33,835 matches
-
Windows și toate aplicațiile moderne, ar fi fost imposibile la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, fără VRAM, astfel, a oferit și un ingredient cheie pentru proliferarea de PC-urilor din întreaga lume la acea vreme. VRAM are două seturi de pini de ieșire de date, și, astfel, două porturi care pot fi folosite simultan. Primul port, portul DRAM, este accesat de către computerul gazdă într-un mod foarte asemănător cu DRAM tradițional. Al doilea port, portul video, de obicei este
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
o aplicație embedded. AT88SC0204C are 2Kbits de memorie EEPROM dispuse ca patru zone de 512 biți (64 bytes) fiecare (zonele 0-3). Drepturile de securitate pentru accesul la fiecare zonă pot fi selectate independent. Pentru a proteja fiecare zonă există opt seturi de parole si patru chei de autentificare disponibile. Odată ce partiționarea memoriei si setările de securitate au fost făcute, AT88SC0204C poate fi programat înspre utilizare. Cum datele de configurare ale producătorului pe care le dorim protejate nu pot fi modificate, acestea
Memorie criptată () [Corola-website/Science/321172_a_322501]
-
În hinduism, (sau Swarga) ("sanscrită": स्वर्ग) este un set de lumi cerești situate pe și mai sus de Muntele Meru. Este un rai în care locuiesc cei drepți într-un paradis înainte de următoarea lor reîncarnare. este văzută ca un loc tranzitoriu pentru sufletele drepte care au efectuat fapte bune
Svarga () [Corola-website/Science/321249_a_322578]
-
privit că un limbaj de programare primitiv sau că cel mai mic nivel de reprezentare a unui program. Limbajul cod-mașină se bazează pe sistemul binar de enumerații și diferă de la un microprocesor la altul. Fiecare familie de procesoare are propriul set de instrucțiuni cod-mașină. Instrucțiunile sunt modele de biți, care prin reprezentarea lor fizică, corespund diferitelor comenzi ale mașinii. Setul de instrucțiuni este astfel este specific unei clase de microprocesoare care folosesc aceeași arhitectură. Modele ulterioare sau derivate ale aceleiași arhitecturi
Programarea microcontrollerelor () [Corola-website/Science/321287_a_322616]
-
cod-mașină se bazează pe sistemul binar de enumerații și diferă de la un microprocesor la altul. Fiecare familie de procesoare are propriul set de instrucțiuni cod-mașină. Instrucțiunile sunt modele de biți, care prin reprezentarea lor fizică, corespund diferitelor comenzi ale mașinii. Setul de instrucțiuni este astfel este specific unei clase de microprocesoare care folosesc aceeași arhitectură. Modele ulterioare sau derivate ale aceleiași arhitecturi de microprocesor includ toate instrucțiunile predecesorului microcprocesor plus un set additional de instrucțiuni. Ocazional, un model ulterior apărut poate
Programarea microcontrollerelor () [Corola-website/Science/321287_a_322616]
-
prin reprezentarea lor fizică, corespund diferitelor comenzi ale mașinii. Setul de instrucțiuni este astfel este specific unei clase de microprocesoare care folosesc aceeași arhitectură. Modele ulterioare sau derivate ale aceleiași arhitecturi de microprocesor includ toate instrucțiunile predecesorului microcprocesor plus un set additional de instrucțiuni. Ocazional, un model ulterior apărut poate să modifice sensul instrucțiunilor de cod(în general pentru că au nevoie de o noua întrebuințare), afectând astfel compatibiliatea codului pe modele de microprocesoare derivate. Setul de instrucțiuni al unui microprocesor poate
Programarea microcontrollerelor () [Corola-website/Science/321287_a_322616]
-
toate instrucțiunile predecesorului microcprocesor plus un set additional de instrucțiuni. Ocazional, un model ulterior apărut poate să modifice sensul instrucțiunilor de cod(în general pentru că au nevoie de o noua întrebuințare), afectând astfel compatibiliatea codului pe modele de microprocesoare derivate. Setul de instrucțiuni al unui microprocesor poate avea instrucțiuni de lungime egale sau poate avea instrucțiuni de lungime variabila. Un limbaj de programare de nivel înalt este un limbaj cu o abstractizare puternică față de instrucțiunile unui microcontroller. În comparative cu limbajele
Programarea microcontrollerelor () [Corola-website/Science/321287_a_322616]
-
care a acumulat-o a dus la revitalizarea carierei lui Cash și la lansarea unui al doilea album înregistrat într-o închisoare, album intitulat "At Sân Quentin". Albumul a fost relansat cu adăugarea unor noi piese în 1999 și că set de trei discuri în 2008. Cash a devenit interesat de închisoarea Folsom State în timpul stagiului militar efectuat în Serviciul de Securitate al aviației americane. În 1953, la unitatea să s-a proiectat filmul lui Crane Wilbur "Inside the Walls of
At Folsom Prison () [Corola-website/Science/320512_a_321841]
-
unul dintre cele „500 CDs You Must Own". În 2006, revista "Time" l-a trecut și ea pe lista celor mai bune 100 de albume din toate timpurile. În 2008, Columbia și Legacy Records au relansat "At Folsom Prison" că set de dublu CD, si un DVD. Această așa-numita „Legacy Edition” conține ambele concerte complete și cu înregistrarea audio recondiționata. DVD-ul inclus, produs de Bestor Cram și Michael Streissguth de la Northern Light Productions, conține filme și interviuri relevante pentru
At Folsom Prison () [Corola-website/Science/320512_a_321841]
-
și utilizat ulterior la construcția diodei. În 1874, inventatorul german Karl Ferdinand Braun (1850 - 1918) descoperă conducția unilaterală, fenomen ce va sta la baza realizării diodei semiconductoare de mai târziu. Fizicianul scoțian James Clerk Maxwell (1831 - 1879) elaborează, în 1861, setul de ecuații care descriu legile de bază ale electromagneticii, numite ulterior ecuațiile lui Maxwell și prin care a demonstrat propagarea în spațiu a câmpului electric și a câmpului magnetic sub formă de unde electromagnetice. Aceasta va avea aplicații, în perioada ce
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
(în , abreviat SS7) este un set de protocoale de semnalizare pentru telefonie, folosite pentru semnalizare în majoritatea rețelelor de telefonie clasică din lume. Acestea asigura semnalizarea în afara benzii (out-of-band signaling), oferind suport pentru stabilirea apelului, taxare, funcții de rutare și de comutare. SS7 a fost standardizat
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
bazate pe IP prin standardele SIGTRAN ale IETF. Deși este o suită de protocoale de transport ce rulează peste IP, SIGTRAN nu este o variantă de SS7, ci doar o metodă de transport pentru pachetele SS7. Arhitectură unei implementări a setului de protocoale SS7 este formată din 3 elemente principale: Fiecare SSP, STP sau SCP are asociat un cod numeric numit "point code" (PC), care permite identificarea nodului respectiv în cadrul rețelei. Tabela de rutare păstrează o asociere între numere și PC
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
sau părți) legate între ele prin forme de interacțiune, pentru realizarea unui anumit scop. Într-o definiție mai cuprinzătoare, un sistem este un ansamblu organizat de resurse și proceduri unite și reglate prin interacțiuni sau interdependențe, pentru a efectua un set de funcțiuni specifice. Un sistem se mai poate defini ca o colecție de procese, orientate spre un obiectiv comun. O organizație poate fi considerată ca un sistem amplu,deoarece este constituită din sisteme, subsisteme și procese care interacționează. Termenul "sistem
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
dacă există similitudini relevante certe între ele. Un "model matematic" utilizează simboluri și relații matematice pentru a evalua o situație. Modelele matematice pot fi "analitice" sau "deterministe", respectiv "stohastice" ("probabiliste"). Un model matematic "determinist" este un model în care fiecare set de stări ale variabilelor este determinat în mod unic de parametrii modelului și de seturile de stări anterioare ale acestor variabile. Într-un model "stohastic" este prezent caracterul aleatoriu, iar stările variabilelor nu sunt descrise de valori unice, ci mai
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
pentru a evalua o situație. Modelele matematice pot fi "analitice" sau "deterministe", respectiv "stohastice" ("probabiliste"). Un model matematic "determinist" este un model în care fiecare set de stări ale variabilelor este determinat în mod unic de parametrii modelului și de seturile de stări anterioare ale acestor variabile. Într-un model "stohastic" este prezent caracterul aleatoriu, iar stările variabilelor nu sunt descrise de valori unice, ci mai degrabă de distribuții de probabilitate. După modul de reprezentare a proprietăților elementelor sistemului sau obiectului
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
ca fiind acel grup de variabile necesare pentru a descrie sistemul în orice moment de timp, relativ la obiectivele studiului. Cu ajutorul unui model de simulare se studiază comportarea sistemului, așa cum acesta evoluează în timp. Acest model se prezintă sub forma unui set de ipoteze privind funcționarea sistemului. Aceste ipoteze sunt exprimate prin relații matematice, logice și simbolice, între entitățile sau obiectele care prezintă interes, ale sistemului. Modelele de simulare pot fi clasificate în modele "statice" sau "dinamice", "deterministe" sau "stohastice". Un model
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
prin "metoda Monte Carlo", reprezintă un sistem într-un punct particular în timp. Modelele "dinamice" de simulare reprezintă sistemele așa cum se modifică acestea în timp. Modelele de simulare care nu conțin variabile aleatoare sunt "modele deterministe". Modelele deterministe au un set cunoscut de input-uri care vor conduce la un set unic de output-uri. Un "model stohastic" de simulare are una sau mai multe variabile aleatoare ca "variabile de intrare". Intrările aleatoare conduc la ieșiri aleatoare. Deoarece ieșirile sunt aleatoare
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
particular în timp. Modelele "dinamice" de simulare reprezintă sistemele așa cum se modifică acestea în timp. Modelele de simulare care nu conțin variabile aleatoare sunt "modele deterministe". Modelele deterministe au un set cunoscut de input-uri care vor conduce la un set unic de output-uri. Un "model stohastic" de simulare are una sau mai multe variabile aleatoare ca "variabile de intrare". Intrările aleatoare conduc la ieșiri aleatoare. Deoarece ieșirile sunt aleatoare, ele pot fi considerate doar ca estimații ale caracteristicilor adevărate
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
stohastic furnizează o relație între caracterizări de tip "probabilistic" ale mărimilor utilizate pentru descrierea matematică. Sistemele pot fi categorisite și ca sisteme "discrete" sau "continue". Un sistem discret este cel în care variabilele de stare se modifică numai într-un set discret de puncte în timp. Un sistem continuu este cel în care variabilele de stare se modifică continuu în timp. Modelele discrete și continue sunt definite analog cu sistemele respective. Alegerea între utilizarea unui model de simlare discret sau continuu
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
construite. Așadar, modelarea sistemelor prin simulare poate fi folosită atât ca un instrument de analiză pentru predicția efectului schimbărilor asupra sistemului existent, cât și ca un instrument de proiectare pentru a prezice performanțele noilor sisteme ce se proiectează, în diferite seturi de condiții. Simularea constituie un demers științific care a adus deja rezultate notabile, mai ales în domenii ca industria automobilelor, industria aeronautică și în general, pentru comportarea sistemelor de fabricație în timp. Simularea numerică pe calculator permite să se determine
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
să depășească pe cea necesară pentru a realiza scopurile pentru care modelul este destinat. Este necesar să se păstreze numai caracteristicile esențiale ale sistemului real. ٭"Adecvanța modelului" cu sistemul real depinde de scopul modelării. Verificarea adecvanței constă în compararea unui set de performanțe obținute cu ajutorul modelului, cu performanțele colectate experimental. ٭"Modelarea parțială pentru subsisteme". Înainte de a elabora un model pentru întregul sistem, poate fi convenabil să se conceapă modele parțiale pentru subsisteme, să se testeze valabilitatea lor, apoi să se integreze
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
modele pot fi rulate cu diferite valori ale parametrilor de intrare pentru a evalua efectele interacțiunii dintre variabile. Simularea funcționării unui sistem permite aprecierea modului în care acesta va evolua în diferite condiții sau în urma conducerii acestuia după un anumit set de reguli. Modelarea și simularea sistemelor și proceselor de producție a fost dezvoltată pe larg în lucrarea elaborată de conferențiar Tom Savu de la Universitatea POLITEHNICA din București. Dezvoltarea produselor și proceselor s-a realizat, pe plan istoric, prin testarea proiectelor
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
IRT au aproximativ 2,67 m în lățime și 15,65 m în lungime. Există și o categorie specială de vagoane BMT/IRT care este folosită pentru Departamentul BMT de Est (BMT Eastern Division) care constă în vagoane R42, 4 seturi de vagoane model R143 și 4 seturi de vagoane model R160A. Din cauza problemelor create de curbele strânse, vagoanele lungi de 23 m nu sunt folosite pe căile de rulare ale BMT Eastern Division. Vagoanele cumpărate de municipalitate de la crearea IND
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
lățime și 15,65 m în lungime. Există și o categorie specială de vagoane BMT/IRT care este folosită pentru Departamentul BMT de Est (BMT Eastern Division) care constă în vagoane R42, 4 seturi de vagoane model R143 și 4 seturi de vagoane model R160A. Din cauza problemelor create de curbele strânse, vagoanele lungi de 23 m nu sunt folosite pe căile de rulare ale BMT Eastern Division. Vagoanele cumpărate de municipalitate de la crearea IND (pentru celelalte departamente începând cu anul 1948
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
un sorț de măcelar și mănuși de cauciuc lungi până la umăr, împingea prizonierul cu fața la peretele căptușit cu lemn și îl împușca în ceafă cu un pistol german Walther, model 2 .25 ACP.. Pentru această execuții, Blohin și-a adus propriul set de pistoale Walther, pe care le-a preferat pistolului standard sovietic TT-30. Folosirea acestui mici arme de buzunar, folosite de obicei de agenții de informații naziști putea permite aruncare responsabilității pe seama germanilor, dacă cadavrele erau descoperite cumva. Între 20 și
Vasili Blohin () [Corola-website/Science/320723_a_322052]