7,391 matches
-
chiar la a tale oase Tu trezește-n a lor suflet o pornire dușmănoasă, Tu invidia și ura poreclește-le virtuți, Să numești erou pe gâde, astfel fierul i-l ascuți, Iar pe cel viclean și neted tu numește-l înțelept Și nebun zi-i celui nobil, zi că prost este cel drept; Din ale mulțimii patimi fă o scară de mărire Și te vor urma cu toții prinși de-o vecinică orbire Și, cu laude viclene lingușind prostia lor, Tu din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sameni, Ca s-ajungi stăpân se cade ca să-i iei adânc pe oameni. Eu invidia și ura poreclitu-le-am virtuți, Am numit erou pe gâde fierul ca să i-l ascuț, Iar celui viclean și neted eu i-am zis că-i înțelept, Am numit nebun pe nobil, prost i-am zis acelui drept, Din ale mulțimii patimi făcui scară de mărire Și, sunt sigur, mă urmează toți în vecinică orbire; Te ferește însă de-una, te ferească însuși cerul În momente de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oare, Doamne, -acum, și la ce zile! (se duce și descopere mortul) {EminescuOpVIII 229} VIST[IERUL] Mulțumindu-ți de iznoavă pentru facerea de bine, Eu de tron m-apropii iarăși, închinîndu-mă la tine, Ceea ce-ai făcut acuma este foarte înțelept: Zică-se orice s-ar zice, aspru poate, dar ești drept. [BRAN] Drept ca gânjul. [IRIMIE] Și ca tufa. [BRAN] Drept ca cârja de la moșu... Judecata din poveste cum o dă-mpăratul roșu.... [LĂPUȘNEANU] Tu, femeie, mulțumită ești de-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
umbră de argint. (REGELE SOMN dispare) {EminescuOpVIII 284} Tu, taina nopții mele, tu, blond copil din ceriuri, Cu glasul tău ca glasul duioaselor misteruri Oh! vino, vino iarăși ca să te strâng la piept, Copil cu păr de aur, cu ochiul înțelept... O tu! Cum ești frumoasă, cum te cobori din stele Mizeria-mi s-o cauți și dorul vieții mele! Un înger ești, un suflet ce-i rătăcit de mult Al cărui glas de noapte eu noaptea îl ascult! O, cine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei, și că cea mai*** deșteptare i-e deșteptarea morții*. {EminescuOpVIII 305} ALTE DRAME [CĂLUGĂRUL ȘI CHIPUL] 2285 [PERSOANELE [SCENA 1] [PRINȚUL, MAGUL] PRINȚ[UL] Aici trebui să fie... aici am să-l aștept În noaptea asta clară pe magul înțelept... Ce loc!... Bătrâne stînce ridic-a lor schelete De piatră, ce de valuri și vânt îs sfîșiete... Un templu în ruină, de apă înecat Pe jumătate... stâlpii și murul sfărâmat Stă în curând să cadă... Să fie-un templu-arab? Prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
două despicată se scutură în vânt... Ce face de nu vine? Ci vino mai curînd!... Pe-a valurilor fugă el drumul luntre-i dă, Pe stâncă ca geniul văzduhului el stă. Vino... MAG[UL] (de după scenă) Îndată... Omul cu gânduri înțelepte Înainte el de toate învață să aștepte. Tu n-ai deprins-o încă. Dar iată-mă-n sfârșit... PRINȚ[UL] Eu văd cifrele toate din lecția-mi de azi, Deși a le pricepe nu pot. Te rog dă-mi cheia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mai cu seamă ca plăcere... [MĂTUȘA] De-o bucat' de vreme-ncoace... de când fuși [la] București... Cât erai tu de cu minte, azi pe zece părți tu ești. Cine știi cu cine-acolo tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri * înțelepte cu învățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, prea iubitul meu nepot, Dar destul că de atuncea a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune că nepotul meu stimat În aceste conferințe rolu-ntîi l-a fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu de mult l-am priceput. [ANA] Cum? Ai observat? [MĂTUȘA] Da, doară nu mă crezi că sunt de lut. Deci te rog fii-așa de bună nu lăsa să mai aștept... Și să văd de nu pătrunse taina ochiu-mi înțelept. Așadar, fără prefață, spune iute? [ANA] Mă mărit. [MĂTUȘA] Te măriți, mă rog, cu cine, draga mea? [ANA] Ai auzit, Cred, de d[omnul] Stelineanu? [MĂTUȘA] Căpitan d-infanterie? Aș a! Unchiu- său... [MĂTUȘA] Ministrul! Bine, fată, ce ți-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de podagră, îmblă tot cu cîrja-n mână. II-VARIANTĂ 2260 [MĂTUȘA] Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci Când îți zic că el îți place Și că [tu] demult îl placi. Voi jucați în comedie Rolul vostru de-nțelept, Dar de ce unul la altul Vă uitați atât de drept? De ce, când pe neașteptate El sosește uneori, Rumenirea face locul Unei gingașe palori. Și privești cu ochi nesiguri, Sânul crește făr' să vrei, Dar vă stingeți după-olaltă... Comedie, dragii mei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu autorul lor, care e Dumnezeu, acela lucră en gros, cine însă, în superbia rațiunii sale, descompune ce e sânt divide ce e indivizibile, acela e un cămătariu de atome, de minute. Eu n-am putut suferi neciodată mintea prea înțeleaptă, care vrea să se vâre în totul și care socoate a lua parte la totul, fără a o face aceasta. Mintea-i pare tocmai ca un țăran necioplit care, vîrîndu-se într-un salon de bal, stă, mustră înțelepțește totul și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
16] Această clemență, din care se face o virtute, se practică aci din vanitate, aci din lene, aci de frică, și mai totdauna de toate împreună. * [ 19] Noi toți avem destulă forță spre a suporta nenorocirile altuia. * [ 20] Constanța celor înțelepți nu este decât arta de a-și închide agitațiunea în inima lor. AFORISME [ 22] Filozofia triumfează lesne asupra relelor trecute și viitoare, însă relele prezente triumfează asupra ei. {EminescuOpVIII 589} [ 25] Se cer virtuți mai mari spre a nu pierde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tessalia și Epir; amândoi se {EminescuOpXIV 100} declarară neatârnați și se considerau asemenea ca moștenitori ai coroanei împărătești. Cea mai mare perspectivă însă pentru renașterea politică a împărăției o dădea statul de la Niceea, instituit și stăpânit cu mână puternică și înțeleaptă de cătră Theodor Laskaris, om abia de treizeci de ani, în partea căruia se refugiaseră toate speranțele grecilor bizantini pentru restabilirea integrității de mai-nainte a împărăției și unde se-nrădăcinase într-adevăr hotărârea bărbătească de-a aștepta și răbda
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sus și întindea mâna după cele mai nalte semne ale puterii pământene. După săvârșirea din viață a lui Theodoros Laskaris (1222), i-a fost dat să aibă un urmaș vrednic în persoana ginerelui său Ioannes Dukas, numit în genere Vatatzes, înțelept ca om de stat și cu putere de acțiune, care ajunsese a lua de soție pe prințesa Irina, văduva lui Andronic Paleolog. Curând după ce stătu în scaun, acest domnitor avu noroc în război, izbutind a ocupa și ținea câtăva vreme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drept care îi arăta iubirea de pace și moderațiune, nu-l împresură cu război, nici nu-l supără în teritoriul său în vreun chip oarecare. {EminescuOpXIV 112} Legături de familie și politice între Ioan Asan și Ioan Ducus Vatatzes. Împăratul Vatatzes, înțelept ca om de stat și versat în expediente, contra căruia împăratul latin Ioan de Brienne întreprinse și săvârșise un atac de puțin folos în Asia, neavând puteri proprii cari să poată rivaliza cu ale inamicului și nici condițiile prealabile ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care una apucă de-a lungul mării preste Byzia, cealaltă pe drumul drept ce ducea prin mijlocul țării la Adrianopole, unde urmă împreunarea amânduror părților oștirii. Cu toate acestea el lăsă pe mai târziu luarea acestui oraș și înaintă cu înțeleaptă socotință spre marginea Serbiei, pentru a da atât craiului Serbiei, Ștefan cât și altor guvernatori învecinați și căpetenii de oști posibilitatea de-a trece la el și de-a se alipi de partidul lui, lucru de care până acum fusese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său, pentru a îndeplini opera sa în tot coprinsul ei. Opere, XXXVIII, pag. 150. Și renumitul sofist Gorgias zice cu spirit în această privință că tragoedia ar fi o amăgire unde amăgitul apare mai drept decât neamăgitorul și amăgitul mai înțelept decât neamăgitul. În acest mod paradox el esprimă aci într-un mod dovedit situațiunea mai înaltă atât a poetului tragic cât și a adevăratului spectator față cu un punct de privire care numai de-aceea nu e capabil d-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui basmu sau a unei alegorii, ascunde un sâmbure adânc și plin de cugetare. Cel mai perfect esemplu de model al unei asemenea narațiuni simbolice e, fără-ndoială, istorioara lui Nathan cu cele trei inele. Sultanul Saladin cere de la omul înțelept o deslușire temeinică asupra valoarei și ființei religiunii adevărate. Nathan simte întreaga greutate a acestei întrebări c-un înțeles atât de adânc. Vrem să vedem în spiritul lui Nathan cum se naște acea narațiune renumită, vrem să vedem și noi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie totul. ) Conchid dar că puțin are a se teme un principe de conjurațiuni daca poporul îi e favorabil. Când însă e urât de popor are a se teme de toate și de fiece om. State bine organizate și principi înțelepți au evitat pururea cu cea mai mare îngrijire ca cei mari să n-ajungă la desperare, iar poporul să fie mulțumit, căci aceasta e una din grijele de căpetenie ale regentului. Între statele bine organizate și guvernate a timpului nostru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sofistul falselor consolațiuni. "Știm oare până unde vom fi împinși? Cunoaștem oare cugetările preconcepute ale autorilor propunerii? " zice sofistul neîncrezării. "Ce bine poate veni din partea lor? Nu-i cunoaștem ca oameni primejdioși? " zice sofistul personalităților injurioase. "În contra propunerii sânt oamenii înțelepți si virtuoși" va susține la rîndu 1 său sofistul personalităților adulatorii. În fine: "La ce să propunem această măsură când avem intenția de-a propune una mai bună", va zice sofistul diversiunilor artificioase. Vedem dar că sofisma are aproape totdeuna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap. 84, în Filocalia, vol.I, Edit. Humanitas,București, 1999
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
În consecință, costurile interzicerii active sunt superioare celor asociate decapitării însă costurile interzicerii pasive sunt enorme.39 Ce s-ar putea face totuși pentru ca scenariul groazei să nu devină realitate? În primul rând, înaintea oricăror mari decizii politice, o mai înțeleaptă alocare a resurselor destinate protejării teritoriului național. Nu întâmplător, un atac imaginat este îndreptat asupra cazinourilor și parcurilor de distracții. Pe de altă parte se apreciază că terorismul nu va putea fi niciodată eradicat, tot așa cum nu pot fi înlăturate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
semnează, și încă într-o formă atât de tranșantă, relația dintre regele biblic Solomon și vrăjitorii numiți solomonari. Această credință se regăsește peste aproape un secol într-un basm bucovinean cules în 1932 : „Puterea solomonarilor [...] o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta” (109, p. 178). W. Schmidt relatează legende din zonele Făgăraș și Sibiu, care conțin principalele coordonate ale scenariului cunoscut : inițierea solomonarului la „școala balaurului”, învățarea limbilor animalelor și a tuturor formulelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât de îndrăgit și de popular, încât și-a pierdut, în timp, coordonatele spațio- temporale care îl defineau. El devine de multe ori contemporan și consătean cu povestitorul, iar oamenii apelează la sfaturile lui ca la cele ale unui moșneag înțelept din satul lor (vezi 28, p. 91 și povestea „Preminte Solomon și cele două fete” ; cf. 109). 4. Un alt fenomen sociocultural care a contribuit în mare măsură la trecerea vrăjitorilor populari sub patronajul lui Solomon a fost ofensiva declanșată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Herodot, Istorii, IV, 95) și era adoptată mai ales de aristocrație și de casta preoțească. Direcția reformei religioase instaurate de Deceneu pare să fi fost aceeași : „El a ales atunci dintre ei [= geți] pe bărbații cei mai nobili și mai înțelepți, pe care, învățându-i teologia, i-a îndemnat să venereze anumite divinități și anumite sanctuare și i-a făcut preoți, dându-le numele de pilleati ”, scria Dion Chrisostomul în secolul I e.n. (citat de Iordanes în Getica, XI, 72). Unii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sus, într-un poem împotriva „abuzului de tutun” : Urban al optulea, citim în pagina istoriei, I-a excomunicat pe cei ce prizează tabac. Țarul Rusiei, într-o epocă anterioară, Pedepsea crima acestei grozăvii Prin tăierea nasului. Încă și mai înțeleptul Senat din Berna, prin deliberare justă, A interzis elvețienilor să fumeze tutun, ca pe o crimă Pe cât de mare era furtul sau omorul în codul divin. [...] Sultanul Murad al patrulea la moarte-a condamnat Toți fumătorii de tutun [...] (62, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]