74,982 matches
-
4) lit. a) și b) și ale art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală nu sunt incidente în prezenta cauză. Mai mult, prevederile art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală reglementează ipoteza încălcării dispozițiilor legale referitoare la prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii, și nu pe cea referitoare la citarea inculpatului. Dispoziția procesual penală anterior menționată este incidentă în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
gravă față de cea dată prin actul de sesizare. ... 50. Așa fiind, motivele prezentate de autorul excepției sunt, în realitate, critici cu privire la nelegalitatea procedurală a soluției pronunțate de instanța de judecată a fondului - mai exact, critici referitoare la încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 386 din Codul de procedură penală privind procedura schimbării încadrării juridice a faptelor. ... 51. Prin urmare, aspectele invocate de autorul excepției referitoare la lipsa punerii în discuție a schimbării încadrării juridice a faptei
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
le propune înțelege să o supună examenului Curții, întrucât ambele soluții nu ar putea funcționa simultan în cauza în care au fost ridicate excepțiile. Astfel, dacă solicită completarea cazurilor de nulitate absolută (cu acela, inexistent de lege lata, constând în încălcarea dispozițiilor privind procedura schimbării încadrării juridice), atunci rămâne fără sens critica referitoare la art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală, care, în prezent, prevede nulitatea absolută drept cauză de trimitere spre rejudecare, din apel
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
7. În susținerea motivării excepției, autorul menționează jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia prin nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, aviz de natură legală, a fost încălcat art. 1 alin. (5) raportat la art. 141 din Constituție, fiind reținută, totodată, și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). De asemenea, autorul excepției menționează că, prin Decizia nr. 139 din 2019, Curtea a reținut și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
raportat la art. 141 din Constituție, fiind reținută, totodată, și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). De asemenea, autorul excepției menționează că, prin Decizia nr. 139 din 2019, Curtea a reținut și încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept. ... 8. Prin cea de-a doua critică de neconstituționalitate, autorul excepției apreciază că, întrucât nu a fost solicitat Consiliului Superior al Magistraturii avizul obligatoriu cu privire la actul normativ ce
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
respectiv la competența instanțelor, modul de alcătuire a completelor de judecată și audierea reclamantului prin videoconferință. Prin urmare, conchide autorul, ar fi trebuit să fie solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la Legea nr. 136/2020, consecința nesolicitării fiind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituție. ... 10. Concluzia finală a autorului excepției de neconstituționalitate este aceea că Legea nr. 136/2020 este neconstituțională în ansamblul său. ... 11. Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
atare, constatarea Curții din Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, și anume aceea că, având în vedere că Guvernul și-a asumat că Legea nr. 55/2020 nu are impact socioeconomic, procedura de adoptare a acesteia nu sa realizat cu încălcarea art. 141 din Constituție referitor la rolul Consiliului Economic și Social, este valabilă mutatis mutandis și cu privire la Legea nr. 136/2020. Prin urmare, Curtea va respinge critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, în realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror încălcare constituie contravenții. ... 15. Curtea amintește că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungește starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru diminuarea impactului tipului de
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
ceea ce privește reglementarea obligativității soluției de condamnare în situația prevăzută de art. 89 din Codul penal, în doctrină s-a susținut că o aplicare formală a dispozițiilor art. 582 alin. (3) din Codul de procedură penală poate genera o încălcare a dreptului la un proces echitabil prin discriminare (art. 14 coroborat cu art. 6 din CEDO), întrucât, în cazul anulării, fac imposibilă amânarea aplicării pedepsei rezultante, chiar dacă ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 din Codul penal, pentru
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
este legal îndeplinită. ... 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că activitatea normei juridice este guvernată de principiul tempus regit actum, regulă de drept ce nu poate avea semnificația încălcării art. 16 din Constituție referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii. Totodată, pensiile de serviciu au natura unui beneficiu legal, iar cuantumul acestora depinde de posibilitățile financiare ale statului de la un anumit moment, astfel că nu se poate susține
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 prevăd același tratament juridic pentru persoanele care se pensionează sub imperiul acestei reglementări, astfel că nu se poate pretinde încălcarea principiului egalității pentru persoane aflate în situații similare. Nu se poate susține nici nerespectarea dreptului de proprietate din moment ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
precum și a cuantumului acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului, care le poate determina prin considerarea mai multor factori, printre care și resursele financiare existente la un anumit moment. În lipsa constatării restrângerii exercițiului vreunui drept fundamental, nici încălcarea art. 53 din Constituție nu se poate reține. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
Curții prin care aceasta a arătat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit și acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reținut și faptul că, după intrarea în vigoare
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
dificultate, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale. Prezenta schemă nu se aplică măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condițiile asociate lor sau prin metoda lor de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special: măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; Cu
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256585]
-
cazurile de restrângere a exercitării acestor valori constituționale, iar, pe de altă parte, să prevadă, într-un mod clar, precis și previzibil, care sunt cazurile de restrângere. Se susține că, în lipsa unei astfel de reglementări, se ajunge la posibilitatea încălcării, întrun mod aleatoriu/abuziv, a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței. Se arată că este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 și 28 din Constituție nu sunt
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
potrivit art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de Convenție au fost încălcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. ... 11. Se susține că dispozițiile constituționale și convenționale amintite, precum și jurisprudența instanței de contencios constituțional și a celei europene impun o obligație pozitivă a statului ce
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
dispozițiile constituționale și convenționale amintite, precum și jurisprudența instanței de contencios constituțional și a celei europene impun o obligație pozitivă a statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislației interne, a unui „recurs efectiv“ care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor și libertăților fundamentale. Or, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie tocmai verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
cu claritate care sunt conduitele ce pot avea efect de aplicare a unei sancțiuni. De asemenea, autorul excepției formulează critici privind competența Guvernului de a emite hotărâri de prelungire a stării de alertă în care sunt prevăzute obligații a căror încălcare constituie contravenție. ... 14. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a analizat critici similare formulate în raport cu dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, în realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror încălcare constituie contravenții. ... 15. Curtea a reținut că dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d) se referă, în mod expres, la măsurile carantinei și izolării și fac o referire generală la „măsurile de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu o restrângere proporțională a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ale persoanei. ... 18. Curtea a apreciat că precizarea în conținutul dispozițiilor de lege analizate a măsurilor care instituie obligații a căror încălcare constituie contravenție ar avea drept consecință aplicarea lor pe toată durata pandemiei de COVID-19, fără a da posibilitatea autorităților să selecteze necesitatea și intensitatea intervenției în funcție de evoluția rapidă și imprevizibilă a acestui fenomen. Reglementarea ar dobândi astfel un
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
Codul de procedură penală] și cu cele ale instanței de judecată privind respectarea dreptului la apărare (art. 356, 364, 365 și 366 din Codul de procedură penală), rezultă că soluția consacrată legislativ de Codul de procedură penală, referitoare la sancționarea încălcării dreptului la apărare, este aceea a nulității relative, care este antrenată numai atunci când a fost adusă atingere efectivă drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, în condițiile art. 282
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, în condițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepție fac situațiile particulare reglementate în Codul de procedură penală în art. 281 alin. (1) lit. e) și f) - cu privire la încălcarea dispozițiilor referitoare la prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii și, respectiv, asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie - ce figurează printre
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
a ales un avocat, în cazurile în care asistența juridică este obligatorie. Respectarea de către organul judiciar a acestor obligații este garantată prin intermediul art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nulitatea se constată atât în
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nulitatea se constată atât în cadrul camerei preliminare, cât și în cursul judecății, ca efect al publicării Deciziei Curții nr. 88 din 13 februarie 2019 în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]