13,143 matches
-
altfel , cred că sunt singurul care știe istoria asta . Ei aflaseră istoria comorii de la un fost membru al grupului de haiduci , căruia îi făcuseră un mare bine , iar acesta ca să se revanșeze , le-a povestit istoria comorii și i-a îndemnat să umble să o scoată. - Și ei ce-au făcut ? - Păi , într-o zi , s-au încumetat să pornească spre locul juruit , plini de speranță. Au găsit locul , așa cum le spusese fostul haiduc , au desfăcut intrarea și au început să
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
tristă, Cadavrele calcă pe caldarîm , Iar viața după moarte chiar există , Dar nu aici ,ci pe un alt tărîm. De ce urîm frumosul ,de ce ne preaiubim ? Trăim în România ,dar fără cer senin. Corupția e-n floare , eroii sunt uitați , Vă-ndemn la o strigare : Români , toți suntem frați ! Și la final de tristă poezie , Când moartea mă așteaptă-n așternut , O intrebare evadează vie : De ce mormântul nostru este mereu tăcut ? Citește mai mult PARADIS PIERDUTCînd cerul mă sugruma fără vinăStihia morții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
tristă, Cadavrele calcă pe caldarîm , Iar viața după moarte chiar există , Dar nu aici ,ci pe un alt tărîm.De ce urîm frumosul ,de ce ne preaiubim ? Trăim în România ,dar fără cer senin.Corupția e-n floare , eroii sunt uitați ,Vă-ndemn la o strigare : Români , toți suntem frați ! Și la final de tristă poezie ,Cănd moartea mă așteaptă-n așternut ,O întrebare evadează vie :De ce mormântul nostru este mereu tăcut ?... XI. PACE ȘI RĂZBOI, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
fi sosit la Bâlci încurcat Buze uscate, elegie a minții Timpul să-și adune sorocul, Când se vestea Cometa cea surdă Poemul ca vis prăfuit Speranța să fie uitată-n iatac Fără oglindă-n lacul uscat Voci să audă, o îndemnau Gânduri sfințite ori răposate Asurzită să fie de singurătate Sămânța în psalmi efemeri Poemul citit de-un scamator Pui de cuc în cuib străin să afle Mireasma contenită, fructe coapte; Să nu mai fie loc de veghe Zi de pomană
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
mierea: Fii bună și stai calmă! În ciuda tuturor obstacolelor, geanta de mână era calmă pe biroul Domnișoarei Jackie Măicuța o privea ca pe-o cadră Din zbor, scutură un praf rebel de pe jacheta Domnișoarei Jackie Îi ură succes și o îndemnă cu blândețe să fie cu ochii în patru pe lucrurile ei în călătoria cu autobuzul să aibă grijă să coboare la destinație iar în timpul examenului de dimineață să fie atentă la fluența eseului ei în combustie spontană, Domnișoara Jackie fu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
ajunge părtaș al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar al învierii sufletului și trupului, înainte de învierea obștească. Toată asceza și mistica lui practică este văzută ca o moarte și o înviere în Iisus Hristos. Acesta mă îndeamnă ne îndeamnă pe noi toți, la un dialog și o reflecție: „Să cercetăm, vă rog, cine este mai mare cel care a murit și a înviat, ori cel care de fel nu a murit. Cel care a fericit pe cel
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar al învierii sufletului și trupului, înainte de învierea obștească. Toată asceza și mistica lui practică este văzută ca o moarte și o înviere în Iisus Hristos. Acesta mă îndeamnă ne îndeamnă pe noi toți, la un dialog și o reflecție: „Să cercetăm, vă rog, cine este mai mare cel care a murit și a înviat, ori cel care de fel nu a murit. Cel care a fericit pe cel de-al
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
suprafață, chipul exterior, este de natură fizionomică și psihosocială și exprimă genul, vârsta, condiția socială și tot ceea ce ține de reprezentație (sentimente, imagine de sine, autoritate, prestigiu social, virtuți și vicii). În schimb, chipul interior, al imaginii și reprezentării, ne îndeamnă să descoperim spiritul, dar mai ales sufletul, cu trăsăturile de caracter, cu emoțiile și stările sale sufletești. Acest chip interior se vede cel mai bine în portretele Madonei sau ale lui Isus și, în general, în toată arta sacră. Arta
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
a pătruns în interior, șemineul cu flăcările lui roșietice dansând în semiobscuritatea încăperii în care a fost poftită, i-a captat interesul. Atmosfera intimă ce domnea în salon a luat-o prin surprindere, iar naturalețea gestului prin care profesorul a îndemnat-o să intre și să ia loc pe fotoliul de lângă șemineu să se încălzească, nu avea nimic periculos în ea, astfel încât tânăra și-a liniștit emoția ce-o cuprinse la început, datorată prezenței sale doar cu gazda. În cameră se
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
profule?" Același lucru se întreba și Condurache. Să profite de starea de derută și de abandonare a fetei, sau să se retragă cu demnitatea sa de profesor aflat în fața unei eleve un pic amețită de alcool? Privirile Gabrielléi parcă îl îndemnau să o sărute, iar buzele lui abia așteptau s-o facă, lucru de la care nu se putu abține. Era prea mult timp de când nu se mai culcase cu o femeie, să mai aibă și rațiune asupra gestului său, iar momentul
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
puse, cu pâine, vin, cozonac și plăcinte, iar din cuptor ieșea mirosul unei fripturi cu usturoi proaspăt făcută, de parcă tocmai aștepta pe cineva la masa de prânz. - Pe voi vă așteptam, dragii mei. Haideți intrați și luați loc - ne-a îndemnat ea. Cum vă cheamă băieți? - Ne-a întrebat apoi. După ce s-a prezentat primul dintre noi, l-a sărutat pe obraji și la îmbățișat cu mult dor, spunând că pe ea o cheamă Ana. La următorul a început să plângă
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
a operei cervantine, materializat prin cartea Don Quijote punte între mituri (Ed. Floare albastră București, 2006), prefațată de către cunoscutul hispanist Andrei Ionescu și considerată o importantă contribuție românească la exegeza cervantină. Iată ce afirmă prefațatorul: „Cartea doamnei Andreea Olaru Cervatiuc ne îndeamnă irezistibil, cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni mitice”. După o serie de burse de cercetare (Bursă Națională de Merit, Universitatea
O TÂNĂRĂ DIN BOTOŞANI, LAUREATĂ A UNUI PREMIU INTERNAŢIONAL PENTRU EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350414_a_351743]
-
fel de adevăr să fie acesta? Să țină el de fantezie sau intuiție? Spuneam, la început, că pictorul Romeo Niram, prin expozițiile sale, aduce conștiinței noastre probleme „grele”. Le putem presimți mai bine prin câteva întrebări la care spectatorul este îndemnat să-și dea un răspuns: Poate pictura aspira la o integrare a artelor plastice? Poate un pictor figura o posibilă „comunicare” între o sculptură modernă și hiperfizica einsteiniană? Poate avea Universul o formulă științifică validată artistic? ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 16
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
îmbinate,/ vei mai ști oare/ să mă strigi/ când circular,/ mă voi plia/ pe semințele negerminate?”. „Pulsul țărânii” se în-fruptă din spontaneitatea sufletească a autoarei, dar cu o intensitate exponențială. Dintr-o perseverentă frecventare a zonelor amintite, Tania a recoltat, îndemnată de talent, polenul unor trăiri pe care continuă să-l imprime creațiilor sale, iarăși și iarăși pecetea sufletului încărcat de atitudini noi făcîndu-se vizibilă în măsura în care poeta este înzestrată cu daruri creatoare. Pulsul țărânii, o formă de compartimentare, cu jocul ei
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
instituției nou proiectate, care nu cuprinde termenul, devenit, se pare, odios - teatru. Secția maghiară a păstrat în denumire termenul sinház. Se pare că la ei a ajuns lecția lui Iosif Vulcan, la români, evident, nu! O ultimă știre ne-a îndemnat la târzie reacție: noul director general a anunțat că va propune ca noua instituție să se numească Regina Maria. Lupta-i pe viață și pe moarte, nu-i așa? Care-i legătura personajului istoric (printre altele, scriitoare modestă) cu instituția
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
spirituală! Fiindcă toate celelalte trec, fiindcă scările pe care le urcăm în societate ne duc la mândrie, si mândria este pasul dinaintea căderii. Nu aș vrea să înțelegeți că acest eseu este o pledoarie pentru coborâre, nu, este unul care îndeamnă la a urca trepte în relația cu Domnul și în relația cu semenii. Dar acest lucru nu se poate realiza decât prin coborârea de pe soclurile regești pe care ni le-am făurit, soclurile pe care “eul” nostru domnește. Dacă vrem
SINGURA SI ADEVARATA IMPLINIRE A VIETII NOASTRE de ADINA SAS-SIMONIAK în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349008_a_350337]
-
lui, în întreaga lui ființă, dezvăluind lumii o personalitate puternică, cu o forță creatoare uluitoare - și toate astea puse în slujba românismului. Sau, am putea spune și altfel - românismul din el a trezit la viață această energie, aceste forțe mirifice, îndemnându-l să se realizeze plenar în dimensiunile întregului spațiu românesc. Mergând pe urmele lui Eminescu, pornit desculț din Cernăuți spre Chișinău, el, cum scriam mai sus, a auzit „cum cugetă istoria”. Și a văzut cu ochii sufletului zidurile care ne
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
deosebit de interesante. La un moment dat, am emis teoria "Ce e scris în gene ne e pus”. Imediat au sărit câțiva colegi: “Asta înseamnă că nu crezi în liberul arbitru, ci într-un destin implacabil”. Fiind moderatorul grupului, mi-am îndemnat colegii să răspundă serios la întrebarea “Există sau nu liberul arbitru?” Două răspunsuri mi s-au părut mai interesante. În rezumat, ele spun: Gena: ”Liberul arbitru nu există. Suntem programați de creator să analizăm contextul și să răspundem într-un
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
care ne definesc ca și neam. Vom avea talk show-uri cu diferite personalități, acompaniate de muzica celor de la „Bad Land”, doar pentru Radio „Zidul”. Obiectivul nostru este de a unifica românii din toate colțurile lumii și de a-i îndemna la a-și aduce aportul, fiecare zidind câte o cărămidă pentru cultura românească. George ROCA: Vorbiți-mi despre istoricul trustului „Zidul”. Cristian BODNĂRESCU: Am fondat ziarul cu același nume în noiembrie 2009, însă rubricile care au figurat au o istorie
DIALOG PRIN „ZID” CU CRISTIAN BODNĂRESCU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349056_a_350385]
-
sculptorul băimărean Gyori Csaba. "Acest proiect este gândit astfel încât să vă aducă artiști pe care, altfel, nu i-ați putea vedea, pentru că sunt, poate, prea departe, geografic sau spiritual. Nu încercați să înțelegeți obiectele de artă, rezonați cu ele!", a îndemnat publicul Gyori Csaba, cu ocazia vernisajului. Cea care a intermediat transmiterea mesajului dinpre obiectele de artă spre public a fost criticul și istoricul de artă drd. Eniko Botiș, care a caracterizat, pe scurt, creația fiecăruia dintre cei șapte expozanți. Prezentarea
ŞAPTE IDENTITAŢI ÎNTR-O SINGURĂ EXPOZITIE de ANCA GOJA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349077_a_350406]
-
Bisericii noastre poate avea realmente, nevoie. Cu alte cuvinte, Maestrul Dan Puric, tonifică destinzând și (re)consolidând, descoperindu-ne și arătându-ne, în acest chip spontan, credință, luciditate, creativitate, forță și atitudine de structura stâncii, ce ne cheamă și ne îndeamnă pe fiecare să alegem, să fim: ce altceva dacă nu Omul demn și frumos!... Așadar, Dan Puric, ca om, ca persoană, este captivant și fermecător, ca vorbitor în public este fascinant, ca actor sau regizor este original și inspirat, ca
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
pentru a fi văzuți de copii, culeși și dăruiți mamelor. Și pentru că sunt așa de plăpânzi, sunt sigură, mamă, că îi va ajuta și de această dată să răzbată, soarele din ce-în-ce mai arzător. Acum patruzeci de ani, învățătorii ne îndemnau să ne gândim la o ”creație” care să însemneze un cadou dedicat mamelor noastre. Tu nu cred că m-ai observat vreodată când ”furam” forfecuța de-acasă pentru a-ți ”lucra” la școală, eu cu mânuțele mele, cadoul pe care
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
deșert în care ai fost nevoită să cauți continuu pentru noi oazele ascunse și îndepărtate, să ne aperi de sălbăticiile lui, să ne hrănești și să ne dai, cu toată vitregia timpurilor, o educație sănătoasă și total opusă aceleia care îndeamnă la „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. Dar dacă ar fi trebuit să ai grijă doar de noi, ca și cum tu nu mai însemnai pentru tine nimica, deși pentru noi erai totul?... Trecând cu seninătate peste toate sfaturile medicilor, tu
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
merit funcții înalte. Altele însă, fără merit, au început să țintească chiar și funcția cea mai înaltă din Stat, iar una aproape că a și reușit chiar. Profitând de proasta creștere a unor bărbați, comunismul a lansat slogane cu care îndemna femeile la ”lupte” politice pentru a dobândi drepturi egale cu bărbații, în loc să pedepsească actele lor răzlețe pe atunci, de agresivitate. Iată, mamă, cum se distruge un neam! Într-un fel în care bunica nu și-ar fi putut închipui nicicum
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
despre altul, și așa am rămas uniți prin acest gest toată viața.” (Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării, Ed. Scara, București, 2001, p.182). Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]