33,140 matches
-
Sofronie a fost trimis în judecată și condamnat la cinci ani de închisoare, dar, chiar înainte de a fi arestat, acesta a reușit să fugă în Valahia, unde avea mulți susținători. A continuat să se dedice monahismului ortodox, fiind călugăr la mănăstirile din Robaia (1764-1766) și Vieroși (1766-1771), iar apoi egumen la Curtea de Argeș, toate cele trei mănăstiri aflându-se astăzi în județul Argeș. A murit la mănăstirea Curtea de Argeș. Ca ripostă față de scăparea lui Sofronie în Valahia, generalul Buccow a ars din temelii
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
înainte de a fi arestat, acesta a reușit să fugă în Valahia, unde avea mulți susținători. A continuat să se dedice monahismului ortodox, fiind călugăr la mănăstirile din Robaia (1764-1766) și Vieroși (1766-1771), iar apoi egumen la Curtea de Argeș, toate cele trei mănăstiri aflându-se astăzi în județul Argeș. A murit la mănăstirea Curtea de Argeș. Ca ripostă față de scăparea lui Sofronie în Valahia, generalul Buccow a ars din temelii aproape toate mănăstirile ortodoxe din Transilvania; după unele surse au fost distruse cu tunurile peste
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Valahia, unde avea mulți susținători. A continuat să se dedice monahismului ortodox, fiind călugăr la mănăstirile din Robaia (1764-1766) și Vieroși (1766-1771), iar apoi egumen la Curtea de Argeș, toate cele trei mănăstiri aflându-se astăzi în județul Argeș. A murit la mănăstirea Curtea de Argeș. Ca ripostă față de scăparea lui Sofronie în Valahia, generalul Buccow a ars din temelii aproape toate mănăstirile ortodoxe din Transilvania; după unele surse au fost distruse cu tunurile peste 150 de biserici și mănăstiri ortodoxe. Oricum, tulburările au continuat
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
1764-1766) și Vieroși (1766-1771), iar apoi egumen la Curtea de Argeș, toate cele trei mănăstiri aflându-se astăzi în județul Argeș. A murit la mănăstirea Curtea de Argeș. Ca ripostă față de scăparea lui Sofronie în Valahia, generalul Buccow a ars din temelii aproape toate mănăstirile ortodoxe din Transilvania; după unele surse au fost distruse cu tunurile peste 150 de biserici și mănăstiri ortodoxe. Oricum, tulburările au continuat și, pentru a readuce ordinea, împărăteasa a emis un nou Edict de Toleranță în 1769 care a dat
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
județul Argeș. A murit la mănăstirea Curtea de Argeș. Ca ripostă față de scăparea lui Sofronie în Valahia, generalul Buccow a ars din temelii aproape toate mănăstirile ortodoxe din Transilvania; după unele surse au fost distruse cu tunurile peste 150 de biserici și mănăstiri ortodoxe. Oricum, tulburările au continuat și, pentru a readuce ordinea, împărăteasa a emis un nou Edict de Toleranță în 1769 care a dat statut legal cultului ortodox, făcându-l religie oficială în Transilvania. În realitate, tensiunile au continuat să existe
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
activitate îndelungată și deosebită, dreptul de a purta cruce pectorală se poate acorda și diaconilor din clerul de mir, odată cu ridicarea la rangul de arhidiacon. În practica românească, mai pot primi dreptul de a purta cruce pectorală și starețele de la mănăstiri, ca distincție specială. În tradiția rusă, starețele poartă de drept crucea simplă de aur. În Biserica rusă, se mai poate acorda ca distincție onorifică dreptul de a purta crucea pectorală și unor monahii care nu sunt starețe (dar nu și
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
Mănăstirea Sfintei Cruci (în ebraică מנזר המצלבה, în greacă:Ιερά Μονή του Τιμίου Σταυρού στὰ Ἱεροσόλυμα - Ierá Moní tu Timíu Stavrú, în arabă: دير الصليب Deir as-Salib Deir al Mussaliba sau Al Masslaba "Minzar Hamtzleva", în georgiană:ჯვრის მონასტერი Djvris monasteri
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în ebraică מנזר המצלבה, în greacă:Ιερά Μονή του Τιμίου Σταυρού στὰ Ἱεροσόλυμα - Ierá Moní tu Timíu Stavrú, în arabă: دير الصليب Deir as-Salib Deir al Mussaliba sau Al Masslaba "Minzar Hamtzleva", în georgiană:ჯვრის მონასტერი Djvris monasteri) este o mănăstire fortificată aflată în Valea Crucii (Emek Hamatzlevá) din Ierusalim, în prezent în cartierul Nayot. între cartierele Givat Ram cu clădirile guvernamentale (la nord-vest), Rasko și Rehavia (la est), la o altitudine de 750 metri deasupra nivelului mării. Ea a fost
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
cu clădirile guvernamentale (la nord-vest), Rasko și Rehavia (la est), la o altitudine de 750 metri deasupra nivelului mării. Ea a fost ridicată în secolul al XI-lea pe fundația unei clădiri bizantine mai vechi din secolul al VI-lea. Mănăstirea și biserica ei sunt una din puținele construcții care s-au conservat în mod integral din Ierusalimul medieval. La origine lăcașul se afla într-un loc izolat, la circa 3.5 km de Orașul vechi al Ierusalimului. Numele mănăstirii este
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
-lea. Mănăstirea și biserica ei sunt una din puținele construcții care s-au conservat în mod integral din Ierusalimul medieval. La origine lăcașul se afla într-un loc izolat, la circa 3.5 km de Orașul vechi al Ierusalimului. Numele mănăstirii este legat de o tradiție creștină, după care în acest loc a crescut copacul miraculos din care au făurit romanii crucea pe care a fost răstignit Iisus. Mănăstirea aparține Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului și este locuită de patru călugări - doi
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
izolat, la circa 3.5 km de Orașul vechi al Ierusalimului. Numele mănăstirii este legat de o tradiție creștină, după care în acest loc a crescut copacul miraculos din care au făurit romanii crucea pe care a fost răstignit Iisus. Mănăstirea aparține Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului și este locuită de patru călugări - doi bărbați și două femei. Împrejurările înființării mănăstirii se pierd în ceața timpurilor.După câte se știe, în secolul al VI-lea a existat în acest loc Biserica bizantină
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
după care în acest loc a crescut copacul miraculos din care au făurit romanii crucea pe care a fost răstignit Iisus. Mănăstirea aparține Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului și este locuită de patru călugări - doi bărbați și două femei. Împrejurările înființării mănăstirii se pierd în ceața timpurilor.După câte se știe, în secolul al VI-lea a existat în acest loc Biserica bizantină a Sfintei Cruci. După tradiții medievale reflectate în frescele ei murale, mănăstirea ar fi fost mai veche, ctitorul ei
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
doi bărbați și două femei. Împrejurările înființării mănăstirii se pierd în ceața timpurilor.După câte se știe, în secolul al VI-lea a existat în acest loc Biserica bizantină a Sfintei Cruci. După tradiții medievale reflectate în frescele ei murale, mănăstirea ar fi fost mai veche, ctitorul ei fiind cel dintâi rege creștin (din 327) al georgienilor, regele Iberiei, Mirian al III-lea (?-361). Acesta ar fi făcut pelerinaj la Ierusalim și ar fi primit în dar Valea Crucii de la împăratul
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
ei fiind cel dintâi rege creștin (din 327) al georgienilor, regele Iberiei, Mirian al III-lea (?-361). Acesta ar fi făcut pelerinaj la Ierusalim și ar fi primit în dar Valea Crucii de la împăratul Constantin cel MareTradiții ulterioare atribuie ridicarea mănăstirii altui rege al Iberiei,Vahtang Gorgasali 446?-502 Alte surse creștine atribuie ridicarea bisericii lui Flavia Julia Helena, cunoscută ca Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare. Ea vizitase Ierusalimul în căutarea adevăratei Cruci și a construit mai multe biserici
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Istoricul bizantin Procopius din Cezareea susține că Iustinian a construit un edificiu imens și impunător care să găzduiască toate acele comori. Când orașul a început să fie amenințat de apropierea unor oștiri străine aceste comori ar fi fost transferate la Mănăstirea Sfintei Cruci, unde ar fi fost îngropate într-o tainiță, al cărei loc a devenit cu vremea necunoscut și unde s-ar afla până în ziua de astăzi. În anul 614 biserica a fost distrusă de către perșii Sasanizi, care au ocupat
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
fiind în cele din urmă, alungați de către bizantini. Oastea bizantină a fost și ea, în cele din urmă, nevoită să se retragă din oraș și Ierusalimul a căzut în mâinile arabilor musulmani. Prin anul 796 oșteni arabi au pătruns în mănăstire și au omorât pe toți călugării, inclusiv pe aceia care știau secretul locului unde fusesera îngropat Tezaurul Templului. Acest eveniment traumatic a rămas în amintirea populației vreme de mulți ani și până în ziua de astăzi se mai văd urme ale
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în sala unde se refugiaseră călugării. Actualul ansamblu monahal a fost zidit în anul 1038 cu ajutorul unor călugări de pe Muntele Atos, de către Sfântul Prokhori (Prochorus) Georgianul (985 sau 990 - 1066) din familia Shavteli din Șavșeti (azi Șavșat în Turcia).Zidirea mănăstirii era un eveniment ieșit din comun sub stăpânirea islamică, explicabil prin întărirea în acei ani a poziției Imperiului Bizantin. Sfântul Prohori a avut sprijinul regelui Georgiei, Bagrat al IV-lea Kuropalates (1027-1074) și al mamei acestuia, Maria, care au trimis
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
lăcașul și a stabilit tipicul (Typikon) comunității lui după modelul celei din lavra Sfântului Saba. La un moment dat la bătrânețe Prohori a transmis starostia locului unui ucenic, Grigori, și s-a retras în pustie împreunî cu alți doi calugări Mănăstirea a devenit curând un focar de activitate religioasă intensivă, călugării ei din Georgia, ajunși la un număr de câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
pustie împreunî cu alți doi calugări Mănăstirea a devenit curând un focar de activitate religioasă intensivă, călugării ei din Georgia, ajunși la un număr de câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
la un număr de câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea a
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire, în care ea a devenit centrul comunității georgiene din Ierusalim și a fost locuită de numeroși călugări veniți din Georgia. Între ei
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire, în care ea a devenit centrul comunității georgiene din Ierusalim și a fost locuită de numeroși călugări veniți din Georgia. Între ei s-a aflat și Șota Rustaveli, poetul național al Georgiei, membru al
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
moment dat trezorierul reginei Tamara a Georgiei. După legendă, Rustaveli a fost nevoit să fugă din Georgia în anul 1185 dupa ce a fost acuzat de a fi întreținut o relație interzisă cu regina Tamara. El s-a stabilit în Mănăstirea Sfintei Cruci pentru o lungă vreme, timp în care a scris renumitul său poem „Viteazul în blană de tigru” și a pictat picturi murale. O legendă georgiană susține ca după ultima dorință a reginei Tamara, i-au fost pregătite zece
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
reginei Tamara, i-au fost pregătite zece sicrii, care au fost trimise în mai multe locuri din lume, unul din ele fiind , fără ca lumea să știe în care din ele se aflau cu adevărat rămășitele ei pământești. Din acest motiv Mănăstirea Crucii din Ierusalim este socotită drept un posibil loc al mormântului reginei Tamara. Patru ani după cucerirea Ierusalimului de către cruciați povestește pelerinul Saewulf din Anglia ca mănăstirea este „onorabilă și frumoasă”, și că a fost „distrusă în trecut de către păgâni
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
care din ele se aflau cu adevărat rămășitele ei pământești. Din acest motiv Mănăstirea Crucii din Ierusalim este socotită drept un posibil loc al mormântului reginei Tamara. Patru ani după cucerirea Ierusalimului de către cruciați povestește pelerinul Saewulf din Anglia ca mănăstirea este „onorabilă și frumoasă”, și că a fost „distrusă în trecut de către păgâni”. Un document cruciat din anul 1177 menționează că Regii cruciați ai Ierusalimului posedau în Valea Crucii niște podgorii. Lăcașul mai este menționat în câteva mărturii cruciate, ca
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]