322,167 matches
-
trebui să ia în considerare orice metodă, indiferent cât de puțin plauzibilă pare la prima vedere. Tot ce trebuie să facă este să se întoarcă la natură și să folosească metodele moderne de „apăsare a butoanelor-minune” pentru a aduce pe lume copii sănătoși, fără ca viața și sănătatea mamei sau a fătului să fie pusă în pericol. Cu ajutorul reflexologiei, o femeie în travaliu poate să-și relaxeze mușchii colului uterin pentru a provoca dilatația, prin simpla apăsare a punctelor reflexe din palme
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de relaxată, încât am continuat masajul. Apoi, dintr-odată, s-a rupt ceva în mine, și era apă peste tot și mi-am dat seama că se declanșase nașterea. Am simțit o durere surdă și gata, copilul a venit pe lume. Nu știam ce să fac. L-am înfășurat repede într-o haină de-a soțului meu, care lucra în apropiere. M-am dus la el și era cât pe ce să leșine când m-a văzut plină de sânge. Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sta alături de mineă”. Dacă vreți să folosiți reflexologia pentru o naștere ușoară, gândiți-vă la experiența pe care a avut-o această tânără mamă și nu o aplicați până când nu sunteți sigură că a venit momentul să aduceți copilul pe lume. Aveți grijă să nu fiți singură. Citiți și avertismentul de la p. 222. Reflexologia ajută mamele să-și alăpteze copiiitc "Reflexologia ajut\ mamele s\‑[i al\pteze copiii" Dacă tot vorbim despre avantajele unei nașteri ușoare, să revedem ce presupune nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și-au dedicat mulți ani studiului fiecărui aspect al alimentației naturale, deoarece aceasta afectează sănătatea mintală și fizică a bebelușilor și a mamelor. Ei susțin cu tărie necesitatea alăptării la sân, pentru menținerea sănătății fizice și psihice. Nu există pe lume sentiment mai minunat decât bucuria de a-ți ține copilul nou-născut la piept și de a-l simți cum se hrănește la sânul tău, așa cum i-a fost dat. Cum am calmat durerile unei gravide O vecină a venit într-
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ar fi vorba de puteri paranormale. I-am dezvăluit doctorului că metoda se numește „reflexologie”. „E ceva de mâncare?”, m-a întrebat. I-am zis că, dacă reflexologia ar fi ceva de mâncare, nimeni nu ar mai fi bolnav pe lumea asta. Am continuat spunându-i că „apa nu poate curge cu putere printr-o țeavă înfundată. Impuritățile care înfundă țeava trebuie îndepărtate pentru ca apa să poată trece. Acest lucru este valabil și pentru vasele de sânge, pentru rețeaua de nervi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
din zonă era interesată de terapia reflexogenă și încerca să dezvolte un sistem reflexogen pentru persoane cu amputații și pentru cei care petrec mult timp în scaunul cu rotile. A adăugat: „Suntem foarte recunoscători. Reflexologia este o binecuvântare pentru multă lume!”. Câteva tehnici reflexogene de baztc "Câteva tehnici reflexogene de baz\" Puneți degetul mare de la mâna dreaptă în palma stângă și strângeți degetele pe dosul palmei (vezi foto 29, p. 233.) Folosiți toate degete pentru a masa zonele reflexe de pe ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
lor demonstrează faptul că procesul îmbătrânirii este reversibil. Și dumneavoastră aveți șansa de a vă recăpăta tinerețea, practicând stimularea reflexogenă a circulației energiei vindecătoare la nivel celular. Reflexologia poate fi folosită de toată lumeatc "Reflexologia poate fi folosit\ de toat\ lumea" Reflexologia este un dar pentru întreaga umanitate. Puteți folosi această metodă de vindecare recent redescoperită nu doar pentru eliminarea propriilor dureri și probleme de sănătate, ci și pentru a-i ajuta pe alții. Nu vă temeți să masați toate punctele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
folosește pentru reactivarea funcțiilor glandulare. Prin stimularea acestor reflexe vă veți putea elibera de durere și de boală pentru a avea un viitor sănătos și fericit. Vă ofer această carte cu un sentiment de compasiune, știind că va ajunge în lume și va răspunde strigătelor de disperare și suferință. Le-o dedic tuturor celor care se reîntorc la natură pentru un mod de viață perfect sănătos până la sfârșitul zilelor. Foto 48: Reflexologia este o metodă naturală de prevenire a îmbătrânirii premature
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
imaginat politic comunitatea națională a folosit cuvântul scris ca mijloc textual de construire politică a națiunii. După cum a subliniat J.L. Austin (2005) [1962] în teoria sa a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în fapt, enunțuri performative care, acumulate, au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a constat în temperarea repulsiei cioraniene pe care o nutream față de tradiția culturală din care, cu sau fără voia mea, fac până la urmă parte. Doamnele prof. univ. dr. Maria Roth și prof.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de "natio" era aplicată pentru a designa "comunități de străini" legați între ei prin naștere și origine, de regulă mai mare decât familia dar mai redusă decât poporul (Kedourie, 1961, p. 13). Această înțelegere s-a perpetuat mult după prăbușirea lumii romane, fiind reperabilă în "națiunile" de studenți din universitățile medievale. Totuși, în noul context al mediului universitar, conceptul de "națiune" a fost reabilitat în sensul că s-a debarasat de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analiza discursivă a conținutului literaturii didactice românești în general și a manualelor de istorie națională în special, considerate a fi expresii textuale ale memoriei naționale românești. Analiza discursului are în centrul său ideea că realitatea socială este diferită calitativ față de lumea naturală a obiectelor inerte prin faptul că prima este semnificativă, saturată de sens, în timp ce celei din urmă îi lipsește această dimensiune particulară. Lumea socială, departe de a fi un "dat" al naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei naționale românești. Analiza discursului are în centrul său ideea că realitatea socială este diferită calitativ față de lumea naturală a obiectelor inerte prin faptul că prima este semnificativă, saturată de sens, în timp ce celei din urmă îi lipsește această dimensiune particulară. Lumea socială, departe de a fi un "dat" al naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un "dat" al naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T. Rotariu (2013, pp. 49-50) între "științe ale fenomenelor anistorice", capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T. Rotariu (2013, pp. 49-50) între "științe ale fenomenelor anistorice", capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale fenomenelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
derivă legități pe baza studierii "faptelor de repetiție", în timp ce cele din urmă stabilesc regularități studiind "faptele de succesiune" (Xenopol, 1997) [1908]. Mai presus de toate, diferențiatorul decisiv îl reprezintă limbajul, responsabil de producerea, menținerea și reproducerea stratului suplimentar pe care lumea socio-umană îl are comparativ cu cea naturală, și anume cultura. Edificată pe "turnura lingvistică", analiza discursului recunoaște puterea modelatoare pe care limbajul o exercită asupra culturii umane, care la rândul său se răsfrânge și asupra structurii sociale. P. Bourdieu (1991
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a documentelor sociale (i.e., "analiza discursivă") a fost solid tratată și în teoria metodologică românească. În România, metoda analizei discursive și-a făcut intrarea odată cu introducerea paradigmei calitativiste. Respectând tradiția generală a întârzierii istorice a culturii românești, aflată la periferia lumii intelectual-academice occidentale, calitativismul a ajuns relativ tardiv, într-un moment când marile dezbateri purtate în jurul pozitivismului și-au cam epuizat energiile. Paradigma calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2002, p. 3). Această definiție se bazează pe ceea ce am putea numi "ontologie textuală", întrucât autorii emit o afirmație radicală: "fără discurs nu există realitate socială" (p. 2). Această ultimă declarație sentențioasă este criticabilă întrucât supralicitează excesiv rolul discursului în lumea socială, alunecând în absurda concluzie a lui J. Derrida cum că "totul este text". Luată literalmente, afirmația lui Derrida este în mod evident absurdă; înțeleasă ca metaforă, își pierde din pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a rivalizat doctrina naționalismului în privința titlului de principal propulsor ideațional al istoriei moderne. Împreună, naționalismul și comunismul alcătuiesc dubla spirală ideologică ce a înfășurat istoria ultimelor două secole (the double ideological helix). Totuși, chiar dacă în partea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost Reforma Protestantă. Autoproclamarea lui Henric al VIII-lea în calitatea de cap al Bisericii a avut o serie de efecte consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dumnezeu!" (Ghibu, 1975, p. 179). Ideea centrală a mesajului este întărită prin publicarea în 1783, la Sibiu, a cărții intitulată ABC séu Bucavna spre folosul scolelor niamului romanesc, scrisă în întregime cu litere latinești, unde se relatează copiilor că: Pe Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti, Domnii, Stepanii, si Povatiuitori; áceiá, quárii ásculta, sînt Prunci, Deregatori, Suppusi, sáu Slugi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vostri; dára Parintii vostri trabue se ásculte de Domnii pamântesti, ácestea iáras trabue se ásculte de Domnul Tierrii, si de Dumnezeu trabue se ásculte toti hòmenii. Jubiti Fiilor! nu pot toti hòmenii á fi Domni sáu mái mári. Punetive înnáinte Lumea quá fi o Besèrica. Áu nu e ádeverát, che pe Scáunul cel dintâiu nu pot sedè toti? Numái unii áu loc pe dênsul, ceiálálti sed pe áldoilea, áltreilea, si mái înderapt. Rânduiàlá ácèstá o há facut Dumnezeul cel prea întiellept
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]