350,792 matches
-
Economia României din perioada interbelică sub lupa cercetătorului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 74-87, vol. XIV/ 2012. Ion Gh. Roșca, Mihail Oprițescu, Tradiție și modernitate în opera științifică a academicianului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 88-91, vol. XIV/ 2012. Ion Ghizdeanu, Academician Roman Moldovan - un profesor de neuitat, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 92-94, vol. XIV/ 2012.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
2012. Ion Gh. Roșca, Mihail Oprițescu, Tradiție și modernitate în opera științifică a academicianului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 88-91, vol. XIV/ 2012. Ion Ghizdeanu, Academician Roman Moldovan - un profesor de neuitat, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 92-94, vol. XIV/ 2012.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Premiul Năsturel-Herescu de către Academia Română. Familia sa a purtat inițial numele Mihai, dar grafia numelui a fost modificată, Mihályi, odată cu înnobilarea familiei în timpul regatului ungar, fenomen des întâlnit în istoria Maramureșului și descris tocmai în lucrarea menționată. Ioan Mihályi a urmat studiile gimnaziale și liceale la Sighet, Cașovia (în prezent în Slovacia) și Pesta, iar apoi facultatea de drept a Universității din Pesta, cu durata de patru ani a studiului, în anii 1862-1866. La 17 iulie 1866 a acestui an îi scria
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
istoria Maramureșului și descris tocmai în lucrarea menționată. Ioan Mihályi a urmat studiile gimnaziale și liceale la Sighet, Cașovia (în prezent în Slovacia) și Pesta, iar apoi facultatea de drept a Universității din Pesta, cu durata de patru ani a studiului, în anii 1862-1866. La 17 iulie 1866 a acestui an îi scria din Sarasău fratelui său Victor, viitorul mitropolit al Blajului, că și-a încheiat cursurile facultății de drept și a obținut diploma de avocat. În anii în care studiază
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
rostea lecția inaugurală la 27 aprilie 1863. Probabil ca și Mihályi ar fi dorit să-i urmeze cursurile, însă o enumerare a auditorilor profesorului Roman nu-l menționează și pe acesta. Viața de student român la Pesta, în anii de studii ai lui Ioan Mihályi, o evocă, printre alții, și Ioan Slavici. De subliniat frământările din mediul universitar legate de reintroducerea, în anul 1867, a limbii maghiare, după o perioadă începând cu 1849, când limba de predare fusese limba germană. Dar
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
concomitent și cu numirea unor profesori nemți, dintre care unii au funcționat și la facultățile de litere și filozofie sau de drept, ale căror cursuri le-a frecventat Ioan Mihályi. Momentul schimbării s-a produs însă după ce acesta își încheiase studiile. Conform regulamentelor în vigoare în anii săi de studii, studentul înscris la facultatea de drept era obligat să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
unii au funcționat și la facultățile de litere și filozofie sau de drept, ale căror cursuri le-a frecventat Ioan Mihályi. Momentul schimbării s-a produs însă după ce acesta își încheiase studiile. Conform regulamentelor în vigoare în anii săi de studii, studentul înscris la facultatea de drept era obligat să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în special era susținut de inițierea în științele auxiliare ale
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
își încheiase studiile. Conform regulamentelor în vigoare în anii săi de studii, studentul înscris la facultatea de drept era obligat să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în special era susținut de inițierea în științele auxiliare ale istoriei, cum sunt arheologia, numismatica, diplomatica, heraldica, precum și paleografia și cronologia, adică tocmai acelea de care urma să se slujească ca viitor editor de documente. Această împrejurare explică și
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
și în cazul altor istorici ardeleni din a doua jumătate a veacului trecut, în marea lor majoritate absolvenți ai unor facultăți de drept, nu numai o viziune juridică pronunțată cu care operau asupra trecutului, dar totodată o bună inițiere în studiile speciale ale istoriei. Dintre profesorii de la facultatea de drept, cel care a avut o influență nemijlocit legată de viitoarea colecție de documente maramureșene a fost Gustav Wenzel. Era unul dintre cei mai prolifici editori directori ai izvoarelor diplomatice și narative
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
unul dintre cei mai prolifici editori directori ai izvoarelor diplomatice și narative privind istoria Ungariei medievale. De altfel, între lucrările sale este de menționat opul de documente maramureșene publicate în rezumat, apărut în anul 1857. În 1866, ultimul an de studii al lui Ioan Mihályi, Wenzel a fost numit rector al Universității. Nu se poate explica, decât în împrejurări mai speciale decât cele obișnuite ale relației dintre profesor și studentul său, prezența în manuscrisul lucrării lui Wenzel, "„Analecta historica comitatum Maramarus
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața locului, implicând prezența nemijlocită a cercetătorului nu numai în teritoriu, ci și contactul cu oamenii locului. Alcătuirea lucrării are la origine neîndoios o motivație sentimentală, ținând seama și de vârsta autorului în momentul asumării unei asemenea
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
(n. 3 octombrie 1927, Codăești, Vaslui) este un matematician român, politician comunist, membru titular al Academiei Române. Este membru de onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei. Fost membru PCR. Studii liceale și universitare (Facultatea de Matematica-Fizica) le-a terminat la Iași. Încă din ultimii ani de studii a fost angajat preparator și apoi asistent la Facultatea de Matematica-Fizica a Universității din Iași și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
este un matematician român, politician comunist, membru titular al Academiei Române. Este membru de onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei. Fost membru PCR. Studii liceale și universitare (Facultatea de Matematica-Fizica) le-a terminat la Iași. Încă din ultimii ani de studii a fost angajat preparator și apoi asistent la Facultatea de Matematica-Fizica a Universității din Iași și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române - Filiala Iași. În 1957 și-a susținut teza Geometrizarea sistemelor mecanice neolonome, devenind doctor în matematică; în
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a unor domenii de cert interes teoretic și aplicativ: geometriile Lagrange de ordin superior și cele Hamilton de ordin superior, spațiile Finsler de
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
S.U.A. A colaborat cu Fundația “Iuliu Maniu” și în special cu Comitetul Național Român, pentru a ajuta refugiații din România. În Statele Unite, a lucrat pentru Institutul de Cercetări Alimentare (The Institute for Food Research) al Universității Stanford, contribuind substanțial la studiul intitulat “Economia agricolă a țărilor danubiene: 1935 - 1945. Ulterior, a devenit consilier al Biroului American de Statistică (US Bureau of Census) din Washington. Ca o recunoaștere internațională a activității sale științifice, a devenit membru în Comisia de Populație a Ligii
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
a activității sale științifice, a devenit membru în Comisia de Populație a Ligii Națiunilor Unite (ulterior Organizația Națiunilor Unite - ONU), membru al Institutului Re-gal Olandez de Statistică de la Haga, consultant al Organizației Mondiale a Sănătății, vicepreședinte al Uniunii Internaționale pentru Studiul populației cu sediul la Berlin. Sabin Manuilă s-a stins din viață în New York, în data de 20 noiembrie 1964. În memoria sa, la solicitarea directorului școlii generale din Sâmbăteni, înființate în 1786, în 1 septembrie 2008, școala a fost
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
pentru organizarea și realizarea primului recensământ din România. De asemenea, a fost coordonator al recensământului din 1941 și colaborator al lui Dimitrie Gusti în redactarea lucrării de mare anvergură Recensământul populației României (1930, în 9 volume). Printre cele mai cunoscute studii demografice ale sale se numără "Populația României" (1937) și "Structura evoluției populației rurale". Sabin Manuilă este considerat a fi organizatorul statisticii științifice în România. Studiile sale privind compoziția etnică a Transilvaniei și perspectiva raporturilor cu populația maghiară sunt un model
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
lucrării de mare anvergură Recensământul populației României (1930, în 9 volume). Printre cele mai cunoscute studii demografice ale sale se numără "Populația României" (1937) și "Structura evoluției populației rurale". Sabin Manuilă este considerat a fi organizatorul statisticii științifice în România. Studiile sale privind compoziția etnică a Transilvaniei și perspectiva raporturilor cu populația maghiară sunt un model de cercetare științifică statistică. El a sesizat tendința de creștere a ponderii populației românești, ca o consecință directă a fertilității mai ridicate decât cea a
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
ale teritoriului national, nu numai pentru a demonstra majoritatea elementului românesc în teritoriile cedate, dar și prin prisma realizării unei viitoare omogenități etnice, prin schimbul de populație cu țările vecine. Între anii 1940 - 41, Sabin Manuilă a elaborat mai multe studii având drept obiect politica demografică. Aceste studii, care poartă denumirea generică de Politica de populație, au fost elaborate la cererea guvernului antonescian, în scopul de a stabili liniile directoare ale politicii demografice a statului român. Într-unul din aceste studii
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
demonstra majoritatea elementului românesc în teritoriile cedate, dar și prin prisma realizării unei viitoare omogenități etnice, prin schimbul de populație cu țările vecine. Între anii 1940 - 41, Sabin Manuilă a elaborat mai multe studii având drept obiect politica demografică. Aceste studii, care poartă denumirea generică de Politica de populație, au fost elaborate la cererea guvernului antonescian, în scopul de a stabili liniile directoare ale politicii demografice a statului român. Într-unul din aceste studii, datând din 19 decembrie 1940, Sabin Manuilă
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
studii având drept obiect politica demografică. Aceste studii, care poartă denumirea generică de Politica de populație, au fost elaborate la cererea guvernului antonescian, în scopul de a stabili liniile directoare ale politicii demografice a statului român. Într-unul din aceste studii, datând din 19 decembrie 1940, Sabin Manuilă atrage atenția asupra celor 5 milioane de români care trăiesc în afara țării, inclusiv cei din regiuni care nu pot fi revendicate niciodată de România. În viziunea autorului, cadrul general al schimbului de populație
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
unui schimb de populație, neavând un stat propriu, Manuilă vorbește despre un așa-zis “transfer unilateral” de populație, fără însă a oferi vreo soluție sau a explica în ce constă această operațiune, menționând că această problemă va face obiectul unui studiu separat. Cu foarte mici excepții, studiile demografice ale lui Sabin Manuilă se circumscriu spațiului românesc. Autorul nu preconizează alipirea de noi teritorii la teritoriul național, ci doar recuperarea teritoriilor și populației românești răpite prin ultimatumurile sovietice și prin arbitrajul de la
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
stat propriu, Manuilă vorbește despre un așa-zis “transfer unilateral” de populație, fără însă a oferi vreo soluție sau a explica în ce constă această operațiune, menționând că această problemă va face obiectul unui studiu separat. Cu foarte mici excepții, studiile demografice ale lui Sabin Manuilă se circumscriu spațiului românesc. Autorul nu preconizează alipirea de noi teritorii la teritoriul național, ci doar recuperarea teritoriilor și populației românești răpite prin ultimatumurile sovietice și prin arbitrajul de la Viena. De asemenea, nu are în
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
nici a Banatului sârbesc, așa cum au propus unii în epocă. Proiectul lui Sabin Manuilă nu este “rasist”, iar în formularea lui nu există nici un element genocidal, el neurmărind altceva decât de a asigura românilor o legitimitate 100% pentru granițele țării. Studiile lui Manuilă aveau menirea de a pune în gardă guvernul României asupra încercărilor Ungariei de a prezenta recuperarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, drept o extindere a teritoriului, un fel de “compensație” pentru pierderea Transilvaniei de Nord, fără a mai
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Basarabiei și Bucovinei de Nord, drept o extindere a teritoriului, un fel de “compensație” pentru pierderea Transilvaniei de Nord, fără a mai vorbi despre propunerile maghiare ca România să se extindă spre est până la Bug, în schimbul întregii Transilvanii. Un alt studiu important al lui Sabin Manuilă este intitulat Evoluția numerică regională a populației evreiești din România, și acoperă perioada dintre anul 1930 și sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Studiul a fost prezentat pentru prima dată la Congresul Mondial al
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]