6,539 matches
-
lor, se desfășoară întocmai ca și reuniunile obișnuite de duminică dimineața. Nu a fost o adunare prea numeroasă, dar au luat parte toți „Prietenii“ din Ennistone și câțiva din alte orașe, printre care și Milton Eastcote. Nimeni nu a simțit îndemnul de a vorbi. Orice panegiric ar fi fost deplasat, de prisos. Dar mulți au plâns în tăcere. Sicriul a fost apoi purtat la groapă de către Percy, Bowcock, Robin Osmore, doctorul Roach, Nicky Roach, Nathaniel Romage și Milton Eastcote. Iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Liturghiei un gând anume m-a lovit parcă: Maria înălțată la cer mă imploră parcă să-mi urmez chemarea și destinul, să mă ridic spre înălțimi, spre sfințenia vieții și să nu mă bălăcesc în mediocritate. Mă surprinde acest gând, îndemn insistent ce l-am simțit deodată și cu putere în sufletul meu, fără să mă fi gândit anterior la așa ceva. Si acum reflectez la el și-mi zic că, de fapt, spre asta sunt chemat, iar acest pelerinaj trebuie să
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
că sunt în țara bascilor iar Spania nu-i departe. Câtă satisfacție simt în mine! Se reaprinde dorința de a traversa Pirineii, și dacă până acum îi priveam cumva de departe, acum îi simt aproape și parcă le aud vocea, îndemnul de a urca pe ei. Voi ajunge acolo, sus, pe culme, și de aici voi admira totul. Voi ajunge la Roncesvalles, loc al bătăliei decisive a francilor cu maurii, cu multe secole în urmă, stabilind un curs al istoriei ce
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
după acest calcul: 354 de zile formează un an întreg”. b) Una dintre consecințele practice ale acestui mod de calcul este că sărbătorile cad mereu în aceeași zi a săptămânii, spre exemplu, miercuri, vineri și duminică, situație care amintește de îndemnul din Biserica de la început din Didahia: „Posturile voastre să nu fie în același timp cu cele ale ipocriților: ei de fapt postesc în a doua și a cincea zi a săptămânii; voi însă postiți în a patra și a șasea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
permit actualizarea textului biblic, ținând cont și de interpretările ulterioare. Normele stabilite de farisei pot fi sintetizate într-un principiu fundamental: nu doar instituția preoției de la templu, ci tot poporul trebuia să fie „sfânt”, adică pus deoparte de Dumnezeu, conform cu îndemnul din Ex 19,6 ca poporul să fie „o împărăție de preoți, o națiune sfântă” sau după cum spune Talmudul (bBer 55a): „Când exista templul, altarul îl ispășea pe Israel; acum însă masa fiecăruia ispășește altarul, aluzie la importanța normelor alimentare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
față neîncetat, la o scară de neimaginat, în vremea și locurile noastre. Am încheiat cu aceste cuvinte pentru a-i spune cititorului că poate găsi în această inspirată carte chei multiple pentru lectura propriei noastre lumi, dar nu ca un îndemn la lamentații de care suntem invadați tot timpul -, ci ca sursă de încredere și de căutare a unor armonii posibile după dezordinile actuale, prin redescoperirea, în socialitățile emergente, a virtuților înțelepciunii ancestrale, care își va croi, cu siguranță, drumul prin
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
atitudinii penitentului este important din mai multe motive: pentru a-i putea da anumite sfaturi adecvate, pentru a-i putea da dezlegarea în mod corespunzător și pentru a-i putea propune o penitență sau anumite rugăciuni adecvate. Este evident că îndemnul pe care confesorul i-l dă penitentului are ceva și din trăsăturile direcțiunii spirituale, însă nu se confundă cu aceasta. Prin acest îndemn, creștinul este ghidat de Duhul Sfânt, de Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod corespunzător și pentru a-i putea propune o penitență sau anumite rugăciuni adecvate. Este evident că îndemnul pe care confesorul i-l dă penitentului are ceva și din trăsăturile direcțiunii spirituale, însă nu se confundă cu aceasta. Prin acest îndemn, creștinul este ghidat de Duhul Sfânt, de Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește în credință și sfințenie, în colaborare cu harul sacramental al reconcilierii. Este important ca penitentul să poată stabili o legătură între sfatul pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu. Deși este rezultatul patimii și învierii lui Isus Cristos, dezlegarea este partea pe care însuși Cristos a lăsat-o preotului confesor spre a o îndeplini, pentru că împlinirea acestei misiuni este însuși răspunsul pe care preotul l-a dat îndemnului lui Isus de a-l urma, precum și rodul vieții sale de discipol. Dezlegarea nu este un act impus de Dumnezeu, ci este oferită penitentului ca un dar divin, pe care penitentul poate, sau nu, să îl primească. Deși are dreptul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa în inimile oamenilor. Se observă că dialogul nu se mai desfășoară în același mod personalizat, ca în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Aici, el trădează mai mult un aspect imperativ, realizat prin invitații, îndemnuri sau alte indicații. Se lasă impresia că preotul celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga comunitate adunată și nu să creeze atmosfera spirituală necesară. Aceasta însă este doar o impresie, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rugăciune litanică sau un cântec potrivit, prin care comunitatea își exprimă părerea de rău, cererea de iertare și încrederea în milostivirea lui Dumnezeu. Rugăciunea Tatăl Nostru nu se omite niciodată. În această Formă B, procesul dialogic este realizat prin diferite îndemnuri și rugăciuni ale preotului celebrant sau ale altui slujitor prezent și prin răspunsurile pe care comunitatea le oferă. Se păstrează conștiința că dialogul nu este doar un fapt extern, între celebrant și penitenți, ci se înfăptuiește și în plan intern
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că o cer (ex: prin plecarea capului, îngenunchind, sau prin alt semn stabilit de conferințele episcopale), spunând împreună formula mărturisirii generale (de ex: Mărturisesc)”. Procesul dialogic dintre celebrant și comunitatea de penitenți decurge într-un mod directiv-categoric, prin indicații și îndemnuri clare. Aceasta face ca preotul celebrant să își însușească mai mult imaginea unui lider organizațional, care pur și simplu conduce comunitatea. Nu acesta este rostul său, însă datorită situațiilor inedite, excepționale, adesea caracterizate de iminența pericolului, sau de o stare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trimite. Există însă și situații mai urgente, în care nu mai există timpul necesar pentru ca să se parcurgă întreaga structură a ritului. În aceste cazuri, ritul este prescurtat, rezumându-se doar la următoarele momente: o scurtă lectură din Sfânta Scriptură, un îndemn obișnuit, impunerea pocăinței, mărturisirea generală și oferirea dezlegării generale. Când însă situațiile sunt extrem de urgente, de exemplu în cazul unui pericol iminent de moarte, preotul rostește doar formula dezlegării, care este prescurtată: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fost înfăptuită „per Verbum”, la fel și „recrearea” penitentului are loc în mod supranatural „per verba Verbi”. Iată de ce, atât celebrarea Cuvântului, cât și celebrarea celorlalte elemente de rit, sunt două părți ale reconcilierii, în care se inserează și îndemnul confesorului, pentru a nu se crea impresia că sacramentul este ceva mecanic sau un rit magic, ci o mărturisire și împlinire reală a credinței. Mesajul confesorului nu este o corectare morală, ci o formă de evanghelizare, prin care îi anunță
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezvoltându-i un nivel înalt de sensibilitate morală. El este ajutat să vadă necesitatea virtuții penitenței în viața sa, ca o acceptare liberă a crucii, care nu vrea să însemne o viziune pesimistă asupra vieții, ci o urmare continuă a îndemnului evanghelic „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,14). Spovada frecventă poate fi privită și ca un rezultat al inspirației care vine din răspunsul pe care Isus îl dă lui Petru: „nu de șapte ori, dar de șaptezeci de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de citirea cuvântului lui Dumnezeu, o invitație la pocăință, mărturisirea, sfatul și îndemnul, importanța și acceptarea pocăinței, dezlegarea păcatelor, mulțumirea, o binecuvântare și trimiterea”. Fiecare formă propusă de Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împreună, sau a soților împreună în fața preotului, singura excepție făcându-se atunci când este nevoie de interpret. Înseamnă că, în acest caz, însuși dialogul are nevoie de o interpretare. Acest fapt poate fragmenta coerența atât a mărturisirii penitentului, cât și a îndemnurilor sau a cuvintelor de instruire pe care confesorul i le adresează acestuia. Prin urmare, este recomandat ca dialogul dintre confesor și penitent să se rezume doar la ceea ce este strict esențial. Se cere ca mărturisirea penitentului să fie integrală, adică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Francisc din Assisi, care exprimă raportul pe care îl are cu natura în Cântecul Creaturilor, unde toate elementele cosmice sunt egale în demnitate, ajungând la stadiul de „soră și frate” în raport cu ființa umană. Penitentul, ajutat de harul sacramental și de îndemnurile confesorului, va putea trăi aceeași atitudine mistică față de lumea înconjurătoare, el însuși începând practic un alt mod de viață, cu adevărat mai bogat; b) trăirea iubirii lui Dumnezeu în realitatea aproapelui. După o astfel de experiență mistică, penitentul iertat crește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rugini în încărcător... În cine să tragi? În umbrele din închipuire, domn’ sărjănt? Cu așa cercetași, vai de biata armată! Eu asistam de la distanță să văd cum decurg lucrurile. Și decurgeau bine. Asta mi-o confirma icnetele sergentului la fiecare îndemn al lui Toaibă. Acum s-o luăm din loc, că ne apucă dimineața la crâșmă, domn’ sărjănt! După ce și-a vărsat cât de cât amarul adunat până atunci, Toaibă s-a întors și mi-a raportat cu voce joasă îndeplinirea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să vă odihniți, fiindcă s-ar putea să fie nevoie de voi foarte repede... Sergent Cicoare, ne-a pus Dumnezeu mâna-n cap! Avem nevoie de zece oameni. Ajută-mă să-i găsesc. Sergentul s-a uitat la Toaibă, cu îndemn în priviri... Îndată , acesta a și început să numere, pe degete. Pe tine te ai numărat? Nu, domnule sărjănt. Ca să nu avem vorbe, de azi înainte orice numărătoare o începi cu tine. N-o spun asta din răutate, ci pur
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în celălalt răzbel. Da’ Dumnezeu o avut grijă de mine și m-am întors acasă întreg - cum s-ar spune. Numai cu degetele de la un picior degerate - a intrat în vorbă bătrânul. Ofițerul a privit curios la om. Fără nici un îndemn însă, bătrânelul a prins a povesti: Era iarnă. Și ce iarnă! Crăpau ouăle corbului de ger. Pe front era liniște. Chiar prea multă tăcere. Ce se gândesc cei de la comandament? Ia să trimitem noi vreo cinci flăcăi din grupul de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Literar și Artistic București; Poesis - Satu Mare; Revista Nouă - Câmpina; Oglinda literară - Focșani; Spații culturale - Rm. Sărat; FEED BACK Iași etc.), scrise între 2008 și 2012, fiind, de fapt, rezultatul unor preocupări mai vechi, pe care le-am făcut publice la îndemnul unor colegi-prieteni. În felul acesta, în 2012, am adunat într-un volum o parte din articolele cuprinzând prezentări ale unor cărți de proză, aparținând mai multor scriitori străini (I. Allende, Ch. Bukowski, D. Buzzati, I. Calvino, J. M. Coetzee, W
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trădat, chiar dacă în această campanie de cunoaștere și de autocunoaștere, uneori, a devenit / părut un apostat: Mi-am inventat singur zeii / care să mă guverneze cinstit / am forțat paradoxul sincopa dizarmoniile / ludic textuând pe câmpurile amăgitoarei sintaxe. Tentat să asculte îndemnurile venind de la cinicul filozof («Ia-ți gândul de la glorie dacă nu ești ispitit / să fondezi o religie»), alege totuși, cu obstinație, un alt drum: SĂ FII TU ÎNSUȚI PÂNĂ LA DEGRADARE. Nevrând, așadar, să fie momit cu fericiri amânate, dar neavând
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
clipe fără vârstă, eul liric parcurge, de fapt, un drum inițiatic, însă legat la ochi, spre ascuțirea simțurilor, consecința fiind Un foc de gânduri, orbitor, compact / Am împietrit în pragul unui vis / Mai nemilos, mai singur, mai abstract - urmând, conform îndemnului christic, cărarea strâmtă: Și-acuma caut pe poteca-ngustă / Rumoarea unor clipe fără vârstă. Coroborând solemnitatea clasică a gesturilor, a pașilor, cu aspirația romantică spre dezmărginire, dar și cu acuitatea simțurilor venind dinspre simbolism, Viorel Dinescu creează o arhitectonică prin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
încercări de a prinde în vers „clipa cea repede”, în timp ce altele sunt mult mai elaborate, dar vizează, de fapt, același lucru: crearea poeziei, ca formă de dezinhibare, de eliberare de tot ce grevează asupra existenței. În felul acesta se traduce îndemnul de a Nu te feri să spui în poezie / adevărul gol ca un ou / să-i spui iubirii pe nume / ca și cum ai chemao..., însuși titlul antologiei revelându-l pe poet ca visător, dezamăgit, dar și resemnat: Nimic n-ar trebui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]