4,243 matches
-
într-o instituție antisocială, în vechea mare adunare de altădată în care se vota cu unanimitate directivele partidului comunist. Samsarii, incurabilii care vând totul, uzurpatorii, au fost înscăunați prin lașitatea mulțimii care i-a votat cu ochii închiși și mintea înghețată, seduși iarăși de sloganele îmbrăcate în luciul hârbuit al minciunii. Copleșiți de sărăcie, mulți români, milioane, tineri mai ales și oameni valoroși, pleacă în străinătate în exil. Rupți de familie, copiii lor cresc orfani. Pentru ce se ascund permanent marile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile nomenclaturiștilor și a străinilor ce se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fața spre asfințit/ în singurătate/ lunec/ cu treptele casei/ în mlaștinile zămislitoare/ de putredă frăgezime” (Al patrulea amurg). În următoarele cărți se reiau aceleași teme și motive, cu variații de ton. Universul din Multcălătoare / Preatrecătoare (1981), din nou întunecat, e înghețat, împietrit, veșted („regatul de iască al Mumei”), iar lamentoul sună mai violent în prima parte, pentru ca într-un ciclu de „12 melancolii” să recadă pe linia melodică a unei plângeri mai blânde, „vocea” eului liric unindu-se cu vocea naturii
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai multă omenie... (1947), Spovedania unui atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată cu elemente de senzațional: un reporter atașat pe lângă o expediție științifică se străduiește să lămurească enigma unui Eldorado nordic, într-o epică uzând de răsturnări de situație și revelații
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
în clasa întâia, București, 1964; Pozne și întâmplări, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1964; Schițe vesele, București, 1965; Peștera, București, 1966; Pirpiric, București, 1966; Fluturele de ivoriu, București, 1967; Însemnările lui Pandele, București, 1967; Fluturele beat, București, 1969; Gheizerul înghețat, București, 1969; La vorbitor, București, 1969; Aventurile Tapirului, București, 1970; Acte și antracte, București, 1971; Păcală, București, 1971; Șoimul rănit, București, 1971; Lumea fără adjective, București, 1972; Robotul sentimental, București, 1972; Scrisoare neexpediată, București, 1972; Noapte bună, copii!, București, 1975
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
alimentau. Probabil că nu eram prea departe de Periprava. Se adunau două-trei cadavre... Era frig și se păstrau. Probabil că aveau stație și anunțau că veneau cu coșciugele, Îi lua, Îi puneau pe sanie și plecau cu ei pe canalul Înghețat. Știți cumva cine era la conducerea acestui centru de muncă? Nu i-am știut numele nici unuia. N-aveam cum să aflăm pentru că nici unu’ dintre ei nu venea. Îi spuneam „Măi, șarpe”, pentru că acolo aveam doi gradați. Era comandantul, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Soția lui Coban a leșinat, fiii s-au repezit s-o ducă acasă, iar lumea a plecat înainte de a fi fost coborît sicriul în groapă. Afară bătea un vînt rece, înțepător. O femeie îi îmbia pe cei rămași cu colivă înghețată. Ce ironie! Criticul fusese un gurmand și un băutor priceput. După ce a căzut pe gheață, femeia din fața mea a ținut să-mi explice: „Mi-a alunecat banditul ista de picior!...” *Trebuie să recunosc: iubesc mai mult literatura decît pe scriitori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vă mai amintiți de vânzătorii de pe bulevardul Elisabeta, azi Gheorghiu-Dej, care în zilele friguroase de iarnă vindeau castane prăjite, strigând cu umor: Ia calde maroane, calde castane! , făcându-ne să simțim parcă mai deplin frumusețea anotimpului rece și intimitatea orașului înghețat, în orele molcome ale serii, când ieșind de la cinematografe ne încălzeam palmele cu fructele pârguite de foc, și nu de ger? în memoria mea, acestor vânzători ambulanți, astăzi dispăruți ca și castanele lor parfumate, intitulez aceste rânduri: Calde maroane, calde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vilă, se puteau observa cu ochiul liber unele personaje neidentificabile. Dar să revin la plaja noastră, a muritorilor de rând. În fiecare zi apăreau pe plaje, spre ora prânzului, diferite bunătăți ca mititei, cârnați fripți, crenvurști, bere, citro și siropul înghețat denumit pompos înghețată. Se puteau obține unele dintre acestea cu o coadă destul de redusă, doar de 10-15 minute, fiindcă apărând aproape simultan, oamenii se împărțeau pe la tarabe. Dar tot așa cum apăreau, dispăreau cam tot simultan, astfel încât nu aveai timp să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
observa cu ochiul liber unele personaje neidentificabile. Dar să revin la plaja noastră, a muritorilor de rând. În fiecare zi apăreau pe plaje, spre ora prânzului, diferite bunătăți ca mititei, cârnați fripți, crenvurști, bere, citro și siropul înghețat denumit pompos înghețată. Se puteau obține unele dintre acestea cu o coadă destul de redusă, doar de 10-15 minute, fiindcă apărând aproape simultan, oamenii se împărțeau pe la tarabe. Dar tot așa cum apăreau, dispăreau cam tot simultan, astfel încât nu aveai timp să faci cel mult
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
peisaj idilic, dar complet diferit de ceea ce a fost Aiudul în adevăr, judecat după toate declarațiile celor care l-au suportat. Nu a auzit nimic de izolările sălbatice, în timp de iarnă, la un ger de -300, soldate cu oameni înghețați, nu a auzit nimic de înfometarea cruntă a oamenilor, nu a auzit nimic de regimul de stat la marginea patului în tot timpul zilelor sub amenințarea unor pedepse ucigașe. Toate acestea le suportau alții nu el, care se bucura de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am găsit desculți, desbrăcați plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat și unde în pădure se găsește și zăpadă. Menționăm că o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au rupt la muncă, iar o parte din ei le-au vândut pentru mâncare. În urma ordinelor date, medicul Evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am găsit desculți, desbrăcați plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat și unde în pădure se găsește și zăpadă. Menționăm că o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au rupt la muncă, iar o parte din ei le-au vândut pentru mâncare. În urma ordinelor date, medicul Evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Asta este informație clasificată și n-ar trebui să fie cunoscută în afara Sistemului. — Ei bine, am antenele mele în Sistem. Chiar sus de tot. — Eu zic să-i întrebați pe cei din Sistem. Procedeul permutării este la ora asta complet înghețat. Nu știu de ce, dar e interzis pur și simplu, iar cine-l aplică e pedepsit. Cred că au fost niște probleme, dar nu mi-e clar ce anume s-a întâmplat. Bătrânul mi-a întins iar dosarul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ba dimpotrivă, experții susțin că ea chiar ajută la slăbirea tensiunii nervoase provocată de o asemenea activitate. Eu, personal, nu beau, deoarece consider permutările un adevărat ritual. Și nu strică un dram de vigilență, mai ales că permutările au fost „înghețate“ mai bine de două luni, adică nu le-am mai practicat. Am făcut un duș rece și gimnastică timp de cincisprezece minute. Am băut apoi două cești de cafea tare. Am deschis seiful secret, am scos datele prelucrate și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
După prima noapte de ger, au fost găsite moarte în zăpada care se așternuse cam de cinci centimetri. Trupul lor mai era acoperit doar de câteva fire de blană aurie. Soarele își croia drum printre nori, făcând să sclipească pământul înghețat. Respirația celor peste o mie de animale plutea în lumina strălucitoare.. Când m-am trezit dimineața, pământul era învelit de o pătură albă de nea. Priveliștea era minunată. Turnul cu ceas se înălța, negru, peste lumea albă. Sub el, râul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Așa le-a fost scris, spuse bătrânul. E rândul tău. N-ai cum să câștigi dacă nu-mi iei Nebunul. După ce-a nins neîntrerupt trei zile, cerul s-a înseninat brusc. Razele soarelui își trimiteau lumina sclipitoare peste orașul înghețat. Se auzeau grămăjoare de zăpadă căzând de pe crengile copacilor. Ca să evit lumina aceea puternică, am tras perdelele și m-am închis în casă. Se pare că nu aveam însă nici o scăpare. Orașul înghețat se reflecta ca o bijuterie cu multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
soarelui își trimiteau lumina sclipitoare peste orașul înghețat. Se auzeau grămăjoare de zăpadă căzând de pe crengile copacilor. Ca să evit lumina aceea puternică, am tras perdelele și m-am închis în casă. Se pare că nu aveam însă nici o scăpare. Orașul înghețat se reflecta ca o bijuterie cu multe fațete, sculptată fin, trimițându-și lumina în unghi drept fix spre camera mea. Parcă m-ar fi înțepat cineva în ochi cu mii de ace. Mi-am petrecut după-amiaza întins pe pat, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de-acolo. El le știa pe toate. Fără fular, mă dureau urechile de parcă mi le spinteca cineva cu cuțitul. O să-l caut pe Paznic a doua zi dimineața. Voiam să știu neapărat și ce mai făcea Umbra. Am urcat panta înghețată a dealului. 23 În țara aspră a minunilor Gropi, lipitori, turn — Nu e cutremur, spuse fata. Ne paște ceva mult mai grav. — Adică? A vrut să zică ceva, a oftat adânc și apoi a clătinat puternic din cap, disperată. — N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cerul era întunecat și norii groși nu lăsau să se strecoare printre ei nici o rază de soare, înăbușindu-l cu totul. Era rece afară. Crengile golașe ale copacilor arătau ca niște cârje ce voiau parcă să sprijine bolta cerească. Sunetul înghețat al apei răsuna ca un ecou. Mirosea a zăpadă. — N-o să ningă azi, îmi spuse Colonelul. Aceștia nu sunt nori de ninsoare. Am deschis fereastra și am mai privit o dată cerul. Nu mi-am dat seama cum trebuie să arate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aer curat. — Bine, ți-o aduc aici, zise Paznicul și intră singur în cabană. Mi-am ridicat gulerul și m-am așezat pe banca de sub ulm. În așteptarea Umbrei, am scormonit pământul cu talpa ghetei. Era tare și pe alocuri înghețat. Zăpada nu se topise lângă Zid. Acolo nu bătea lumina soarelui. După câteva minute au ieșit din cabană. Paznicul traversă terenul cu pași mari, lăsând urme cu țintele de pe tălpi în pământul înghețat. Umbra venea încet în urma lui. Nu mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
talpa ghetei. Era tare și pe alocuri înghețat. Zăpada nu se topise lângă Zid. Acolo nu bătea lumina soarelui. După câteva minute au ieșit din cabană. Paznicul traversă terenul cu pași mari, lăsând urme cu țintele de pe tălpi în pământul înghețat. Umbra venea încet în urma lui. Nu mi se părea chiar atât de sănătoasă pe cât lăsase el să se înțeleagă. Era trasă la față. Nu i se vedeau decât ochii și barba. Presupun că vreți să vă las singuri, zise Paznicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
puteau face permutări doar pentru faptul că au suferit operația respectivă, că pentru ele aveau nevoie și de vocație. Au mai rămas trei. La toți trei sistemul de racordare intra în funcțiune la semnalul dat, iar sistemul propriu de cunoaștere, înghețat, devenea stabil și eficace. Am mai făcut niște experiențe timp de vreo lună și toate lucrurile au mers bine. După aceea am fost instruiți pentru permutări, nu? — Cam așa ceva. Am testat și am intervievat douăzeci și șase din aproape cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o zi și vine iarna din nou. După ce-am trecut de ultimele case de la capătul de sud al podului, am văzut doar câmp pe partea dreaptă și drumul nu mai era pietruit. Printre brazde se zăreau fâșii de zăpadă înghețată. Pe partea stângă se înșiruiau sălcii plecate peste râu. Păsărelele încercau să-și găsească un echilibru pe crengile acestora, dar văzând că nu reușesc, zburau resemnate spre alți copaci. Lumina soarelui era palidă. Am ridicat de câteva ori privirile spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]