33,104 matches
-
calea aleasă, femeile sunt judecate negativ. Dacă decid să rămână și să suporte maltratarea, ele sunt acuzate de lașitate. Dacă pleacă de acasă, femeile sunt acuzate de distrugerea familiei. Mișcările sociale au adoptat atitudini și norme mult prea lejere la adresa violenței domestice. Reprezentanții legii evită încă să intervină în ceea ce ei numesc "certuri de familie" (Walker, 1999). Victimele prezintă adesea un ansamblu de simptome patologice precum dezordine cognitivă, comportament de evitare, depresie, anxietate puternică asociată cu un nivel intens de activare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau agresori, femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împotriva partenerului de viață. Victime sau agresori, femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de logodnă corelează puternic cu agresiunea fizică din primele șase luni de căsătorie, iar agresiunile psihologice ulterioare corelează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de logodnă corelează puternic cu agresiunea fizică din primele șase luni de căsătorie, iar agresiunile psihologice ulterioare corelează cu violența fizică de după 30 de luni de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și conflict, slaba comunicare dintre soți poate constitui de asemenea un factor important (Riggs et al., 1996). Puținele ocazii de schimburi verbale pot declanșa agresivitatea ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1996; Toch, 1993). Consumul de alcool poate de asemenea declanșa abuzul conjugal. Efectele alcoolului asupra comportamentului agresiv au fost pe larg studiate și prezentate. Un număr important de studii arată că consumul de alcool reprezintă unul dintre factorii majori ai violenței conjugale. N-au fost însă în detaliu analizate mecanismele care-l apropie de alți factori declanșatori ai agresivității. Studiile experimentale întreprinse de Taylor și colegii săi atrag atenția asupra faptului că consumul de alcool și de anumite droguri perturbă procesele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea celui care abuzează este rezultatul stresului conjugal, a violenței din copilăriei la care a fost supus de către părinți și a alcoolismului. Cercetătorii au constatat că această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea celui care abuzează este rezultatul stresului conjugal, a violenței din copilăriei la care a fost supus de către părinți și a alcoolismului. Cercetătorii au constatat că această atitudine este direct proporțională cu refuzul egalității între sexe, refuz ce susține unele credințe precum aceasta "a lovi soția este un lucru acceptabil
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
supus de către părinți și a alcoolismului. Cercetătorii au constatat că această atitudine este direct proporțională cu refuzul egalității între sexe, refuz ce susține unele credințe precum aceasta "a lovi soția este un lucru acceptabil". Chiar dacă stresul și credințele stereotipe cauzează violența conjugală, pentru ca aceasta să se producă, trebuie ca puterea să fie inegal repartizată la nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauzează violența conjugală, pentru ca aceasta să se producă, trebuie ca puterea să fie inegal repartizată la nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra partenerului. În general, prețul unui abuz săvârșit în familie este mult mai scăzut față de cel plătit pentru comiterea unei agresiuni în afara casei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice percepție a bărbatului cu privire la slăbiciunile fizice și sociale ale soției nu pot decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru a desemna relele tratamente împotriva copiilor, specialiștii au propus mai mulți termeni: termenul de "act de violență" se aplică relelor tratamente corporale, cel de "maltratare" corespunde acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acte abuzive. Iar orice percepție a bărbatului cu privire la slăbiciunile fizice și sociale ale soției nu pot decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru a desemna relele tratamente împotriva copiilor, specialiștii au propus mai mulți termeni: termenul de "act de violență" se aplică relelor tratamente corporale, cel de "maltratare" corespunde acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus, Manciaux, Gabel, Girodet, Mignot și Rouyer (1993), un copil maltratat este victima violențelor fizice, a cruzimii psihologice, a abuzului sexual și a neglijenței care se soldează cu grave consecințe în dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Articolul 19 din textul Convenției Națiunilor Unite despre drepturile copilului (1989) proclamă protecția copilului împotriva oricărei forme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a cruzimii psihologice, a abuzului sexual și a neglijenței care se soldează cu grave consecințe în dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Articolul 19 din textul Convenției Națiunilor Unite despre drepturile copilului (1989) proclamă protecția copilului împotriva oricărei forme de violență, de lovitură sau de brutalitate fizică și mentală, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, cu referire și la violența sexuală, atâta timp cât copilul se află sub îngrijirea ambilor părinți sau a unuia dintre ei, a reprezentanților lor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
19 din textul Convenției Națiunilor Unite despre drepturile copilului (1989) proclamă protecția copilului împotriva oricărei forme de violență, de lovitură sau de brutalitate fizică și mentală, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, cu referire și la violența sexuală, atâta timp cât copilul se află sub îngrijirea ambilor părinți sau a unuia dintre ei, a reprezentanților lor legali sau a oricărei alte persoane sau instituții cărora copilul le-a fost încredințat (Straus et al., 1993). Precizările de mai sus permit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
părinți îi determină pe copii să abordeze și să rezolve problemele sociale într-o manieră deviantă, forțându-i practic să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice: factorii psihologici, socioculturali și economici. Variabile proximale. Aceste variabile se referă la momentele în care copilul este cel mai vulnerabil. În cazul incestului, absența frecventă a mamei din motive de spitalizare sau profesionalizare favorizează trecerea la acțiune, mai ales
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și dificilă, plecarea mamei sau a tatălui sunt alte surse de destabilizare a relațiilor familiale. Tulburările psihologice și patologice, alcoolismul și consumul de droguri pot duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dodge et al., 1990). Prelucrarea incorectă a informațiilor și incapacitatea de a reacționa la diferitele contexte sociale într-o manieră adecvată influențează frecvența actelor agresive comise de către copii abuzați sau neglijați. Această continuitate comportamentală a fost conceptualizată de teoria ciclului violenței. Procesele care stau la baza acestui ciclu sunt severitatea și persistența abuzului suportat, fapt ce determină reproducerea violenței. Copiii supuși unei discipline severe în copilărie au mai mari șanse de a deveni adulți violenți la maturitate. Părinții care manifestă comportamente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o manieră adecvată influențează frecvența actelor agresive comise de către copii abuzați sau neglijați. Această continuitate comportamentală a fost conceptualizată de teoria ciclului violenței. Procesele care stau la baza acestui ciclu sunt severitatea și persistența abuzului suportat, fapt ce determină reproducerea violenței. Copiii supuși unei discipline severe în copilărie au mai mari șanse de a deveni adulți violenți la maturitate. Părinții care manifestă comportamente antisociale, pe de altă parte, folosesc strategii parentale mai puțin eficiente în educarea copiilor. Factorii legați de precaritatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]