33,140 matches
-
ai Ierusalimului posedau în Valea Crucii niște podgorii. Lăcașul mai este menționat în câteva mărturii cruciate, ca fiind în mijlocul unei văi roditoare, pe locul unde s-a aflat Pomul din care s-a făcut Sfânta Cruce. Se mai amintește ca mănăstirea era fortificată cu ziduri și turnuri și că avea in interiorul ei case,refectorii și celule, Căderea Ierusalimului și recuperarea definitivă a orașului de către musulmani în 1267 a schimbat destinația mănăstirii. Noii stăpânitori, mamelucii, au acționat cu energie in direcția
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
s-a făcut Sfânta Cruce. Se mai amintește ca mănăstirea era fortificată cu ziduri și turnuri și că avea in interiorul ei case,refectorii și celule, Căderea Ierusalimului și recuperarea definitivă a orașului de către musulmani în 1267 a schimbat destinația mănăstirii. Noii stăpânitori, mamelucii, au acționat cu energie in direcția restrângerii prezenței creștine în Ierusalim , și au confiscat loculul în folosul islamului. Cronicarii musulmani relatează cum sultanul Baybars I (1260-1277) a înființat în perimetrul fostei mănăstiri o moschee și un cămin
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în 1267 a schimbat destinația mănăstirii. Noii stăpânitori, mamelucii, au acționat cu energie in direcția restrângerii prezenței creștine în Ierusalim , și au confiscat loculul în folosul islamului. Cronicarii musulmani relatează cum sultanul Baybars I (1260-1277) a înființat în perimetrul fostei mănăstiri o moschee și un cămin pentru derviși, punând-o sub conducerea unui cleric musulman „persan” Sheih Khaidar. Acesta i-a izgonit și închis pe călugări, ceea ce l-a făcut pe starețul Luca Muhisvili Abașidze să i se adreseze și să
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
decapitat și corpul său a fost ars. În anul 1305 la insistențele Imperiului Bizantin și la cererea unei delegații georgiene care s-a prezentat în fața sultanului mameluc cu daruri și cu o epistolă oficială din partea regelui David al VIII-lea, mănăstirea a fost restituită ultimului său proprietar, Biserica ortodoxă georgiană. Aceasta din urmă a consimțit să recunoască la Ierusalim patronajul sultanului mameluc. Un pelerin catolic din Irlanda venit in Palestina în 1323 scria: Am sosit la o mănăstire locuită de călugări
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
al VIII-lea, mănăstirea a fost restituită ultimului său proprietar, Biserica ortodoxă georgiană. Aceasta din urmă a consimțit să recunoască la Ierusalim patronajul sultanului mameluc. Un pelerin catolic din Irlanda venit in Palestina în 1323 scria: Am sosit la o mănăstire locuită de călugări asceți denumiți cumani... În loc de altar crește în biserica lor pomul cel mai scump din care a fost făcută Crucea. Functionarul mameluc Ibn Fadallah al-'Amri care locuia la Ierusalim în anul 1347 descrie mănăstirea ca fiind înconjurată
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
sosit la o mănăstire locuită de călugări asceți denumiți cumani... În loc de altar crește în biserica lor pomul cel mai scump din care a fost făcută Crucea. Functionarul mameluc Ibn Fadallah al-'Amri care locuia la Ierusalim în anul 1347 descrie mănăstirea ca fiind înconjurată de măslini și podgorii, in interiorul ei găsindu-se o icoană și călugări georgieni. In trecut a fost aici o moschee pentru musulmani, dar la cererea regelui georgian, le-a fost retrocedată, spre consternarea clericilor islamului din
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
a fost aici o moschee pentru musulmani, dar la cererea regelui georgian, le-a fost retrocedată, spre consternarea clericilor islamului din Ierusalim care mai speră încă să o recupereze. Călugării povesteau că în țara lor se adunau fonduri pentru această mănăstire, mai ales prin vânzarea puilor de cai. În cursul secolului al XVI-lea, au ridicat iar musulmanii, în fața noii stăpâniri otomane, pretenții asupra clădirii, sub pretextul că deja a funcționat acolo o moschee. Călugării au șters orice urmă de prezență
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
noii stăpâniri otomane, pretenții asupra clădirii, sub pretextul că deja a funcționat acolo o moschee. Călugării au șters orice urmă de prezență islamică din clădire, au îndepărtat inscripțiile arabe, și au distrus mihrabul care mai rămăsese. În cele din urmă mănăstirea a rămas în mâinile creștinilor. În secolul al XVI-lea mănăstirea cuprindea 365 chilii, mai târziu în secolul al XVIII numărul lor scăzând la 200. În anul 1667 un călugăr catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
funcționat acolo o moschee. Călugării au șters orice urmă de prezență islamică din clădire, au îndepărtat inscripțiile arabe, și au distrus mihrabul care mai rămăsese. În cele din urmă mănăstirea a rămas în mâinile creștinilor. În secolul al XVI-lea mănăstirea cuprindea 365 chilii, mai târziu în secolul al XVIII numărul lor scăzând la 200. În anul 1667 un călugăr catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor” sau arăbește, Masslaba. El a exprimat o părere rezervată și critică
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
mai rămăsese. În cele din urmă mănăstirea a rămas în mâinile creștinilor. În secolul al XVI-lea mănăstirea cuprindea 365 chilii, mai târziu în secolul al XVIII numărul lor scăzând la 200. În anul 1667 un călugăr catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor” sau arăbește, Masslaba. El a exprimat o părere rezervată și critică față de lăcaș și față de locuitorii săi. El considera că tradiția care leagă mănăstirea de Sfânta Cruce și de Copacul Sfânt este îndoielnică. "I-
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
urmă mănăstirea a rămas în mâinile creștinilor. În secolul al XVI-lea mănăstirea cuprindea 365 chilii, mai târziu în secolul al XVIII numărul lor scăzând la 200. În anul 1667 un călugăr catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor” sau arăbește, Masslaba. El a exprimat o părere rezervată și critică față de lăcaș și față de locuitorii săi. El considera că tradiția care leagă mănăstirea de Sfânta Cruce și de Copacul Sfânt este îndoielnică. "I-am întrebat: De unde știți aceasta
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
la 200. În anul 1667 un călugăr catolic a vizitat mănăstirea, pe care o numea „Mănăstirea georgienilor” sau arăbește, Masslaba. El a exprimat o părere rezervată și critică față de lăcaș și față de locuitorii săi. El considera că tradiția care leagă mănăstirea de Sfânta Cruce și de Copacul Sfânt este îndoielnică. "I-am întrebat: De unde știți aceasta? Oare vânzătorul de lemne știa de unde provenea acea scândură? Cine a încercat să cerceteze aceasta?”. El a descris picturile din biserică și a apreciat că
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Oare vânzătorul de lemne știa de unde provenea acea scândură? Cine a încercat să cerceteze aceasta?”. El a descris picturile din biserică și a apreciat că nu erau vechi, ci fuseseră pictate nu mult înainte de vizita sa. Oaspetele a găsit că mănăstirea se afla într-o stare deplorabilă, vistieria ei era goală, și era înglodată în datorii. Donațiile primite fuseseră risipite de un administrator care a fugit și despre care s-a aflat pe urmă că a fost asasinat de câtre unul
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
risipite de un administrator care a fugit și despre care s-a aflat pe urmă că a fost asasinat de câtre unul din călugări, care l-a urmărit până la casa patriarhului greco-ortodox din Alep. Din acea vreme numărul georgienilor din mănăstire a început să scadă, într-atât că în anul 1685 georgienii au fost nevoiți să o vândă Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului. Un călugăr franciscan a cărui scrisoare se afla în arhivele Bibliotecii Vaticanului a scris la începutul secolului al XVIII
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
scadă, într-atât că în anul 1685 georgienii au fost nevoiți să o vândă Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului. Un călugăr franciscan a cărui scrisoare se afla în arhivele Bibliotecii Vaticanului a scris la începutul secolului al XVIII-lea că în mănăstire locuiesc câțiva călugări georgieni, de asemenea câțiva călugări greci" Exploratorul german Constantin von Tischendorf scrie în cartea sa din anul 1844 că a găsit la fața locului patru calugări georgieni și o femeie, o slujnică bătrână.Un episcop anglican care
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Exploratorul german Constantin von Tischendorf scrie în cartea sa din anul 1844 că a găsit la fața locului patru calugări georgieni și o femeie, o slujnică bătrână.Un episcop anglican care a vizitat locul in acea perioadă a menționat că mănăstirea se întreținea, între altele ,din apicultură și din niște moșii în Georgia, care nu furnizau decât venituri minimale (12,000 piaștri pe an) După spusele unui alt vizitator, Ritter, în mănăstire se aflau 3-4 călugări georgieni în frunte cu un
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
a vizitat locul in acea perioadă a menționat că mănăstirea se întreținea, între altele ,din apicultură și din niște moșii în Georgia, care nu furnizau decât venituri minimale (12,000 piaștri pe an) După spusele unui alt vizitator, Ritter, în mănăstire se aflau 3-4 călugări georgieni în frunte cu un arhimandrit. Dupa mijlocul secolului al XIX-lea a crescut în mod substanțial prezența grecească în detrimentul celei georgiene. În 1857 scria un oaspete, Isaacs, că dimensiunile mari ale mănăstirii îi permiteau să
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
vizitator, Ritter, în mănăstire se aflau 3-4 călugări georgieni în frunte cu un arhimandrit. Dupa mijlocul secolului al XIX-lea a crescut în mod substanțial prezența grecească în detrimentul celei georgiene. În 1857 scria un oaspete, Isaacs, că dimensiunile mari ale mănăstirii îi permiteau să găzduiască circa 3,000 pelerini, majoritatea greci. Pictorul William Henry Bartlett, venit de mai multe ori prin părțile acestea, a constatat în anul 1855 că în mănăstire funcționa de patru ani un seminar pentru călugări greci și
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
În 1857 scria un oaspete, Isaacs, că dimensiunile mari ale mănăstirii îi permiteau să găzduiască circa 3,000 pelerini, majoritatea greci. Pictorul William Henry Bartlett, venit de mai multe ori prin părțile acestea, a constatat în anul 1855 că în mănăstire funcționa de patru ani un seminar pentru călugări greci și o școală grecească care a ajuns sa aibă 90 de elevi și un personal de 4 profesori.Ghidul Baedeker din 1876 menționează 60 elevi și 6 profesori În cursul luptelor
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
grecească care a ajuns sa aibă 90 de elevi și un personal de 4 profesori.Ghidul Baedeker din 1876 menționează 60 elevi și 6 profesori În cursul luptelor din Războiul de Independență al Israelului unicul călugăr care mai locuia în mănăstire a fugit, și locul a devenit o bază de antrenament al unităților premilitare evreiești „Gadná”. La încheierea ostilităților clădirea a rămas în partea orașului controlată de Israel și a fost restituită Patriarhiei greco-ortodoxe. În anul 1960 a vizitat mănăstirea o
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în mănăstire a fugit, și locul a devenit o bază de antrenament al unităților premilitare evreiești „Gadná”. La încheierea ostilităților clădirea a rămas în partea orașului controlată de Israel și a fost restituită Patriarhiei greco-ortodoxe. În anul 1960 a vizitat mănăstirea o delegație de cercetători din partea Academiei de științe a Georgiei sovietice, care era parte din Uniunea Sovietică. Delegația a descoperit un portret al lui Rustaveli, care fusese până atunci considerat pierdut, dar nu a izbutit să localizeze mormântul poetului. Rustaveli
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
un portret al lui Rustaveli, care fusese până atunci considerat pierdut, dar nu a izbutit să localizeze mormântul poetului. Rustaveli este arătat rugându-se în genunchi sub icoanele mai mari ale sfinților Maxim Mărturisitorul și Ioan Damaschinul. În anul 1972 mănăstirea a suferit o renovare semnificativă. În acelaș timp în anii 1970-1980 anonimi au comis câteva acte de vandalism în mănăstire, acoperind inscripții georgiene cu inscripții în limba greacă. Curățarea picturilor a dezvelit scrierea georgiană inițială. Și în cazul icoanei înfățișând
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
este arătat rugându-se în genunchi sub icoanele mai mari ale sfinților Maxim Mărturisitorul și Ioan Damaschinul. În anul 1972 mănăstirea a suferit o renovare semnificativă. În acelaș timp în anii 1970-1980 anonimi au comis câteva acte de vandalism în mănăstire, acoperind inscripții georgiene cu inscripții în limba greacă. Curățarea picturilor a dezvelit scrierea georgiană inițială. Și în cazul icoanei înfățișând pe „Iisus culcat” ("Hristos Anapeson", în preajma Învierii, se cunosc urme ale literelor georgiene dedesubtul celor grecești adăugate recent. În iunie
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
în pripă repararea daunei, dar rezultatul a fost nesatisfăcător. Aceasta a provocat un incident diplomatic între Israel și Georgia (și între Israel și Grecia). Ulterior fresca a fost restaurată de specialiști. În anul 2005 o stradă care trece prin apropierea mănăstirii a fost numită Șota Rustaveli. Mănăstirea are ziduri înalte și groase, întărite cu contraforți. Prin poarta unică se intră într-o curte, unde se află biserica mănăstirii. Biserica are un narthex, o navă, și aripi laterale. Domul cel mare al
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
a fost nesatisfăcător. Aceasta a provocat un incident diplomatic între Israel și Georgia (și între Israel și Grecia). Ulterior fresca a fost restaurată de specialiști. În anul 2005 o stradă care trece prin apropierea mănăstirii a fost numită Șota Rustaveli. Mănăstirea are ziduri înalte și groase, întărite cu contraforți. Prin poarta unică se intră într-o curte, unde se află biserica mănăstirii. Biserica are un narthex, o navă, și aripi laterale. Domul cel mare al bisericii centrale, sprijinit pe patru coloane
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]