32,407 matches
-
și gest, ea este ieșire în întâmpinare, deschidere către lume și către ceilalți. Convertindu-se în biografie și destin, hotărârea poate genera saga unui erou sau martir. Orice hotărâre deschide un spațiu epic. În schimb, dezbaterea nesfârșită în preliminariile unui gest care nu va avea loc niciodată rupe legătura cu altul. Cel nehotărât trăiește de la bun început - și sfârșește - în singurătatea neacționării sale. Pentru că nu se obiectivează, pentru că este sfâșiere fără rezultat, nehotărârea nu poate fi povestită decât de cel ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Iată de ce toate realitățile finite poartă un nume, au numele lor, care demarcă partea lor de ființă și exprimă, în vasta jurisdicție a tot ce există, dreptul lor la ființă. Numele reprezintă modul nostru de a gospodări, odată încheiată, Creația, gestul prin care am fost chemați să împiedicăm căderea lucrurilor în indistincție și în neființa „anonimatului“. „Ceva ce nu are nume“ mă domină prin nenumitul lui. El nu poate fi preluat în proiect, căci ființa lui îmi scapă. Nenumită fiind, ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Alegerea poate să capete un asemenea prestigiu în ochii noștri, încât să evităm constant să ne expunem riscului ei. Povara deciziei poate să ajungă atât de mare, încât să nu fim capabili să hotărâm nici măcar în privința noastră. Răspunderea în fața fiecărui gest poate să ni se pară atât de covârșitoare, încât să nu mai ajungem niciodată să întreprindem nimic. Oboseala și lehamitea pot fi atât de mari, încât toate proiectele să ni se pară lipsite de sens. Intuiția posibilului poate să îmi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
gol“, ci „nevăzut“, „ascuns privirii“, și el este așa tocmai pentru că trăiește în conjuncție cu întunericul; e indistinct. „Netocmit“, akataskeuastos, este sinonim în greacă cu autophyes, care trimite la tot ce există prin sine, la naturalul frust, lipsit de orice gest de asistență artizanală, tehnică sau artistică; ge akataskeuastos este pământul sălbatic, netrecut încă prin actul „domestic“ și „civilizator“ al unei opere de modelare. Abia în ziua a treia, dar mai ales în cele următoare, Dumnezeu îl va „tocmi“, îl va
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, „realitate fără de temei“) provine din faptul că spiritual și conștient nu se poate trăi decât într-o lume în care spațiul și timpul sunt marcate. Voința de limitare, mergând până la înscrierea fiecărui gest în timp sau până la demarcarea spațiului în care îți propui să te așezi, este un principiu de sănătate spirituală, un chip de a aduce ordine în lume, de a crea un cosmos. Iată de ce prăpastia întunecată, abyssos sau chaos, devine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
simbolic actul cosmic al Facerii. Exegeza modernă a religiilor ne-a arătat că fiecare activitate este, în rădăcina ei, o asemenea reiterare. Nu numai agricultorul (a cărui muncă este rit) sau întemeietorul de cetate, dar fiecare om este purtat, în gesturile lui esențiale, de un patos cosmotic. Numai că, între acestea toate, sculptura este cel mai decis atentat la adresa haosului, pentru că în ea voința de limitare și modelare, ca principiu psihic al cosmo-genezei, își capătă expresia simbolică absolută, devine pentru sine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
străinii fac țara să meargă înainte. Cei care duc totul în spate cîștigă și bani, nu-i așa? S-ar putea mai curînd spune că românii dau totul și nu iau nimic în schimb". Afirmația lui a fost întîmpinată cu gesturi și exclamații de aprobare. Cumnatul spuse: Dar noi, evreii, sîntem generoși, le dăm întotdeauna ceea ce ne cer. În 1937, cînd Garda de Fier era puternică, băieții de la Cămășile Verzi au colindat pe la birouri adunînd fonduri pentru partid. Firmele evreiești le-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lovituri. Am menționat vizita Bătrînului Ion Brătianu. O dezamăgire și mai mare a constituit-o vizita regelui Carol I la Iași. Își amintea cu dezgust de gloata de români și evrei instigată de opoziția politică dedîndu-se la cele mai urîte gesturi și aruncînd cu roșii și cepe putrede și cu ouă stricate în cortegiul regal. Garda Regală și armata făceau paravan ca să apere simbolul națiunii în dezlănțuirea aceea a patimilor politice 38. Iorga își amintea și de vizitele făcute la moșia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
incident: G. Vlădescu-Răcoasa, care a sesizat implicarea "cercului intim", l-a atacat violent pe unul dontre editori. Reacția lui Șeicaru a fost promptă: l-a concediat. La întoarcere, Iorga a fost încîntat de schimbările operate de Șeicaru. A aflat de gestul lui Titus Enacovici, căruia i-a mulțumit din inimă; a aflat și de concedierea lui G. Vlădescu-Răcoasa. Intrigile "cercului intim" de care se temea Enacovici au început să-și arate colții. Iorga a reacționat copilărește, refuzînd să se deplaseze pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi fost el, "Sămănătorul" ar fi devenit doar o altă "Albină". După 1903, revista nu a mai fost subvenționată de stat. Iorga a mutat birourile redacționale acasă la el. Iorga și-a dat demisia în octombrie 1906 din cauza dificultăților financiare, gest datorat în cea mai mare parte conflictelor dintre el și membrii redacției "Sămănătorul". Dimitrie Anghel, prieten al lui Iorga, susținea că era imposibil să colaborezi cu el150. Chiar și protejatul lui Iorga, Mihail Sadoveanu, s-a plîns de comportamentul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profite de ocazie ca să-și afirme "drepturile naționale"7. Și era îngrijorat de Franța și Serbia. "Franța nu trebuie să piară!", pentru că aceasta ar însemna o catastrofă morală pentru omenire. România trebuie să ajute Franța, fie și printr-un simplu gest. "De ce iubim noi Franța?", întreba el. "O iubim din cauza luxului claselor de sus; sau din cauza frăției latine, sau din cauză că am citit literatură franceză în franțuzește? Acest lucru este într-o mare măsură adevărat; dar aceasta nu este totul, pentru că toți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac germanilor, el a început să se agite și să-i ceară regelui să "facă în sfîrșit gestul mîntuitor" (adică să abdice). A mers pînă la a cere (sau a permite) ca Brătianu și ceilalți "răspunzători de izbucnirea războiului să fie judecați. În cele din urmă, Camera Română a rezolvat această problemă printr-un compromis inteligent: a emis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
misiunea militară franceză au fost obligați să părăsească Iașul. La plecarea lor, regele, regina și, firește, Iorga le-au spus la revedere de pe peronul gării. Ceremonia de rămas bun a cuplului regal a fost deosebit de călduroasă. Acestea sînt genul de gesturi mici care conferă regalității atîta atracție 113. Regele nu a ratificat niciodată tratatul de reasigurare a păcii; nici Brătianu sau liberalii. Cuplul regal s-a retras la Bicaz, în pădurile Carpaților. Pe parcursul întregii primăveri și veri a lui 1918, poziția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la alinarea durerii și umilinței părinților săi. Ghidîndu-se după firea sa, și-a părăsit țara în suferință și, îmbrăcat într-o uniformă de ofițer rus, a plecat la Odessa cu dansatoarea Zizi Lambrino ca să se căsătorească cu aceasta. După acest gest pripit, a fost arestat și, drept pedeapsă, exilat pînă în toamnă la Mănăstirea Bistrița. Carol era elevul lui Iorga. Primise cea mai bună educație posibilă și nu numai de la Iorga. Nu felul în care fusese educat constituia problema prințului Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revizionistă a făcut ca Ungaria să se alieze cu Mussolini și Hitler și a dus-o în ultimă instanță la un destin jalnic. Un incident ne poate da de gîndit. Masarýk a fost singurul care a făcut în 1930 un gest în favoarea Ungariei, încercînd să-i înapoieze cîteva zone locuite doar de unguri. În ciuda faptului că îl admira pe Masarýk, Iorga a avertizat că un asemenea gest va deschide o cutie a Pandorei, întrucît era convins că revizionismul integral și nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate da de gîndit. Masarýk a fost singurul care a făcut în 1930 un gest în favoarea Ungariei, încercînd să-i înapoieze cîteva zone locuite doar de unguri. În ciuda faptului că îl admira pe Masarýk, Iorga a avertizat că un asemenea gest va deschide o cutie a Pandorei, întrucît era convins că revizionismul integral și nu autodeterminarea era scopul urmărit de unguri; Scopul ungurilor este să restaureze "Ungaria așa cum a fost și cum Ungaria nu poate fi""20. Să medităm puțin asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
transilvăneni ai lui Maniu și liberalii l-ar fi preferat ca purtător de cuvînt pe politicianul ardelean Goldiș; dar entuziasmul deputaților țărăniști l-au dus pe Iorga în fotoliul purtătorului de cuvînt 25. Iorga s-a dus personal (ca un gest simbolic) la închisoarea Văcărești și l-a eliberat pe Tudor Arghezi, condamnat pentru comportare defectuoasă în timpul ocupației germane. Care erau șansele guvernului Vaida? Ce șanse avea democrația? Anii aceștia (pînă în iarna lui 1921) au fost întunecați de permanente tulburări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
financiare a acestui stat proaspăt unificat era esențială. Dar, după tradiție, finanțele erau controlate de Partidul Liberal. De ceea ce avea nevoie țara era un expert în finanțe de înaltă clasă, un tehnocrat. Ceea ce Vlad nu era. Personalitatea lui era incontrolabilă, gesturile lui atunci cînd lua cuvîntul în Adunare frizau ridicolul în loc să inspire respect. Cea mai puternică voce din Adunarea Națională aparținea deputaților noului fondat Partid Țărănesc, constituit în 1919, și liderului acestuia, profesorul de liceu și fostul student al lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Și, dată fiind poziția politică a lui Iorga, aceste atacuri veneau atît din partea regimului liberal, cît și din cea a lui Cuza și a mișcării studențești antisemite. Iorga a ajuns curînd între ciocan și nicovală. N-au slujit la nimic gesturile pe care le-a făcut, lăsîndu-și casa din București ca moștenire poporului român. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza și studenții (chiar și economistul democrat Virgil Madgearu) n-au putut rezista tentației de a acumula capital politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Germania, erau (ca să folosim termenul folosit de el) "organice". O dată, cînd a fost nevoit să traverseze (din motive geografice) Germania, în drum spre Scandinavia, a declarat că Germania i s-a părut "tristă" și că "germanii se străduiau să facă gesturi față de ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la urma urmei, el nu credea nici în sociologie. Iorga nu putea înțelege ce-i făcuse pe acești români să-și părăsească satele natale. Statuia Libertății l-a impresionat profund pe Iorga. Văzînd-o din depărtare, spunea că "poruncește cu un gest imperial de mîntuire; e impresionantă". Păcat că Iorga nu a traversat niciodată ca să se uite mai de aproape, să citească poezia Emmei Lazarus și să mediteze asupra sensului ei! Dacă ar fi făcut-o, ar fi arătat mai multă înțelegere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptul că nu ofereau garanții. Pe vremea lui Mussolini, paradele fasciste prezentau Italia ca fiind un fel de supraputere. Mussolini făcea mare zarvă pe scena internațională. El era un "teatru plutitor" (ceea ce francezii numesc "vedetă"), cu șaradele, atitudinile maiestuoase și gesturile lui dramatice. Ce s-a ales din toate acestea atunci cînd a sosit clipa adevărului? Gregorovius descria politica italiană ca o combinație de Cesar Borgia și Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga îi atribuia lui Mussolini calitățile lui Iulius Caesar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
formal și a fost relativ înlocuită un an mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul acestei inițiative fiind Titulescu. Iorga considera restabilirea relațiilor cu Rusia drept un gest firesc, "cu condiția ca rușii să fie sinceri". A salutat vizita la București a ministrului de externe francez, Barthou, în singura tentativă serioasă a Franței de a contracara expansiunea nazismului în Europa de sud-est131. Iorga nu putea în nici un caz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dezbaterile cu "Școala nouă". Nu era niciodată plăcut să fii ținta manifestării temperamentului lui Iorga. Tatăl lui Giurescu era profesor la Universitatea București și a luat o atitudine potrivnică lui Iorga. A murit în cursul anului 1918. Iorga a făcut gestul nobil de a deveni protectorul tînărului orfan, care, sponsorizat de el, a devenit istoric, făcîndu-și studiile la Universitatea de la București. După aceea, Iorga l-a dus la școala lui din Franța. Datorită sprijinului lui Iorga, Giurescu a devenit la vîrsta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
m-ați considerat întotdeauna un om rațional, imun la viața spirituală internă sau la romantism". Giurescu respinge această eticheă, afirmînd că este o "ființă sentimentală sub o mască rațională"157. De ce și-a ținut secretă logodna tînărul Giurescu? Motivele acestui gest nu erau foarte lăudabile, dacă facem legătura cu faptul că evenimentul coincidea cu numirea sa la catedra de la Universitatea din București. Nu găsim asemenea manifestări de caracter la Iorga. Dimpotrivă, Iorga era gata să-și asume orice risc, indiferent de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]