322,167 matches
-
de teatru au apărut volumele mele Teatru, ediție de autor, Dramele decăderii, Dansând cu destinul, Titircă, Inimă-Bună și, în curs de apariție, Viața secretă a dramei și Sfârșitul intimității, o carte de teorie și tehnică a dramei. Titircă... a surprins lumea teatrală, piesa având un ecou impresionant. Cum v-ați gândit să faceți acest joc? Ca editor, dar și prin preocupările mele de teoria dramei și ca teoretician am aprofundat lecțiile teatrului. Subiectele teatrale de care am vorbit au abordat marile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dramei, contrapunctul trebuie să fie o deprindere și pentru creatorul care reușește să nu se manierizeze. Pericolul multora, chiar dacă ai, știu eu, sau ești dominat de teme și de obsesii din propria matrice, ori ale universului în care se dezvoltă lumea dramei și a personajelor, e că nu țin cont că trebuie să funcționeze această lege a contrapunctului, pentru a nu te mai manieriza și a nu eșua în monotonia creației. O creație care s-a întins, iată, pe trei decenii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost găzduite și mai multe expoziții în propria galerie. Păcat de Apostu că a murit așa de tânăr. Era un om foarte talentat. A fost măcinat de drama că nu este înțeles și chiar după ce a reușit să evadeze în lumea liberă, aceasta s-a adâncit, ducând cu el în mormânt o infinită durere. Unde a murit? La Paris. 114 Dacă l-ar fi întrebat cineva unde vrea să fie înmormântat, numai la Paris nu s-ar fi gândit. Eu n-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
rămâneam o atletă oarecare, care se menaja în continuare și obținea, poate, rezultate bune doar pentru palmaresul intern. 121 Că a avut dreptate, o dovedesc și opiniile agențiilor internaționale de presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la 600, 800, 1000 și 3000 metri. „Prezența româncei la startul unei curse - scria UPI anul trecut, după câștigarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
trecut de prima etapă a celui mai rîvnit concurs televizat: „Steaua fără nume”. Cu ce emoții? Am avut, într-adevăr, emoții. E un adevărat chin să fii ultima care intră în spectacol, mai ales când știi că te urmărește atâta lume. Am depășit, totuși, repede tracul și rezultatul cred că îl știți: cinci de 10 și patru de 9. Ce-ți place în afară de muzică? Muzica este singura mea pasiune, dar am jucat și teatru, îmi plac foarte mult engleza și franceza
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am putea-o ilustra folosindu-ne de un fragment din cronica moldoveanului Miron Costin, care, referindu-se la situația social-economică a Moldovei din timpul domniei lui Vasile Lupu, sublinia aspectul, scriind: „de au fost cândva vremi fericite acestor părți de lume, atunce au fost (...). Oi putea dzice că săracu nu se afla pre acele vremi doară care nu-și vrea să aibă” (subl. I. S.). CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE „...să fie volnici cu cartea domniei mele a lua
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doar la câțiva ani după căsătorie. În august 1801 își întocmise diata, act de ultimă voință, din care se degajă o accentuată stare de decepție și nefericire și o deosebită afecțiune pentru soțul ei. În 1804 era deja trecută în lumea umbrelor, căci, într-o samă din acest an, Gavril Conachi noteză sume de bani „ce am luat de la gineri-miu Toader Balș spătar, a treia parte din averea răposatei fiicii mele, Nastasica, de pe învoiala ce am făcut”, peste 45.000
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc ceremonia. Elena Manu, acum Suțu, împlinise 50 de ani când finaliza cea de a treia căsătorie, impunându-se puțină reticență din partea acelor comentatori care condamnă și critică cu vehemență pe arhondologul Costandin Sion, atunci când acesta reliefează niște realități ale lumii grecești pripășită prin părțile noastre vizând îmbogățirea cu orice preț. După 19 ani de conviețuire, nu cunoaștem în ce condiții, dar bănuim că nu au fost dintre cele mai bune, ceea ce trebuia să se întâmple devine realitate, divorțul. El a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult pe încrederea reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a dărilor către Vistierie”, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor. 1. Drumurile În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își transporta marfa cu „șăica pe apa Siretului” până la Sascut sau că pe aceeași apă se deplasau până la începutul ultimului război
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor. 1. Drumurile În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își transporta marfa cu „șăica pe apa Siretului” până la Sascut sau că pe aceeași apă se deplasau până la începutul ultimului război uriașe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și opinia istoricului Alexandru I. Gonța în lucrarea Satul medieval în Moldova. Instituțiile, în care scrie: „Numai în urma constatării destoiniciei ca militar și a prestării unui serviciu deosebit, de interes comun, s-au putut crea privilegii pentru unii indivizi din lumea satelor”, satele fiind o continuare în timp și în condiții noi a aglomerărilor și structurilor familiale, constituite ab initio pe criterii genealogice. Iar deosebirile rezultate din priceperi și deprinderi umane neuniforme nu au fost de natură să genereze în toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit acum de noi, românii, nu a existat în antichitate o clasă a robilor comparabilă cu aceea din lumea greacă ori romană. Nu există dovezi care să o ateste nici măcar pentru perioada stăpânirii romane, stăpânire care s-a exercitat și în zona sudică a Moldovei, din care a fost parte componentă și teritoriul umbrăreștean. Până la formarea primelor state românești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a fost și este adevărul în privința respectivei etnii, de a cărei stare mereu precară suntem, cred eu, pe nedrept acuzați, ca și de lipsa bunei conlucrări și prețuiri. O mai bună cunoaștere și o exigență adecvată ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se prelungeau cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se afla printre răzvrătiți, (el) se înapoia de la Tecuci și, venind spre casă, a fost împușcat din întâmplare, ceea ce se dovedește și prin faptul că glonțul l-a lovit pe la spate”. Iar la Ivești „armata a tras focuri pe când lumea era în retragere căzând 3 (trei) morți și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman, superiorul său, în legătură cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Iași la anul de la Adam 7263 (1755) în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei, chir Iacov; Evanghelii - două, tipărită una în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei chir Gavril, în tipografia sfintei Mitropolii din Iași la anul de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea în Ardeal, la anul 1806; Apostolul, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Țării Românești, chir Neofit, în tipografia sfintei Mitropolii la anul de la zidirea lumii 7251 (1743
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea în Ardeal, la anul 1806; Apostolul, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Țării Românești, chir Neofit, în tipografia sfintei Mitropolii la anul de la zidirea lumii 7251 (1743); Triod, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, chir Dositeiu, în tipografia sfintei Mitropolii de București, la anul 1798” și alte cărți după anul 1800. În prezent, câteva din cărțile notate în lista parohiei Siliștea, la 1893
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemena oameni, școala umbrăreșteană și altele ca ea ar fi cules roade culturale mai timpurii și mai trainice pentru viitor. A căzut în război... rămâne neterminată povestirea adevărată despre acest vajnic suflet de erou, cum neterminate rămân multe lucruri pe lumea aceasta plină de adversități față de cei mai buni fii ai săi.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îngerul vine spre brațele mele cum să-l cuprind osteneala în care decad e însuși refuzul trăirii în grădini cireșii își pun cămașa lor de lumină și eu nu-i pot contempla simțuri se strâng în albia neștiutoare resturi de lume din care mă smulg Rescriere încerc să cad la învoială să mă scutur de mine un pact cu timpul e chiar utopia prin care respir mai mult decât țipătul mă ține în viață cărbunele ros la un capăt el rescrie
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
rimele mele în ritmul știut de pasăre toamna încărunțită în casa din ape redându-mă somnului verde Penitență Și tu Magnolia te acoperi cu aur asemeni templului pe care îl visez uneori penitență la poalele tale fac nevăzuți pelerini o lume în care lumina îngheață sfielnică trecerea orelor necunoscută mie cuprinderea ta tema ta muzicală vag punct de sprijin tăcerea cât să pot îndura preaplinul zilei de vară latura-i întunecată orbindu-mă Moment Refuzatele spume înfricoșându-mă dau glas unei
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
al păsării mă țintește din zbor Identitate în acest ceas al zilei nu-mi pasă de falnice maluri ele stăvilesc încredere nimb strălucire nu-mi pasă că valul la ură îndeamnă în spasme pierzându-se o mărturie e pasărea că lumea poate să învie într-un zbor într-un cer luminos cât ai rosti o silabă nemărginit însă ca ruga unui poem Inscripție mă îndepărtez de duminica ta inventez un nume pentru fiecare piatră acolo în clopotul mării exersez nebunia de
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]