350,792 matches
-
extindă spre est până la Bug, în schimbul întregii Transilvanii. Un alt studiu important al lui Sabin Manuilă este intitulat Evoluția numerică regională a populației evreiești din România, și acoperă perioada dintre anul 1930 și sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Studiul a fost prezentat pentru prima dată la Congresul Mondial al Institutului Internațional de Statistică de la Stockholm, în 1957. Ulterior, a fost publicat la Roma și New York. El este cu atât mai remarcabil cu cât cei doi autori erau cei mai
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
cât și președinte al Comitetului Reunit de Distribuție și a fost chiar și el trimis în centrele de concentrare din Transnistria, pentru trei luni. De asemenea, dr. Sabin Manuilă, în calitate de Director General al Institutului Central de Statistică din București. Acest studiu, ale cărui rezultate au fost neglijate de istorici timp de jumătate de secol, a fost scos la iveală prin grija istoricului Kurt W. Treptow, la Fundația Culturală Română Iași 1994, cu o introducere de Larry Watts., textul integral al studiului
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
studiu, ale cărui rezultate au fost neglijate de istorici timp de jumătate de secol, a fost scos la iveală prin grija istoricului Kurt W. Treptow, la Fundația Culturală Română Iași 1994, cu o introducere de Larry Watts., textul integral al studiului fiind reluat în presa centrală. Retipărirea acestui studiu, a suscitat proteste vehemente din partea istoricului evreu Jean Ancel (1940 - 2008). Dl. Ancel susține că studiul este o “escrocherie”, argumentând că soția lui Manuilă, Veturia, ar fi fost prietenă cu Maria Antonescu
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
istorici timp de jumătate de secol, a fost scos la iveală prin grija istoricului Kurt W. Treptow, la Fundația Culturală Română Iași 1994, cu o introducere de Larry Watts., textul integral al studiului fiind reluat în presa centrală. Retipărirea acestui studiu, a suscitat proteste vehemente din partea istoricului evreu Jean Ancel (1940 - 2008). Dl. Ancel susține că studiul este o “escrocherie”, argumentând că soția lui Manuilă, Veturia, ar fi fost prietenă cu Maria Antonescu, soția mareșalului, că Manuilă ar fi fost “om
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Treptow, la Fundația Culturală Română Iași 1994, cu o introducere de Larry Watts., textul integral al studiului fiind reluat în presa centrală. Retipărirea acestui studiu, a suscitat proteste vehemente din partea istoricului evreu Jean Ancel (1940 - 2008). Dl. Ancel susține că studiul este o “escrocherie”, argumentând că soția lui Manuilă, Veturia, ar fi fost prietenă cu Maria Antonescu, soția mareșalului, că Manuilă ar fi fost “om de casă” al mareșalului, că la data prezentării studiului, Filderman ar fi fost bolnav deja de
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Ancel (1940 - 2008). Dl. Ancel susține că studiul este o “escrocherie”, argumentând că soția lui Manuilă, Veturia, ar fi fost prietenă cu Maria Antonescu, soția mareșalului, că Manuilă ar fi fost “om de casă” al mareșalului, că la data prezentării studiului, Filderman ar fi fost bolnav deja de Alzheimer, etc..., afirmând că studiul ar fi un fel de serviciu făcut memoriei mareșalului Antonescu. Jean Ancel afirmă că Manuilă a omis datele furnizate de Filderman, amintind doar de ele, și că s-
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
că soția lui Manuilă, Veturia, ar fi fost prietenă cu Maria Antonescu, soția mareșalului, că Manuilă ar fi fost “om de casă” al mareșalului, că la data prezentării studiului, Filderman ar fi fost bolnav deja de Alzheimer, etc..., afirmând că studiul ar fi un fel de serviciu făcut memoriei mareșalului Antonescu. Jean Ancel afirmă că Manuilă a omis datele furnizate de Filderman, amintind doar de ele, și că s-ar găsi în posesia manuscrisului “original” al lui Filderman, pe care îl
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
de Filderman, amintind doar de ele, și că s-ar găsi în posesia manuscrisului “original” al lui Filderman, pe care îl pune la dispoziția persoanelor interesate, pentru a verifica cele afirmate de dânsul. Timp de 50 de ani de la publicarea studiului, nimeni nu a contestat informațiile din text, inclusiv Wilhelm Filderman. Colaborarea dintre Sabin Manuilă și Wilhelm Filderman a început în 1954, dată la care Filderman era perfect sănătos, în 1956 tipărind împreună o primă versiune a studiului. Acesta, deși a
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
ani de la publicarea studiului, nimeni nu a contestat informațiile din text, inclusiv Wilhelm Filderman. Colaborarea dintre Sabin Manuilă și Wilhelm Filderman a început în 1954, dată la care Filderman era perfect sănătos, în 1956 tipărind împreună o primă versiune a studiului. Acesta, deși a susținut că se află în posesia "versiunii Filderman", nu a publicat-o niciodată, și nici nu a apărut vreun indiciu că ar exista o astfel de versiune. Manuscrisul original al studiului se găsește în Hoover Institution Archives
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
tipărind împreună o primă versiune a studiului. Acesta, deși a susținut că se află în posesia "versiunii Filderman", nu a publicat-o niciodată, și nici nu a apărut vreun indiciu că ar exista o astfel de versiune. Manuscrisul original al studiului se găsește în Hoover Institution Archives Stanford, California 94305-6010.. Despre acesta se afirmă: De altfel, Jean Ancel, unul din redactorii principali ai Raportului Final al Comisiei Internaționale pentru studierea Holocaustului în România (2004), deși în raport are numai cuvinte de
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
studierea Holocaustului în România (2004), deși în raport are numai cuvinte de laudă pentru dr. Sabin Manuilă, în special pentru mobilizarea a numeroși intelectuali evrei (2800) la Institutul Central de Statistică, dar și citează copios din lucrările sale, amintește de studiul Manuilă - Filderman doar într-o notă de subsol, fără a-l contrazice în nici un fel, amintind de acest studiu într-un cu totul alt context. Începând cu 1 septembrie 2008, la solicitarea directoarei, prof. Cornelia Foster, școala din Sâmbăteni a
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
pentru mobilizarea a numeroși intelectuali evrei (2800) la Institutul Central de Statistică, dar și citează copios din lucrările sale, amintește de studiul Manuilă - Filderman doar într-o notă de subsol, fără a-l contrazice în nici un fel, amintind de acest studiu într-un cu totul alt context. Începând cu 1 septembrie 2008, la solicitarea directoarei, prof. Cornelia Foster, școala din Sâmbăteni a fost numită Școala Generală „Sabin Manuilă” Sâmbăteni. Un parc al comunei, ca și o stradă în Timișoara poartă numele
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
a avut loc la 15 iulie 1875. Devenind secretar general al societății la înființare, a avut o serie de inițiative și realizări importante. Sub îngrijirea lui s-a publicat "Buletinul Societății Geografice Române". În acest buletin s-au publicat numeroase studii, articole, memorii și comunicări de specialitate care au fost folosite ulterior la alcătuirea unor dicționare geografice pentru diverse regiuni ale României. În 1888, sub conducerea lui Lahovari s-a publicat Dicționarul geografic al județului Argeș. În 1893 a fost numit
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
specializare de patru ani la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, pe care îl încheie cu un strălucit doctorat sub conducerea lui R. A. Budagov. În anul 1957 obține titlul de doctor în filologie cu teza "Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic", avându-i drept referenți oficiali pe S. B. Bernstein, pe Nichita Ilici Tolstoi, iar din partea română - pe Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Emil Petrovici. La întoarcerea în țară, cariera universitară a lui M. (începută ca preparator încă din 1951
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Române de Lingvistică (1973) și, o bună perioadă de timp, a îndeplinit funcția de secretar al Secției de filologie din cadrul Comisiei Superioare de Diplome a Ministerului Educației. Din anul 1960, M. face parte din Comitetul de redacție al culegerii de studii „Romanoslavica”, iar între 1990-1998 a fost redactor responsabil. M. a fost membru în Comitetul de redacție și al altor prestigioase reviste de specialitate, precum „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique”, „Analele Universității din București”. Pe plan internațional
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Ministerului Educației. Din anul 1960, M. face parte din Comitetul de redacție al culegerii de studii „Romanoslavica”, iar între 1990-1998 a fost redactor responsabil. M. a fost membru în Comitetul de redacție și al altor prestigioase reviste de specialitate, precum „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique”, „Analele Universității din București”. Pe plan internațional, M. și-a câștigat o reputație solidă, recunoscută de personalități ale slavisticii din întreaga lume. Pentru meritele sale a fost recompensat cu premii și distincții
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
volum, cât, mai ales, prin varietate, originalitate și erudiție. Pe parcursul a cinci decenii a publicat, la edituri de prestigiu și în importante reviste de specialitate din țară și străinătate, peste 400 de lucrări - de la cărți, ediții îngrijite, prefațate și adnotate, studii și articole, până la recenzii, cronici, traduceri - majoritatea în limba română, dar și în limbile rusă, franceză, bulgară, sârbo-croată, polonă. Își publică teza de doctorat, "Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic", în anul 1960. Prin analiza aprofundată a cuvintelor
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
de lucrări - de la cărți, ediții îngrijite, prefațate și adnotate, studii și articole, până la recenzii, cronici, traduceri - majoritatea în limba română, dar și în limbile rusă, franceză, bulgară, sârbo-croată, polonă. Își publică teza de doctorat, "Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic", în anul 1960. Prin analiza aprofundată a cuvintelor sud-slave împrumutate în limba română de-a lungul timpului (cele de origine slavă veche, termenii cărturărești din slavonă, împrumuturile din limbile slave actuale), prin cercetarea repartizării lor teritoriale și evidențierea primelor
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
bine primită de specialiști, rămâne și astăzi, la mai bine de 50 de ani de la elaborare, o carte de referință în domeniu. Problematica elementelor lexicale de origine slavă în limba română este reluată într-un context mai larg în volumul "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești" (1973), cu accent pe aspectele referitoare la periodizarea și răspândirea geografică a acestora și a criteriilor ce diferențiază împrumuturile populare de cele cărturărești. Într-o secțiune a cărții consacrată filologiei slavo-române, M. abordează
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
secțiune a cărții consacrată filologiei slavo-române, M. abordează diferitele etape din evoluția disciplinei, de la Ioan Bogdan la Emil Petrovici, evidențiând aportul fiecăruia dintre cercetători în dezvoltarea slavisticii românești și în impunerea ei pe plan internațional. Lui M. îi datorăm numeroase studii de istorie a slavisticii românești, în care, printr-o analiză științifică subtilă și erudită, sunt prezentate și valorificate contribuțiile în domeniu ale savanților români și străini. În acest sens, pe lângă numeroasele studii, articole, comunicări, menționăm două cărți de referință: "Studii
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
pe plan internațional. Lui M. îi datorăm numeroase studii de istorie a slavisticii românești, în care, printr-o analiză științifică subtilă și erudită, sunt prezentate și valorificate contribuțiile în domeniu ale savanților români și străini. În acest sens, pe lângă numeroasele studii, articole, comunicări, menționăm două cărți de referință: "Studii de lingvistică și filologie" (1981) și, mai recenta (2005), "Scriitori și filologi români (Sec. XVI-XX)". Cercetarea originii cuvintelor românești rămâne în centrul preocupărilor lui M. pe parcursul întregii sale activități științifice: din anul
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
studii de istorie a slavisticii românești, în care, printr-o analiză științifică subtilă și erudită, sunt prezentate și valorificate contribuțiile în domeniu ale savanților români și străini. În acest sens, pe lângă numeroasele studii, articole, comunicări, menționăm două cărți de referință: "Studii de lingvistică și filologie" (1981) și, mai recenta (2005), "Scriitori și filologi români (Sec. XVI-XX)". Cercetarea originii cuvintelor românești rămâne în centrul preocupărilor lui M. pe parcursul întregii sale activități științifice: din anul 1965 până în 2009, a făcut parte din colectivul
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
în Țările Române înlesnesc înțelegerea modului în care s-a construit spiritualitatea română modernă. Considerând scolastică tradiționala împărțire a literaturii române în veche și modernă, pe baza studierii și interpretării textelor existente, M. demonstrează în volumul "Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVII-lea" (1999) că fenomenul de creație are și în acest spațiu un caracter continuu. Într-o apariție editorială mai recentă, "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
XVII-lea" (1999) că fenomenul de creație are și în acest spațiu un caracter continuu. Într-o apariție editorială mai recentă, "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen. Румынский язык и култура в Юго-Восточной Европе" (2002), sunt reunite studii și comunicări susținute la congrese și simpozioane internaționale, între anii 1958 și 1998, și publicate în reviste și volume colective din țară și străinătate. M. a desfășurat o neobosită și exigentă activitate științifică de editare de texte românești vechi: "Scrieri
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
dinamica raporturilor lingvistice și culturale româno-slave, circulația europeană a textelor românești vechi și slavo-române, începuturile literaturii române, precum și, în lămurirea unor chestiuni controversate, cum ar fi paternitatea unor texte, filiația și circulația manuscriselor. SCRIERI: "Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, București", 1960; "Literatura română veche (1402-1647)", vol. I-II, Antologie, introducere, ediție îngrijită și note de G. Mihăilă și Dan Zamfirescu, București, 1969; "Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi", București, 1972; "Studii de lexicologie și istorie a
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]