5,491 matches
-
unei mari case de bani. Rămași singuri, cu excepția lui Demirgian, care intra și ieșea din odăile lăuntrice, însoțind oamenii cu sacii, Saferian și Rapig începură a vorbi armenește și amândoi arătau foarte preocupați, iar cel dintâi chiar trist. Încetul cu încetul, semănară frazele armenești cu cuvinte românești, iar în cele din urmă, după examinarea sumară a fondului, convorbirea continuă în limba română, pe care doctorul Rapig, crescut în România, o vorbea curent, însă cu un accent foarte gutural. Saferian oftă adînc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
el pe un scaun, pe rând, câte unul din casă să-i spună din când în când câte un cuvânt. Acest cuvânt reprezenta pluta cu care voluntarul Conțescu se ținea deasupra inconștienței. Își dădu silința să mănânce, pofta îi reveni încetul cu încetul, și ceea ce-l indispunea era acum numai interdicția de a consulta cărți, de a face orice sforțare cerebrală. Într-o seară, pe când Hergot îndeplinea funcția de doctor de gardă, Conțescu îl întrebă dacă mai cântă din violoncel. Hergot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un scaun, pe rând, câte unul din casă să-i spună din când în când câte un cuvânt. Acest cuvânt reprezenta pluta cu care voluntarul Conțescu se ținea deasupra inconștienței. Își dădu silința să mănânce, pofta îi reveni încetul cu încetul, și ceea ce-l indispunea era acum numai interdicția de a consulta cărți, de a face orice sforțare cerebrală. Într-o seară, pe când Hergot îndeplinea funcția de doctor de gardă, Conțescu îl întrebă dacă mai cântă din violoncel. Hergot reținu ideea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Tudorel, așezîndu-se într-o zi pe neașteptate la masă, cu un aer bine dispus, care însă izgoni dispoziția lui Ioanide. Acesta, după ce arătase atâta deciziune în anchetele lui și părea hotărât a pune lucrurile la punct, se lăsa furat pe încetul de gânduri erotice, ca unul care voia parcă să uite necazurile diurne în preocupări frivole. Instinctul îi spunea că problema copiilor nu e dintre cele mai ușoare. În ce fel, de pildă, ar fi putut să scoată pe Tudorel de pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zburlindu-și părul cu mâinile, bulbucând ochii ca sub impresia teroarei. Dar asta numai la colțuri de stradă pustii sau între patru ziduri. De asemeni Gulimănescu, într-un stil mai potolit. Dan Bogdan însă, care când îmbrățișa o convingere cu încetul o păstra cu oarecare tenacitate, dimpotrivă, își destăinuia antipatia pe față, nu clamoros, însă într-un fel de aluzii mușcătoare și cu sarcasmul lui echivoc. Se pretindea chiar că face dificultăți la examene studenților pe care îi bănuiește a avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
enumerație. Numai Gonzalv făcu o gafă, strigînd: - Casa Chiriadi! Pomponescu se încruntă, fiindcă asta era de Ioanide. În general, Pomponescu păru încîntat de atâta memorie și bău un pahar de vin cu o lumină de fericire copilărească pe față. Cu încetul, mulțumirea se transformă în emfază (semn la Pomponescu al unui complex de inferioritate incipient), apoi într-o melancolie și mai profundă. - Da, zise el, am construit ceva, dar azi n-aș mai faceașa. Sunt greșeli datorite grabei tinereții. Mai târziu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un chin infernal. Raiul însuși și-l imagina cu magazine de covoare și anticariat. În urma unui astfel de aviz pesimist, Manigomian chema pe Demirgian: - Să vinzi covorul ăsta, lucru bun, păcat, să nu-l dai ieftin,mai bine cadou. Astfel, încetul cu încetul mormanul de covoare diminua, ca un grafic politic. Manigomian conferea cu persoanele care picau din Orientul Imediat. Dacă auzea printre negustori de sosirea cuiva de la Atena, îl chema. . - Cum este viața la Atena? . - Binișor! . - Comerțul merge? . - Merge și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
infernal. Raiul însuși și-l imagina cu magazine de covoare și anticariat. În urma unui astfel de aviz pesimist, Manigomian chema pe Demirgian: - Să vinzi covorul ăsta, lucru bun, păcat, să nu-l dai ieftin,mai bine cadou. Astfel, încetul cu încetul mormanul de covoare diminua, ca un grafic politic. Manigomian conferea cu persoanele care picau din Orientul Imediat. Dacă auzea printre negustori de sosirea cuiva de la Atena, îl chema. . - Cum este viața la Atena? . - Binișor! . - Comerțul merge? . - Merge și nu prea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
individualistă greco-latină e mai puternică. . Saferian chemă pe Demirgian și-i arătă cu lacrimi în ochi niște icoane rezemate de perete. . - Să vinzi din icoanele astea, lucru rar, artă orientală, să nu le dai pe nimic, mai bine cadou! Pe încetul, odăile lui Saferian se goliră de covoare, icoane, șaluri, mobile încrustate cu sidef, dușumelele rămaseră nude, pereții aproape goi, ca la o casă în curs de evacuare. Numai sufrageria era încă intactă. Denudarea era încă iluzorie, și numai pentru ochiul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
licență, mi s-a promis un loc în învățămînt sau unul la un minister. Conțeștii sunt tari pretutindeni. Chestiunea e de a căpăta catedra. Pe urmă divorțez și ne refacem căminul. Atât de persuasivă fu argumentația lui Gonzalv, încît pe încetul soția a treia se converti și începu să popularizeze ea însăși ideea, mărturisind la toți dorința de a ușura cariera lui Gonzalv. Ioanide se întrebase altădată ce daruri secrete avea acest Gonzalv, lipsit de orice atracții fizice și morale, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a luat o femeie de condiție socială inferioară. . - Păcat! observă Erminia. . G. Călinescu . - Bărbații au multe necazuri pe care noi le ignorăm dincauză că ei sunt tăcuți. La început l-am crezut pe Gonzalv mulțumit de situația lui. Abia cu încetul mi-am dat seama că trăiește într-o veșnică agitație. Este ființa cea mai nefericită de pe lume, tresărind la cel mai mic zvon de publicări de catedre vacante, cheltuindu-și banii la tipărirea memoriilor. N-am fost o singură dată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar asupra unor obiecte precum munca ale cărei raporturi cu piața mondială sunt dintre cele mai perceptibile -, ci și asupra altora, care ar putea părea mai îndepărtate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar asupra unor obiecte precum munca ale cărei raporturi cu piața mondială sunt dintre cele mai perceptibile -, ci și asupra altora, care ar putea părea mai îndepărtate, precum religiosul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
moment" specific deosebit de ambiguu: trecut și viitor contopindu-se într-un prezent mediocru; arborele de cafea este plantat și îngrijit, dar nu aduce niciun profit; palmierul natural continuă să fie mai mult sau mai puțin exploatat, astfel încât să poată acoperi încetul cu încetul lipsa venitului (arborele de cafea are nevoie de 6 ani înainte de prima recoltă și de 8 ani pentru a atinge randamentul maxim). Această perioadă, foarte specială, în care ne aflăm este în mod esențial un interval de tranziție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deosebit de ambiguu: trecut și viitor contopindu-se într-un prezent mediocru; arborele de cafea este plantat și îngrijit, dar nu aduce niciun profit; palmierul natural continuă să fie mai mult sau mai puțin exploatat, astfel încât să poată acoperi încetul cu încetul lipsa venitului (arborele de cafea are nevoie de 6 ani înainte de prima recoltă și de 8 ani pentru a atinge randamentul maxim). Această perioadă, foarte specială, în care ne aflăm este în mod esențial un interval de tranziție între două
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
chiar exagerează cu mâncatul. Unele persoane vor să doarmă toată ziua, altora le este foarte greu să doarmă și experimentează o formă particulară de insomnie, cunoscută sub denumirea de insomnie de trezire. Din punct de vedere comportamental, depresivii sunt mai înceți, stare cunoscută sub denumirea de retardare psihomotorie. Se mișcă mult mai încet, gesturile lor sunt încetinite și posibil vorbesc mai lent, mai încet. E posibil să aibă mai multe accidente deoarece ei nu sunt capabili să reacționeze la pericole într-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu o anumită culoare. Sarcina acestora este să spună culoarea cuvântului care este scris. Unele cuvinte au o semnificație specială pentru o persoană cu anxietate, precum boală sau eșec, în timp ce altele nu au nici o semnificație. În general, oamenii sunt mai înceți în a numi culoarea cuvintelor cu o semnificație pentru ei decât a cuvintelor nesemnificative, pentru că ei acordă o atenție mai sporită semnificației cuvintelor decât culorii acestora. Un studiu care a pornit de la proba Stroop, a prezentat pacienților cu GAD și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de demnitate și mândrie curat omenească. Într-adevăr, nu mai suntem noi meniți de a dicta legi lumei, dar neci am trebui să fim așa de abrutizați ca să ne degradăm noi pre noi înșine la rolul de sclavi. Trebuie să încete aceste referințe de dominați și dominatori; trebuie să fim puși pre picior de națiune egal îndreptățită față cu națiune egal îndreptățită. E timpul ca să ni se răsplătească și nouă sacrificiele cari le-am adus secol cu secol acestei Austrie carea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plecare pedagogic al cărții, reproducem din prefață următoarele: Sunt două, metoade însemnate după care se predă studiul geografici: metodul vechi sau metodul analitic, care începe cu întregul și ajunge la parte, adică, începe cu descrierea globului, a continentelor și cu încetul ajunge la locul nașterei, și metodul sintetic care începe cu partea și ajunge la întreg; adică începe cu locul nașterei, de esemplu cu școala sau cu casa părintească, apoi continuă cu comuna, plasa, districtul, țara întreagă, țările vecine și așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
schimbare dinlăuntru, nu au acea fixitate energică pe care-o manifestează Rusia. Această din urmă putere este poate unica care, bătând, s-au lățit, bătută, n-au pierdut nimic, sau aproape nimic, căci înlăuntrul ei toate s-au făcut pe încetul, fără nici un fel de săritură; nici o bătălie pierdută n-a făcut-o să piardă ținta fixată înainte de-o mie de ani încă, ea nu vede cu alți ochi decât cu aceiași pe care-i avea la întemeiarea uriașei sale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrul merge într' acolo ca școalele noastre bisericești să treacă în rândul și numărul celor nebisericești, și ce vrea să zică aceasta? Nici mai mult nici mai puțin decât că, pe lângă priveghetorii scolastici de altă lege și de altă limbă, încetul cu încetul să ni deie și învățători de altă lege și de altă limbă, și de va merge lucrul ca până acuma, în curând ne vom pomeni și cu învățători jidani. Eu știu că nu voiți și nu doriți una
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într' acolo ca școalele noastre bisericești să treacă în rândul și numărul celor nebisericești, și ce vrea să zică aceasta? Nici mai mult nici mai puțin decât că, pe lângă priveghetorii scolastici de altă lege și de altă limbă, încetul cu încetul să ni deie și învățători de altă lege și de altă limbă, și de va merge lucrul ca până acuma, în curând ne vom pomeni și cu învățători jidani. Eu știu că nu voiți și nu doriți una ca aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-o minoritate ce dispare. Fiindcă școlile confesionale totodată sunt și naționale, statul, prin legea despre instrucțiunea poporală, cu încetul le desființează și le înlocuiește cu cele comunale, cari în esență sunt maghiare. Un stat atât de sărac și poliglot ca al nostru, unde esistența naționalităților este garantată prin lege, și fiind naționalitatea garantată, de sine ar urma ca statul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cu mîna-mi tremurândă, mă 'ncerc de a rima! Proza e 'n formă, poezia în aparență! Căci dragă nu-s poet!... Astfel a m' - exprima. O! juna mea muză, finește a ta plânsoare. Inspiră-mă acuma, d-un ceresc amor; Și încetul te înalță în regiuni solare, Cântând a mea dorință... să-ți iai sublimul zbor. Amice, pentru mine durerea-i infinită, Nimica nu mă 'ncîntă; de toți eu sunt uitat. Și inima mea tristă, de viscole zdrobită, Numai pentru tine, amice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căror acte sunt vânturile, viscolele, tunetul și toate celelalte fenomene fizice. Trecând apoi la cosmogonia arilor vechi, au arătat cum din cultul lui Brahm care reprezenta universul înainte de creare și nu se putea nici gândi, nici personifica, religia a simbolizat încetul cu încetul pe creator în Brahma, în Vișnu puterea de viață, prin șiva moartea. A arătat apoi din ce cauză munții sunt totdeauna aleși de locuințe zeilor, cum zeii inzilor a devenit nemuritori, cum în fine dintr-o concepție preistorică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]