32,796 matches
-
muncă necesar pentru securitatea imediată a navei, a persoanelor de la bord sau a încărcăturii, sau în vederea acordării de asistență altor nave sau persoane aflate în dificultate pe mare. 8. Statele membre pot prevedea ca lucrătorii de la bordul navelor de pescuit maritim care, în temeiul legislației sau practicii naționale, nu pot fi exploatate într-o perioadă dată a anului calendaristic care depășește o lună, să ia concediu anual în conformitate cu art. 7, în perioada menționată anterior." Articolul 2 1. Statele membre adoptă dispozițiile
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 3 Până la 1 august 2009 cel târziu, Comisia, după consultarea statelor membre și a partenerilor sociali la nivel european, examinează funcționarea dispozițiilor cu privire la lucrătorii de la bordul navelor de pescuit maritim și, în special, verifică dacă aceste dispoziții rămân adecvate, în special în ceea ce privește sănătatea și securitatea, în vederea prezentării de modificări corespunzătoare, dacă este necesar. Articolul 4 Până la 1 august 2005 cel târziu, după consultarea statelor membre și a partenerilor sociali la
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
nivel de protecție ridicat. Se bazează pe principii de precauție și pe principiul potrivit căruia poluatorul trebuie să plătească și pe cel al acțiunii de prevenire. (2) Reducerea poluării mărilor constituie un domeniu important al activității comunitare din sectorul transporturilor maritime. Acest obiectiv poate fi atins prin respectarea convențiilor, codurilor și rezoluțiilor internaționale menținând în același timp libertatea de navigație prevăzută prin Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și libertății de a presta servicii prevăzută prin dreptul comunitar. (3) Comunitatea este
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură. Acest obiectiv poate fi atins îmbunătățind disponibilitatea și utilizarea instalațiilor de preluare și de asemenea îmbunătățind regimul de aplicare. În Rezoluția din 8 iunie 1993 pentru o politică comună de securitate maritimă 6, Consiliul a înscris printre acțiunile sale prioritare dezvoltarea disponibilității și a utilizării instalațiilor de preluare în Comunitate. (5) Directiva Consiliului 95/21/CE din 19 iunie 1995 privind aplicarea, pentru navele care fac escală în porturile Comunității sau navighează
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
utilizării instalațiilor de preluare în Comunitate. (5) Directiva Consiliului 95/21/CE din 19 iunie 1995 privind aplicarea, pentru navele care fac escală în porturile Comunității sau navighează în apele aflate sub jurisdicția statelor membre, a standardelor internaționale privind siguranța maritimă, prevenirea poluării și condițiile de viață și muncă la bordul navelor (controlul realizat de statul portuar)7 prevede că navele care constituie o amenințare considerabilă pentru mediul marin nu sunt autorizate să iasă pe mare. (6) Poluarea marină are, prin
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
fără notificare prealabilă. (13) Deversările în mare de deșeuri provenite din exploatarea navelor pot fi reduse dacă navele sunt obligate să-și descarce deșeurile în instalațiile portuare de preluare înainte de a părăsi portul. În interesul unei bune funcționări a transporturilor maritime și pentru a proteja mediul, derogările de la acest principiu sunt posibile ținând cont de capacitatea suficientă de stocare la bord, posibilitatea de descărcare a deșeurilor în alt port fără a risca ca ele să fie deversate în mare și de
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
provenite din exploatare ar trebui să beneficieze de un tratament mai favorabil în sistemele de recuperare a costurilor. Criteriile comune facilitează identificarea acestor nave. (16) Pentru a se evita impunerea unor obligații excesive pentru părțile implicate, navele care efectuează transporturi maritime regulate, cu escale frecvente și regulate, pot fi exceptate de la unele obligații prevăzute de prezenta directivă, dacă există probe suficiente care să ateste existența unui aranjament în vederea asigurării deversării deșeurilor provenite din exploatare și plății taxelor aferente. (17) Reziduurile de
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
CE, când este cazul. (19) Statele membre asigură un cadru administrativ potrivit, permițând o funcționare adecvată a instalațiilor portuare de preluare. Conform Convenției Marpol 73/78, alegațiile relative la instalațiile portuare de preluare inadecvate ar trebui să fie transmise Organizației Maritime Internaționale (OMI). Aceleași informații pot fi comunicate simultan Comisiei în scop informativ. (20) Un sistem de informare pentru identificarea navelor poluante sau potențial poluante facilitează aplicarea acestei directive și este, pe de altă parte, util pentru evaluarea implementării acesteia. Sistemul
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatare și a reziduurilor de încărcătură, astfel asigurând o protecție mai eficientă a mediului marin. Articolul 2 Definiții În sensul acestei directive se înțelege prin: a) "navă", orice tip de îmbarcațiune de navigație maritimă care operează în mediul marin, inclusiv ambarcațiunile cu aripi portante, aeroglisoare, ambarcațiunile submersibile și plutitoare; b) "Marpol 73/79", Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată de Protocolul din 1978 la aceasta, în vigoare la data adoptării
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
mod obișnuit portul, ținând cont de cerințele de operare ale utilizatorilor portului menționat, importanța și poziția geografică a acestuia, tipul navei care face escală și scutirile prevăzute la art. 9. 3. Statele membre stabilesc procedurile, în conformitate cu cele convenite de Organizația Maritimă Internațională (OMI), pentru a semnala statului portuar deficiențele presupuse ale instalațiilor portuare de preluare. Articolul 5 Planurile de preluare și tratare a deșeurilor 1. Se stabilește un plan de preluare și tratare a deșeurilor care este pus în aplicare pentru
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
corespunzătoare unui procent stabilit din costurile menționate în alin. (1), nu mai puțin de o treime, independent de utilizarea de către aceștia a instalațiilor, sau un sistem alternativ care are efecte echivalente. Articolul 9 Scutiri 1. Pentru navele care efectuează transporturi maritime regulate cu escale frecvente și regulate și dacă probe suficiente atestă existența unui aranjament în vederea deversării deșeurilor provenite din exploatarea navelor și plății taxelor aferente într-un port situat pe itinerariul navei, statele membre în care sunt situate porturile respective
jrc4604as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89770_a_90557]
-
vechi medieval sunt clădirile aristrocrate și palatele fastuase din "Le Strade Nuove" din secolul al XVI-lea. Pe "Via Garibaldi" și "Via Balbi" cu palatele sale, curți interioare și grădini, s-a aflat clar întreaga bogăție de odinioară ca putere maritimă și financiară a Europei. În primul rând este "Palazzo Ducale", menționat din secolul al XIII-lea, care este situat, la capătul estic al "Via di Sân Lorenzo". În "Via Garibaldi" sunt, de asemenea, cele mai importante muzee de artă din
Genova () [Corola-website/Science/297311_a_298640]
-
internaționale există la Zagreb, Zadar, Split, Dubrovnik, Rijeka, Osijek și Pula. Din ianuarie 2011, Croația respectă standardele de siguranță ale Organizației Internaționale pentru Aviație Civilă, iar Administrația Federală de Aviație a ridicat-o la categoria I. Cel mai aglomerat port maritim de mărfuri din Croația este portul Rijeka și cele mai aglomerate porturi de călători sunt Split și Zadar. Pe lângă acestea, numeroase porturi mici deservesc un dezvoltat sistem de vase de transport între numeroasele insule și orașe de coastă, pe lângă feriboturile
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
a părăsit reședința din Olivolo nici în perioada în care a purtat titlul de patriarh al Veneției, între 1451 și 1807. În secolul al VIII-lea se pun bazele șantierelor navale din laguna. Astfel, Veneția ajunge treptat o importanță putere maritimă, concurând cu alte orașe-republică precum Amalfi, Pisa sau Genova pentru a controla comerțul dintre franci, bizantini și orient. Din anul 992 datează prima reprezentanta comercială a Veneției la Constantinopol, din 1082 primele privilegii comerciale acordate republicii de către împăratul Alexios I
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
și Coron din Peloponez. În Tracia Veneția a stăpânit mai multe orașe, printre care și Adrianopole, si chiar din Constantinopol ea a deținut trei optimi, inclusiv catedrală Sf. Sofia. Această dominantă a fost posibilă datorită faptului că venețienii asiguraseră transportul maritim al majorității cruciaților. Odată ajunsă o mare putere maritimă, Veneția a intrat într-un lung conflict cu Genova, între anii 1256 și 1381. Conflictul s-a desfășurat în trei războaie pe Marea Egee (1256-1355) și într-o înfruntare decisivă pe teritoriul
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
mai multe orașe, printre care și Adrianopole, si chiar din Constantinopol ea a deținut trei optimi, inclusiv catedrală Sf. Sofia. Această dominantă a fost posibilă datorită faptului că venețienii asiguraseră transportul maritim al majorității cruciaților. Odată ajunsă o mare putere maritimă, Veneția a intrat într-un lung conflict cu Genova, între anii 1256 și 1381. Conflictul s-a desfășurat în trei războaie pe Marea Egee (1256-1355) și într-o înfruntare decisivă pe teritoriul italian și în apele teritoriale ale celor două republici
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
mai multe ori), fiind asemănătoare cu restul palatelor din Grecia Aheeană. Toate palatele regale includeau și un megaron. Într-un templu, a fost găsit un scarabeu al reginei Tiye a Egiptului, soția faraonului Amenhotep III. Astfel s-a dezvăluit puterea maritimă a Micenei, ea făcând comerț cu Egiptul, Fenicia, Mesopotamia sau Asia Mică. Puterea Micene se întindea din Pylos până pe coasta Asiei Mici, unde probabil au fost fondate câteva colonii. Începând cu anul 1200 î.Hr., civilizația miceniană a intrat în declin
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
Marină Mircea cel Batrân din Constanța, Facultatea de Navigație, Secția Comercială. S-a căsătorit cu Maria Băsescu, cu care are două fete, Ioana, născută în 1977, și Elena, în 1980. În anul 1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat. Tatăl său, Dumitru Băsescu, a decedat în anul 2002, în urma unei afecțiuni cardiace, iar mama sa, Elena Băsescu, în anul 2010. Între 1981-1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
a orașului a fost întreruptă brutal, în 376 î.Hr., când a suferit distrugeri importante de pe urma atacurilor din partea tribului tracic al tribalilor. Salvată prin intervenția generalului atenian Chabrias, Abdera intră din nou în sfera de influență a Atenei (a doua Ligă maritimă) până la mijlocul secolului IV. În 356 î.Hr., orașul a fost supus de către Filip al II-lea al Macedoniei. Împreună cu orașele Maroneea și Ainos, el a fost integrat într-o "strategia" (greacă: "στρατηγεία"), teritoriu aflat sub administrația directă a unui general
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
culmea dezvoltării sale, cănd puterea sa militară și economică se întindea pe trei continente. Studiile contemporane ale lumii otomane afirmă că schimbările politice intervenite între Europa Centrală și Imperiul Otoman a depins în mare măsură de descoperirea noilor rute comerciale maritime. Decăderea Imperiului Otoman poate fi urmărită în paralel cu pierderea importanței drumurilor comerciale terestre. În 1580, englezii au primit prima capitulație din partea otomanilor. Însă în realitate, negustorii englezi au pătruns pe teritoriul otoman, iar capitulația punea în scris această situație
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
români ce le interziceau acestora să nu jefuiască caravanele ce treceau prin teritoriile lor. Existau numeroase clauze care făceau referire la navigație. Ak Deniz ( Marea Mediterana) și Kara Deniz ( Marea Neagră) erau cele mai invocate în capitulații. Principalele componente ale unui aman maritim erau: garantarea drepturilor de navigare în zonele controlate de otomani; ajutorul acordat în caz de pericol și naufragiu; dreptul de ancoraj și aprovizionare; interzicerea jefuirii corăbiilor străine; protecție comună contra piraților; exceptarea corăbiilor și a echipajelor de a fi rechiziționate
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Maxim Gorki, scriitorul rus și apoi sovietic cu care a fost comparat adesea, și-a câștigat existența că ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare datează din 1906, cu preponderenta
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
de Malta) pentru controlul Mării Mediterane. În Oceanul Indian, după descoperirea de către portughezi, în 1488, a Capului Bunei Speranțe, marina otomană se confrunta, frecvent, cu o nouă concurență - flota portugheză, în scopul de a-și apăra monopolul tradițional asupra rutelor comerciale maritime între Asia de Est și Europa de Vest. În plus, turcii au fost, ocazional, în stare de război cu Persia, din cauza disputelor teritoriale sau diferențelor religioase. În timpul celor aproape două secole de declin, Imperiul Otoman a pierdut, treptat, teritorii, putere militară și
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
care aveau nevoie de forță de muncă masivă, și serviciile precum producția în masă în fabrici și transportul naval au ajuns să depindă de sedii în alte țări. În 1969 compania Philips Petroleum a descoperit resurse de țiței în zona maritimă numită Ekofisk. În 1973 guvernul a fondat compania de petrol controlată de stat Statoil. Producția de petrol nu a constituit un venit net până în 1980, din cauza investițiilor majore care au fost necesare în industria de petrol. Norvegia a fost unul
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
lactate, margarină, conserve de carne și de pește). În agricultură predomină creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producția de cereale (orz, ovăz, secară) și de cartofi. Pescuit intens (se vânează balene). Exportă petrol, gaze naturale, echipamente industriale și de transport, nave maritime, metale, produse textile și alimentare (din pește, carne). Importă mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Partenerii principali de comerț: Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca. Căi ferate: 4.026 km. Căi rutiere: 90.174 km. Căi navigabile interne. Flotă maritimă de
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]