32,214 matches
-
Lăzărescu", în "Note zilnice", în Seara, An II, nr. 632, dumincă 16 octombrie 1911, p. 1. 601 Rampa, Teatru, Muzică, Literatură Artă, An I, nr. 11, sâmbătă 29 octombrie 1911. 602 Ibidem, p. 1. 603 "Expoziția Emilian Lăzărescu" apărut în "Seara", an. IV, nr. 1380, 17 noiembrie 1913, p.2. (Cronica artistică) Semnat: T.A. în Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost un sprjin real În seara lui lăsând mare parte din grija aprovizionării și cumpărăturilor. Nu mare mi-a fost uimirea când m-a Întrebat ce părere am față de intenția lui de a deschide un magazin cu produse destinate copiilor cu haine și jucării În care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare că unul din primele din literatura română: ,,Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la zgheab Întins pășea...” Se pare că poetul oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
facă școală, proporțiile unei vaste concepțiuni, bazat pe număr și pe izmenitură.” (T. Arghezi, „Vers și poezie”, 1904) Testament este expresia crezului poetic arghezian. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe brânci” „prin râpi și gropi adânci”, urmașul lor le poate urca acum cu mai multă ușurință, prin ascendentul tinereții și al cărții care-i servește de treaptă, În aspirația lui spre lumină. Dificultățile Înfruntate de străbuni, de unde și răzvrătirea serii În umbra amintirii lor se pierde, li se substitue de data aceasta o dublă superioritate: tinerețea și, mai ales, cartea. Dar această carte mai are o semnificație, și Încă una nobilă, motiv pentru care nu trebuie redusă la o simplă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În planul imaginilor poetice și semnificațiilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl vede mâni/ Astfel dorința-i gata". În antiteză, iubirea Luceafărului are nevoie de un lung proces de „cristalizare": „El iar privind de săptămâni/ Îi cade dragă fata”. Totul se petrece Într-un cadru nocturn, specific romantic, favorabil visului. Motivul serii și al castelului accentuează romantismul, conferit de prezența Luceafărului: „Și cât de viu saprinde el / În orișicare sară,/ Spre umbra negrului castel / Când ea o să-i apară". Mișcările sunt imperceptibile, pentru că au loc Într-un plan oniric, dezvăluind puritatea sentimentului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era sora acestuia, dar și a Aglaei. Tânărul Felix Sima sosește În capitală, Însuflețit de dorința de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic. El sosește la București, „Într-o seară de la Începutul lunii iulie, 1909...”, ajunge pe strada Antim, unde se afla casa unchiului său, moș Costache Giurgiuveanu, „fotografiată” de autor Întro manieră balzaciană, dar la vederea acestuia, bătrânul, punând În evidență trăsătura lui fundamentală de caracter, Îi dă nepotului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o alta mai veche, după ce se Închisese În biroul lui. Dar Într-o zi, În amintirea ei, Felix a luat-o singur spre strada Antim și a văzut „casa leproasă” cu „curtea toată năpădită de scaieți”. Și-a amintit de seara când a venit de la Iași, „țeasta lucioasă a lui moș Costache... și vechile vorbe... „Aici nu stă nimeni!” Dar să nu uităm că avem În față o operă literară, rezultatul unui efort creator, cu punctul de plecare În arta cuvântului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă”, „Inscripție pe o casă de țară”, „Flautul descântat”, unii psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o casă de țară”, „Flautul descântat”, unii psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1962), „Răzlețe” (1967); romane ca: „Ochii maicii Domnului” (1934), „Cimitirul Buna-vestire” (1936) și Lina (1967). După cum se vede ne aflăm În fața unei opere Întinse. În cadrul poeziei de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare, de participare activă la transformarea naturii și a omului Însuși, a societății ca În „Rugă de seară”, „Testament”, „Belșug”, „Plugule”, „Caligula”, „Blesteme”, „Cântare omului”etc. În poezia erotică se resimte o vagă influența eminesciană. Poezii de dragoste Întâlnim În volumele „Cuvinte potrivite” („Melancolie”, „Toamna”, „Despărțire”, „Creion” („Obrajii tăi mi-s dragi”) și volumul „Versuri de seară”. Două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de seară”, „Testament”, „Belșug”, „Plugule”, „Caligula”, „Blesteme”, „Cântare omului”etc. În poezia erotică se resimte o vagă influența eminesciană. Poezii de dragoste Întâlnim În volumele „Cuvinte potrivite” („Melancolie”, „Toamna”, „Despărțire”, „Creion” („Obrajii tăi mi-s dragi”) și volumul „Versuri de seară”. Două atitudini se pot defini În trăirea sentimentului de dragoste: a. una de amânare a clipei erotice („Melancolie”, „Creion”) b. o Împlinire erotică urmărită și exprimată În ambianța universului casnic, unde natura vegetală și animală, În toată bogăția, varietatea și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iezi, purcei, căței, pisici, etc.) n-a căpătat un contur mai unitar și mai complex În cele mai felurite ipostaze, de la copil până la matur. Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieții. Din această poezie („Cântec de adormit Mițura”, „Versuri de seară”, „Buruieni”, „Mărțișoare”, „Cartea cu jucării”, „Copilărești”, „Prisaca”), izvorăște gingășia, inocența, prospețimea , delicatețea etc. Un univers mărunt e peste tot, atitudinea e de joc, dar meșteșugul poetului e neîntrecut și metafora se insinuează firesc În text pentru a sublinia că esențele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în curs de dezvoltare. Încă din 1973 documentele Băncii Mondiale subliniază faptul că sărăcia absolută este mult mai pronunțată în mediul rural. Majoritatea săracilor lumii trăiesc în mediul rural: „Aproximativ 800 de milioane de oameni se culcă înfometați în fiecare seară. 70% dintre aceștia trăiesc în zonele rurale”. În 1997 a fost elaborată ultima strategie de dezvoltare rurală la nivel global „Dinspre viziune spre acțiune” care a avut o influență decisivă asupra abordării globale a problematicii dezvoltării rurale, dar rezultate nesemnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avut menirea de a înteți psihoza antisemită și de a tensiona și mai mult atmosfera încordată existentă în oraș. Ca urmare a zvonurilor privitoare la "acțiunile subversive" ale populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între orele 17-21, razii și percheziții la casele locuite de evrei în urma cărora s-au confiscat "lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete". Cu acest prilej Poliția a arestat și transportat la Chestura
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
29 iunie 194123. Cert este faptul că pe fondul atmosferei tensionate ce domnea în oraș ca urmare a psihozei antisemite existente și a zvonurilor referitoare la pactizarea evreilor cu inamicul, a fost suficientă o scânteie pentru a aprinde vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor, ci ne vom îndrepta atenția asupra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Glogojeanu, șeful de stat major, colonelul Ionescu Mangu, ofițerii germani căpitan de corvetă Walter Reichert, comandor Herwart Schmidt, căpitan Valentin Kern și 46 militari români. Noul comandant al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a comunicat încă în seara zilei respective Armatei a 4-a informațiile referitoare la atentat, arătând de asemenea că drept represalii luase măsura de a spânzura "evreii și comuniștii în piețele publice din Odessa"63. Prin urmare, decizia de a răzbuna victimele atentatului prin execuții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 561 din 22 octombrie 1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64. Conformându-se ordinului primit, generalul Iosif Iacobici a raportat în seara aceleiași zile că drept "represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți"65. Ca urmare, încă în cursul nopții de 22/23 octombrie 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde să te ascunzi. Peste tot erau jandarmi și polițiști
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]