat T.A., p. 734. 418 Ibidem, pp. 126-127. 419 L. Bachelin, R.C. "Palais de l'Athénée. Exposition Kimon Loghi", în L'Indépendance Roumaine, 28e Année, nr. 8670, Joi, 2(15
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Petru Comarnescu, Ștefan Luchian, (Biografie), Editura Tineretului, București, 1960. 445 Theodor Enescu, op. cit., nota 142, p. 300. 446 Ibidem, pp. 118, 140. 447 fr.wiktionary.org/wiki/mièvrerie 448 Tudor Arghezi "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", N. Vermont IV, apărut în "Seara", An IV, nr. 1170, 21 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 776. 449 Theodor Enescu, op. cit., p. 197 450 Ibidem, p. 201. 451 Ibidem, p. 201. 452 Ibidem, p. 141. 453 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]