322,167 matches
-
mijloace violente pe plan intern a fost realizat cu costuri semnificative pe plan extern. Ca urmare a reprimării brutale a protestatarilor de către minerii chemați de autorități, imaginea internațională a României s-a schimbat dramatic, periclitându-se aproape complet după ce întreaga lume a urmărit, cu sufletul la gură, derularea primei revoluții televizate din istoria umanității. Noua ordine postcomunistă a fost consolidată legislativ prin adoptarea Constituției din 1991, care "întruchipa ethosul centralizator care stătuse la temelia formării statului în Europa de Est timp de peste un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele două perspective asupra lumii nu au fost niciodată conciliate (Stan și Turcescu, 2007, p. 212, nota 10). În ciuda acestui compromis, BOR a continuat să fie victima predilectă a unei campanii sistematice de demantelare orchestrată de autoritățile statului comunist. Prăbușirea regimului a creat condițiile politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literatura didactică despre trecut. În aceleași formule patetice hiperbolizate poetic în național-comunism, manualele postcomuniste au continuat să declame teza bi- milenarității poporului român, "stîncă neclintită de peste două mii de ani" (Almaș, 1994, p. 18). Urmaș al vitejilor daci și al "stăpînilor lumii", romanii, "pe acest pămînt a trăit dintotdeauna același popor [român]", care "n-a părăsit niciodată aceste locuri" (ibidem, p. 17). În contextul retensionării relațiilor diplomatice dintre statul român și cel ungar după 1989, vechea chestiune a continuității, care a ațâțat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice in orbis romanus au asigurat botezul european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă cu marile migrații ale popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra fondului nostru european
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și iii) modelul uman tipul antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe fundamentul unei culturi civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere în lumea pierdută a tradițiilor din trecut; c) este o tentativă de restaurare sau recuperare a tradiției periclitate, prin reîntoarcerea la trecutul idealizat (Berger și Zijderveld, 2009, pp. 71-73). Indivizii care preferă restaurarea comunismului în România printr-o cădere în trecutul la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este una semnificativă, X2(8, N=927) = 41.03, p = .000. În mod curios, ținând cont de faptul că mediul rural a fost ținta politicilor agresive de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar 21 la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca urmare a reînnoirii prin ispășire; în sfârșit, d) vinovăția metafizică derivă din ceea ce pentru Jaspers este o fundamentală și primordială "solidaritate umană". Aceasta o face pe fiecare ființă umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise în prezența sau cu știința acesteia" (p. 26). Pasivitatea și non-intervenția pentru prevenirea sau împiedicarea acestor fărădelegi îl fac pe individ să poarte povara vinovăției metafizice. Pentru Jaspers, jurisdicția pentru stabilitea vinovăției metafizice îi revine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
G. Lakoff și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By al cărui titlu românesc ar putea suna Metaforele noastre cele de toate zilele metaforele nu sunt extravagante construcții poetice al căror domeniu de existență se restrânge la lumea creațiilor stilistice, ci sunt parte constitutivă a vorbirii curente. Expresiile metaforice permează în toate profunzimile sale limbajul obișnuit, cât și întreg sistemul de gândire și acțiune utilizat de indivizi pentru a-și face viața zilnică mai ușoară și pentru a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai multe motive. Sintezele sunt elaborate într-un stil accesibil, coerent și logic ceea ce permite o lecturare ușoară a conținuturilor și sunt structurate pe cele cinci mari teme din programele școlare de la istorie: Popoare și spații istorice, Oamenii, societatea și lumea ideilor, Statul și politica, Relațiile internaționale, Religia și viața religioasă. Sintezele sunt însoțite și de o serie de informații lămuritoare. Consider că această lucrare vine în ajutorul elevilor și profesorilor în activitatea de la clasă deoarece sintezele sunt elaborate pe baza
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se dorea transformarea dintr-o uniune cu precădere economică într o uniune politică; asta înseamnă că toate țările membre ale UE vor acționa pe plan internațional, ca și când ar fi un singur stat, ceea ce va duce la creșterea puterii sale în lume. Se instituia cetățenia UE și se continua procesul de creare a uniunii economice și monetare. 1995 = Europa celor 15: Finlanda, Austria, Suedia; 2004 = Europa celor 25: Cipru, Malta, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia; 2007 = Europa celor 27
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană; 1 ianuarie 2007 România devine membră a Uniunii Europene; Avantajele aderării României la UE: avantaje economice; stabilitate politică; securitate; îmbunătățirea imaginii externe a țării; 3. Europa și spațiile de civilizație extraeuropene a) Dominația Europei asupra lumii În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX lea, Europa domina lumea (secolul al XIX-lea = „secolul imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Avantajele aderării României la UE: avantaje economice; stabilitate politică; securitate; îmbunătățirea imaginii externe a țării; 3. Europa și spațiile de civilizație extraeuropene a) Dominația Europei asupra lumii În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX lea, Europa domina lumea (secolul al XIX-lea = „secolul imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania. Această dominație a Europei se baza pe: superioritatea demografică; superioritatea militară; superioritatea economică; superioritatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
îmbunătățirea imaginii externe a țării; 3. Europa și spațiile de civilizație extraeuropene a) Dominația Europei asupra lumii În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX lea, Europa domina lumea (secolul al XIX-lea = „secolul imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania. Această dominație a Europei se baza pe: superioritatea demografică; superioritatea militară; superioritatea economică; superioritatea culturală; Cauzele politicii coloniale: țările industrializate doreau să obțină surse
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Caroline); posesiunile Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Italiei erau restrânse și sărace; spre deosebire de alte puteri coloniale, Rusia și-a realizat un imperiu terestru care cuprindea teritorii din Europa și Asia (Siberia, Caucaz etc); b) Decolonizarea La sfârșitul Primului Război Mondial, dominația Europei asupra lumii a luat sfârșit; locul Europei a fost luat de S.U.A. Decolonizarea este un proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită la școlile europene; dorința de eliberare a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
soartă, egalitatea tuturor națiunilor, neintervenția în treburile interne ale altor state, rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, dezarmarea. În relațiile internaționale, tinerele state au optat pentru neutralitate, concretizată în mișcarea de nealiniere, refuzând aderarea la blocurile militare. Această conferință a proclamat nașterea Lumii a Treia. o în anul 1960, O.N.U. a adoptat Rezoluția 1514 prin care se recunoștea popoarelor din colonii dreptul de a-și decide singure soarta. Anul 1960 a fost numit Anul Africii, deoarece 18 state de pe acest continent
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a preocupării noilor state independente pentru găsirea unor căi de cooperare și înlăturarea discriminărilor în relațiile economice internaționale. Țările membre urmăreau înlăturarea decalajului care le separau de țările bogate, lichidarea datoriilor externe și a subdezvoltării. Principalele probleme ale țărilor din Lumea a Treia (=denumire pentru țările slab dezvoltate, în special foste colonii): subdezvoltarea economică; explozia demografică; instabilitate politică (lovituri de stat, războaie civile, regimuri dictatoriale); conflicte interetnice și interreligioase; războaie între state; fanatism religios; analfabetismul; Commonwealth („binele comun”) = formă de organizare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
este Europa Occidentală; reprezentanți: Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu, Ștefan Zeletin, Tristan Tzara; modernismul s-a afirmat în special în literatură, arhitectură, arte plastice; În sinteza „Istoria civilizației române” (1925), Eugen Lovinescu afirmă: poporul român se află la hotarul a două lumi: a Răsăritului și a Apusului; poporul român nu a intrat de la început în orbita civilizației apusene, la fel ca celelalte popoare latine, din cauza unor „tragice împrejurări”; contactul poporului român cu Apusul (reluat de reprezentanții Școlii Ardelene) a deschis calea spre
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ambasador la Moscova (1940-1941); s-a stabilit apoi la Geneva (Elveția), devenind un important conducător al emigrației românești; exilul lui Grigore Gafencu a avut trei etape: Geneva (1941-1949); New York (1949-1952); Paris (1953-1957); Cele două lucrări care i-au adus prețuirea lumii occidentale: „Preliminarii la războiul din Răsărit” (1944); „Ultimele zile ale Europei” (1946); în 1947, Gafencu a fost condamnat în absență, de către comuniști, la 20 de ani de muncă silnică, pentru că fusese fruntaș P.N.Ț. iar în anul 1948, i-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; b) Imaginea României între anii 1989-1999 După 1989, evoluția țării noastre a fost amplu reflectată în presa internațională. În decembrie 1989 România s-a aflat în centrul mass mediei internaționale; a fost prima revoluție din lume transmisă în direct. Cele mai importante publicații, cu tirajele cele mai mari, care au fost interesate de România după 1990 au fost „New York Times”, „Le Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Târgu Mureș, când o televiziune irlandeză a difuzat imaginea unui bărbat căzut la pământ și lovit cu bestialitate de alți cetățeni. Comentatorul televiziunii respective a susținut că este vorba despre un maghiar bătut de români. Această imagine a făcut înconjurul lumii. Apoi s-a onstatat că cel bătut era un român (Mihăilă Cofariu), iar agresorii erau maghiari, dar nu s-au mai făcut dezmințirile necesare. mineriadele; actele de violență ale minerilor din 1991 au făcut înconjurul lumii; Aceste evenimente au contribuit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
imagine a făcut înconjurul lumii. Apoi s-a onstatat că cel bătut era un român (Mihăilă Cofariu), iar agresorii erau maghiari, dar nu s-au mai făcut dezmințirile necesare. mineriadele; actele de violență ale minerilor din 1991 au făcut înconjurul lumii; Aceste evenimente au contribuit la atenuarea simpatiei de care se bucurase România în presa internațională după evenimentele din 1989. Astfel, s-au creat o serie de clișee referitoare la România: cerșetori; copii bandonați și bolnavi; delincvență; sărăcie și corupție; câini
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]