350,792 matches
-
vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, București", 1960; "Literatura română veche (1402-1647)", vol. I-II, Antologie, introducere, ediție îngrijită și note de G. Mihăilă și Dan Zamfirescu, București, 1969; "Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi", București, 1972; "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești", București, 1973; "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec. XVI)", București, 1974; "Cultură și literatură română veche în context european." "Studii și texte", București, 1979; "Studii de lingvistică și filologie
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
la istoria culturii și literaturii române vechi", București, 1972; "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești", București, 1973; "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec. XVI)", București, 1974; "Cultură și literatură română veche în context european." "Studii și texte", București, 1979; "Studii de lingvistică și filologie", Timișoara, 1981; "Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea", București, 1999; "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
române vechi", București, 1972; "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești", București, 1973; "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec. XVI)", București, 1974; "Cultură și literatură română veche în context european." "Studii și texte", București, 1979; "Studii de lingvistică și filologie", Timișoara, 1981; "Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea", București, 1999; "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen. Румынский язык и култура в
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
românești", București, 1973; "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec. XVI)", București, 1974; "Cultură și literatură română veche în context european." "Studii și texte", București, 1979; "Studii de lingvistică și filologie", Timișoara, 1981; "Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea", București, 1999; "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen. Румынский язык и култура в Юго-Восточной Европе", București, 2001; "Contribuții la etimologia limbii române", București, 2002
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
de origine autohtonă în limba română". Discurs rostit la 20 ianuarie 2006, în ședință publică. Cu răspunsul academicianului Eugen Simion, București, 2006 (Academia Română. Discursuri de recepție). Ed. îngr.: Ioan Bogdan, "Scrieri alese", cu o prefață de Emil Petrovici. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1983-1984; "Mihail Moxa, Cronica universală". Ediție critică, însoțită de izvoare, studiu introductiv, note
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
București, 2006 (Academia Română. Discursuri de recepție). Ed. îngr.: Ioan Bogdan, "Scrieri alese", cu o prefață de Emil Petrovici. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1983-1984; "Mihail Moxa, Cronica universală". Ediție critică, însoțită de izvoare, studiu introductiv, note și indici de G. Mihăilă, București, 1989; P. P. Panaitescu, "Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române", vol. III
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1983-1984; "Mihail Moxa, Cronica universală". Ediție critică, însoțită de izvoare, studiu introductiv, note și indici de G. Mihăilă, București, 1989; P. P. Panaitescu, "Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române", vol. III. Ediție îngrijită de Dalila-Lucia Aramă și revizuită de G. Mihăilă. Cu o prefață de Gabriel Ștrempel. București, 2003
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
și slave din Biblioteca Academiei Române", vol. III. Ediție îngrijită de Dalila-Lucia Aramă și revizuită de G. Mihăilă. Cu o prefață de Gabriel Ștrempel. București, 2003; "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare". Ediție îngrijită, traducere, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 2005; "Epilogurile celor trei cărți tipărite de ieromonahul Macarie (1508-1512)", în "Liturghierul lui Macarie 1508/2008. Studii introductive și traducere", Arhiepiscopia Târgoviștei - Biblioteca Academiei Române, 2008, Târgoviște, "175-185" (†Dr. Nifon Mihăiță, Arhiepiscopul și Mitropolitul
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
2003; "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare". Ediție îngrijită, traducere, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 2005; "Epilogurile celor trei cărți tipărite de ieromonahul Macarie (1508-1512)", în "Liturghierul lui Macarie 1508/2008. Studii introductive și traducere", Arhiepiscopia Târgoviștei - Biblioteca Academiei Române, 2008, Târgoviște, "175-185" (†Dr. Nifon Mihăiță, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, "Cuvânt înainte", "5-13"). Tr.: R. A. Budagov, " Problemele studierii limbilor literare romanice". București, 1962; S. B. Bernstein, "Gramatica comparată a limbilor slave", București, 1965
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
București, 1962; S. B. Bernstein, "Gramatica comparată a limbilor slave", București, 1965, "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie". Text ales și stabilit de Florica Moisil și Dan Zamfirescu. Cu o nouă traducere a originalului slavon de G. Mihăilă. Studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă, București, 1970, 1971; ed. a II-a, 1984; "Glume din Gabrovo". Culese și repovestite de Ștefan Fărtunov și Petăr Prodanov, București, 1973; "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie". Ediție
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
1971; ed. a II-a, 1984; "Glume din Gabrovo". Culese și repovestite de Ștefan Fărtunov și Petăr Prodanov, București, 1973; "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie". Ediție facsimilată după unicul manuscris păstrat. Transcriere, traducere în limba română și studiu introductiv de prof. G. Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române. Cu o prefață de Dan Zamfirescu, București, 1996; Repere bibliografice: Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, "Dicționar de lingviști și filologi români", București, 1978, "180-181". "Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente" (coord
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Book)", Sofia, Academic Publishing House, 2008, "357-358" ("Mihăilă, Gheorghe", articol semnat de Vasilka Aleksova); Mariana Mangiulea, "Георге Михъила на 80 години", în „Българистика-Bulgarica”, Academiа Bulgară de Științe și Consiliul pentru bulgaristica din stăinătate, nr. 20, 2010, p. "83-89". Vol. omagiale: „Studii și cercetări lingvistice”, LI, 2000, nr. 2 - "Omagiu lui Gheorghe Mihăilă, la a 70-a aniversare" (Marius Sala: "Gheorghe Mihăilă, la aniversare!", "267-268"), urmează "Bibliografia lucrărilor profesorului Gheorghe Mihăilă (1954-200)", alcătuită de Mihai Mitu (p. 269-288); „Romanoslavica”, XXXVII (Universitatea din
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
început cu (neo)avangardismul. A fost ales în 1996 ca membru titular al Academiei Române. Este fiul anticarului Dumitru Gheorghiu și al soției sale, învățătoarea Alexandrina. A urmat școală primară "Madona Dudu" și liceul Frații Buzești din Craiova, apoi a urmat studii de litere și filozofie la Universitatea din București, iar în 1947 și-a dat doctoratul. A continuat specializarea în Franța, Italia, Marea Britanie și SUA. În anul 1964, a devenit doctor docent. Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
acestea numărându-se "Tudor din Vladimiri", "Istorii dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", cărora li se adaugă scenariile de filme pentru "Porto-Franco", "Tudor", "Zodia Fecioarei", "Pădurea pierdută", "Cantemir", "Hyperion", "Tănase Scatiu", "Burebista". Cu același spirit erudit și subtil, el a scris studii și eseuri de critică și istorie a culturii adunate în volumele "Modalitatea conformista a artei", "Orientări în literatura străină", "Scene din viața lui Shakespeare", "Scrisori din imediata apropiere". A fost deosebit de apreciat că traducător, printre alții, ai lui Gabriel Garcia
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
un istoric și om politic român, comunist, care a fost ales ca membru titular al Academiei Române (în anul 1948). s-a născut la data de 25 noiembrie 1892 în orașul Iași, într-o familie modestă de învățători. Și-a efectuat studiile elementare în orașul natal, unde a urmat și cursurile Liceului Național, pe care l-a absolvit în anul 1911. A studiat apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași, unde i-a fost student
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
numeroase contribuții în probleme de istoria artei românești și a popoarelor balcanice, în studierea relațiilor culturale și politice ale poporului român cu popoarele vecine, precum și în probleme de istorie a mișcării muncitorești și de istoria P.C.R., îndeosebi în perioada 1933-1937. Studiile sale au inaugurat cercetarea organizațiilor de masă conduse de PCR, creând baza de pornire a lucrărilor de istorie a mișcărilor muncitorești și socialiste. În anul 1948, prof. dr. Petre Constantinescu-Iași a fost ales ca membru titular al Academiei Române. A fost
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
științe istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al Comitetului național al științelor din R.S.R. (1955-1974), președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, director al Institutului de istorie "Nicolae Iorga" din București (1948-1953), director al Institutului de studii româno-sovietice (1962-1964). Pentru activitatea sa științifică, Petre Constantinescu-Iași a primit titlurile de "Doctor honoris causa" al Universității Lomonosov din Moscova, "Om de știință emerit" și laureat al "Premiului de Stat". A încetat din viață la data de 1 decembrie 1977
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
contribui la întreținerea familiei. Deși trece examenul de capacitate, datorită legilor rasiale, urmează ultimii patru ani ai liceului la o școală particulară, constituită ad-hoc pentru etnicii evrei. La examenul de bacalureat reușește primul din cei 156 de concurenți. După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, a urmat începând cu toamna anului 1944 cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității București. În perioada studenției a continuat meditațiile: „Erau ani de sărăcie și trebuia să mă întrețin. Eram mereu înfometat! Până la vârsta de 20
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
literaturii și poetică. 5) Semiotică. 6) Antropologie culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă și declarată pentru educație, pe toate etapele vieții ființei umane. Profesorul Solomon Marcus este autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale, etc. Cărțile sale au fost traduse în multe țări ale lumii, existând versiuni în limbile franceză, engleză, rusă, germană, spaniolă, italiană, cehă, maghiară
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
militând pentru adaptarea programelor și manualelor școlare la timpurile noastre. Este prezent în marile enciclopedii ca autoritate în lingvistica matematică, existând gramatici contextuale care îi poartă numele (Marcus Contextual Grammars). A colaborat cu foarte mulți matematicieni români și străini în studiile publicate, având o lucrare elaborată cu cunoscutul matematician maghiar Paul Erdös, fiind singurul dintre români care a colaborat cu acesta (are numărul Erdös egal cu 1). O bibliografie a operei sale este disponibilă la adresa www.imar.ro/~smarcus și alta
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
privesc progromurile din Bucovina și Moldova pe timpul ultimei conflagrații mondiale. A fost căsătorit cu profesoara universitară de la Facultatea de Litere Paula Diaconescu. A fost membru al elitistului și influentului Club de la Roma și a participat la lucrările Federației Mondiale pentru Studiul Viitorului. Înainte de 1989 a primit doar premiile Academiei pentru cărțile sale, iar după acea dată, a primit mai multe premii, a fost declarat cetățean de onoare (preponderent acestea evenimente au venit din Moldova) și a fost încununat cu titlul de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
n. 4 august 1928, Ploiești) este un matematician român, cu contribuții în domeniul analizei funcționale, membru titular (din 1990) al Academiei Române. A fost exponent al școlii române de calcul al probabilităților, al cărui creator a fost Octav Onicescu. A parcurs studiile secundare la București. În 1950 este licențiat în matematică. în perioada 1950 - 1953, este lector la Catedra de Matematici Aplicate. În 1955 își susține examenul de doctorat. În perioada 1955 - 1956 a predat la Facultatea de Matematică-Fizică un curs de
Romulus Cristescu () [Corola-website/Science/307212_a_308541]
-
Iași, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului de fiziologie animală din România. a fost fiul preotului Ioan Cosmovici și al Zenoviei, născută Vogoride. Sora sa, Maria Cosmovici (1851-1909), a fost mama compozitorului George Enescu. Leon C. Cosmovici și-a făcut studiile primare și liceale la Iași, obținând bacalaureatul în 1874, la „Institutele Unite”. În același an pleacă la Paris, unde frecventează cursurile Facultății de Științe Naturale, obtinând licența în anul 1877. În perioada studiilor pariziene (1874 - 1880) a urmat cursurile și
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
Enescu. Leon C. Cosmovici și-a făcut studiile primare și liceale la Iași, obținând bacalaureatul în 1874, la „Institutele Unite”. În același an pleacă la Paris, unde frecventează cursurile Facultății de Științe Naturale, obtinând licența în anul 1877. În perioada studiilor pariziene (1874 - 1880) a urmat cursurile și demonstrațiile de fiziologie făcute la Collège de France de către fondatorul metodei experimentale, fiziologul Claude Bernard. În 1980 obține doctoratul în științe naturale la Sorbona cu teza "Études des glandes génitales et des organes
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
de fiziologie generală animală", și tot în același an a elaborat o clasificare originală a regnului animal, publicată în "Curs de zoologie descriptivă". A organizat Laboratorul de Zoologie și Fiziologie de la Facultatea de Științe din Iași unde a realizat diverse studii privind sistematica și morfofiziologia protozoarelor, viermilor, crustaceelor și insectelor. A fost interesat și a publicat lucrări privind faunei de apă dulce și lucrari de paleontologie privind peștii fosili din munții Moldovei, printre care și monografia "Păturele cu pești din Munții
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]