4,345 matches
-
dedusă din exemplul lui A. Philippide. Pentru concizia stilului, modelul e Al. Rosetti, a cărui Istorie a limbii române o consideră o capodoperă. „Boierul” la care s-a gîndit atunci cînd mi-a declarat dorința sa de a juca mereu șah e, nu încape îndoială, Mihail Sadoveanu, pe care îl recitește a nu știu cîta oară, cu o încîntare care, în loc să scadă, crește. Un cărturar, el poartă în sine vechea aspirație a oamenilor de litere de a trăi exclusiv pentru vocația
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scadă, crește. Un cărturar, el poartă în sine vechea aspirație a oamenilor de litere de a trăi exclusiv pentru vocația lor, cruțați de griji materiale, beneficiari fericiți ai acelui „dinasticism” elogiat de Perpessicius într-una din poeziile sale. Jocul de șah, care îi dă colegului meu o atît de mare satisfacție, e, ca și literatura, în ciuda încordărilor pe care le presupune în anumite momente, o formă de reverie, de transfer într-o altă lume. Evident, dintr-o asemenea stare de spirit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că, în ciuda neînțelegerilor, nu puține, dintre noi, într-o chestiune sau alta, avem totuși mai multe „puncte comune”, în primul rînd un trecut, decît am putea avea, intelectual, vreodată cu tovarășii de la cele două secții, care, iată, ne țin în șah și se joacă cu nervii noștri. Cît timp vorbesc, mi se dă dreptate, apoi fiecare își pregătește „salvarea” pe seama celuilalt. Climatul de nesiguranță anulează orice solidaritate. Chacun pour soi et aucun pour tous! *Noapte convulsionată. Extraveralul n-a mai avut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pîndind reacția celorlalți, cugetă cu voce tare: „Acuma, vara, nu prea merge tăria...” Sp. sare ca ars: „Ce vară, Gigioacă? Nu mai e nici o vară, sîntem în prag de septembrie!... Gata, s-a răcorit!... Hai, nu ne mai ține în șah, scoate ce-ai adus!” * După lectură, următorul meu viciu e acela de a da sfaturi altora. „La astea ești inepuizabil”, remarcă, ironic, nevastă-mea. E adevărat, i am stimulat ori i-am contrazis pe mulți care se arătau slabi sufletește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai mult decât se dorea și a rămas fără răspuns. S-a zvonit că Trofin va deveni prim-secretar la județul Călărași. Știrea nu s-a confirmat. Este însă foarte posibil ca varianta să fi fost montată pe tabla de șah de politicienii lui Ceaușescu, dar cu anumite condiții neacceptate de Trofin. Una dintre acestea ar fi fost ca el să-și facă o severă și publică autocritică. Condiția lui Trofin era ca partidul să recunoască, în cazul lui, că a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
intimidare. În acest timp, unul ca Adrian Păunescu publică articole în care își etalează relațiile personale cu oameni politici influenți. În Flacăra din 15 iulie, el scrie: Mă chemase vechiul și dragul meu prieten Petre Gigea, președintele Federației Române de Șah, la simultanul pe care l a dat duminică la București actualul campion mondial Anatoli Karpov. Totdeauna m-am simțit bine lângă sufletul de nobil poet al lui Petre Gigea și m-am lăsat dus. Etc. etc. Nobilul poet nu este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
judecății, atenția, memoria, încrederea în forțele proprii, voința, tenacitatea, observația și percepția rapidă, înțelegerea partenerului și spiritul de echipă, fiind în același timp un sport deconectat de problemele cotidiene, mult mai dinamic și variat, propunând soluții mult mai diversificate decât șahul. Aceste cărți și studii, din care citez câteva: Mircea Pretor, Bridge, Ed. Litera, București, 1970; Dan Nicolescu, Bridge, Ed. Stadion, Craiova, 1972; Vlad Racoviceanu, Bridge jocul declarantului, Ed. Stadion, Craiova, 1973; ing. Nicu Kantar, ing. Dan Dumitrescu, Bridge convenții și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
această pregătire sufletească se adâncea, tot ce păruse la început o fantomă, un vis greu realizabil, prindea contur de realitate prin pașii mărunți spre finalizarea lui, pe care îi coordona cu măiestrie neîntrecută Horia Sima, asemeni unui mare maestru de șah. Cei care fuseseră cooptați rând pe rând în grupul de acțiune după discuțiile purtate cu Comandantul, au fost la început Ilie Rotea și Ilie Smultea prin ședințele ținute la așa zisa bojdeucă (o cameră de locuit primită de la patronii tipografiei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însă câtuși de puțin agresiv. În lunga sa carieră de militar învățase ce înseamnă corectitudinea și se deprinsese cu regulamentele. Amintiri legate de ea avea o grămadă. Pentru mine era vecinul ideal. Amabil, liniștit și un foarte bun jucător de șah. — Paznicul avea dreptate, continuă Colonelul. N-ai cum să-ți mai recuperezi Umbra. În nici un caz. N-ai dreptul la Umbră atâta vreme cât locuiești în orașul acesta, dar nici nu există posibilitatea să mai pleci de aici. În termeni militari, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
uniforma pe care o purta. Dar curată și frumos împăturită. — Îi e teamă ca nu cumva să-ți recapeți umbra. Dacă se întâmplă așa ceva, o ia de la capăt cu ritualul separării. Colonelul și-a concentrat apoi atenția la tabla de șah. Atât piesele, cât și mișcările difereau de cele pe care le știam eu, așa că bătrânul câștiga mereu. — Îți iau Nebunul cu Regina. Nu te deranjează, nu-i așa? N-aveți decât! Fac și eu o mișcare ca să împiedic retragerea Reginei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ci să îi testeze abilitatea. Să știi că nu-i chiar simplu să renunți la umbră și să o lași să moară, zise Colonelul, blocându-mi Regele cu Calul. Regele meu era într-o poziție vulnerabilă. Urma să mă facă șah mat din trei mișcări. — Nimănui nu-i este ușor să se despartă de umbră, continuă bătrânul. Poate că lucrurile nu sunt chiar atât de complicate în cazul unui copil mic, care n-a apucat să se atașeze de ea. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vechi, o măsuță și două scaune. La fereastră atârnă o perdea care miroase a mucegai. Dușumeaua arată jalnic și scârțâie când pășesc. Colonelul își face apariția dimineața, luăm micul dejun împreună și ne retragem după perdele pentru niște partide de șah. După-amiezele n-avem ce face, așa că jucăm iar șah. — Cred că îi este foarte greu unui tânăr ca tine să se închidă într-o cameră întunecată, cu perdelele trase, pe o zi atât de frumoasă, zise Colonelul. — Aveți dreptate. — Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o perdea care miroase a mucegai. Dușumeaua arată jalnic și scârțâie când pășesc. Colonelul își face apariția dimineața, luăm micul dejun împreună și ne retragem după perdele pentru niște partide de șah. După-amiezele n-avem ce face, așa că jucăm iar șah. — Cred că îi este foarte greu unui tânăr ca tine să se închidă într-o cameră întunecată, cu perdelele trase, pe o zi atât de frumoasă, zise Colonelul. — Aveți dreptate. — Eu îți sunt foarte recunoscător. Mă bucur mult că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
este foarte greu unui tânăr ca tine să se închidă într-o cameră întunecată, cu perdelele trase, pe o zi atât de frumoasă, zise Colonelul. — Aveți dreptate. — Eu îți sunt foarte recunoscător. Mă bucur mult că am un partener de șah. Pe ceilalți nu-i interesează nici un fel de joc. Cred că sunt singurul pe care-l preocupă șahul. — Dumneavoastră de ce-ați renunțat la umbră? Bătrânul și-a privit degetele scăldate în razele care pătrundeau printre perdele. S-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o zi atât de frumoasă, zise Colonelul. — Aveți dreptate. — Eu îți sunt foarte recunoscător. Mă bucur mult că am un partener de șah. Pe ceilalți nu-i interesează nici un fel de joc. Cred că sunt singurul pe care-l preocupă șahul. — Dumneavoastră de ce-ați renunțat la umbră? Bătrânul și-a privit degetele scăldate în razele care pătrundeau printre perdele. S-a îndepărtat încet de fereastră și s-a așezat iar la masă, în fața mea. — Nici eu nu știu prea bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
S-ar putea să ai dreptate, numai că va mai trece ceva timp până înțeleg ce se întâmplă și care e situația reală. Între timp, noi am putea rezolva problema ta. De tine depinde. Ai dreptul să alegi. Ca la șah. Dacă ești făcut șah, fugi. În timp ce fugi, s-ar putea să piardă și adversarul. Oricât de tare ar fi, face și el greșeli. Deci... Pitic s-a uitat iar la ceas și a pocnit din degete către Matahală. Când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ai dreptate, numai că va mai trece ceva timp până înțeleg ce se întâmplă și care e situația reală. Între timp, noi am putea rezolva problema ta. De tine depinde. Ai dreptul să alegi. Ca la șah. Dacă ești făcut șah, fugi. În timp ce fugi, s-ar putea să piardă și adversarul. Oricât de tare ar fi, face și el greșeli. Deci... Pitic s-a uitat iar la ceas și a pocnit din degete către Matahală. Când a auzit sunetul, huiduma s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
noapte de viscol sau ger, mai persista în aer câteva ore bune. De ce nu se luau măsuri pentru a împiedica moartea animalelor? mi-am zis. — De ce nu li se construiește un adăpost? l-am întrebat pe Colonel în timpul partidei de șah. N-ar trebui protejate de zăpadă, vânt și frig? Nu să li se construiască cine știe ce adăpost, dar măcar un țarc cu acoperiș. S-ar salva multe vieți în felul acesta. — Vorbești prostii, zise bătrânul fără să-și dezlipească privirile de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trebui protejate de zăpadă, vânt și frig? Nu să li se construiască cine știe ce adăpost, dar măcar un țarc cu acoperiș. S-ar salva multe vieți în felul acesta. — Vorbești prostii, zise bătrânul fără să-și dezlipească privirile de pe tabla de șah. Chiar dacă li s-ar face un țarc, cum zici tu, animalele n-ar intra în el. Ar continua să doarmă pe pământ, pentru că acolo se simt ele bine. În mijlocul naturii. Chiar dacă știu că zăpada, vântul și frigul le aduc moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
venit atât de brusc ideea asta. Tânărul s-a întors după șapte sau opt minute. I-am mulțumit pentru instrument și am scos din cufăraș cadourile pe care i le-am adus: un ceas mic pentru călătorii, o tablă de șah și o brichetă cu benzină. Le găsisem prin valizele din Sala Colecțiilor. — Sunt mici atenții. Vă rog să le acceptați și vă mulțumesc pentru instrument. La început a refuzat, dar până la urmă le-a acceptat. S-a uitat la ceas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din Sala Colecțiilor. — Sunt mici atenții. Vă rog să le acceptați și vă mulțumesc pentru instrument. La început a refuzat, dar până la urmă le-a acceptat. S-a uitat la ceas, la brichetă și apoi la piesele de pe tabla de șah. — Știți cum se folosesc? l-am întrebat. — Nu, dar stați liniștit. Sunt frumoase, așa că deocamdată mă bucur de prezența lor. Am destul timp la dispoziție ca să învăț să le și folosesc. I-am spus că trebuie să plecăm. — Vă grăbiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spuse bătrânul. O sapă pentru că și-au dorit să facă așa ceva. Mă gândeam la groapa cea lipsită de semnificații în timp ce mușcam din pâine. Din când în când mai fac câte o groapă. Este un fel de pasiune, cred, așa cum e șahul pentru mine. Eu ce rezolv cu șahul? Nimic, dar îmi petrec timpul în mod plăcut. Nu trebuie să faci în viață numai lucruri care au sens. Fiecare de-aici își are groapa lui. Ne găsim de lucru, nu realizăm nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dorit să facă așa ceva. Mă gândeam la groapa cea lipsită de semnificații în timp ce mușcam din pâine. Din când în când mai fac câte o groapă. Este un fel de pasiune, cred, așa cum e șahul pentru mine. Eu ce rezolv cu șahul? Nimic, dar îmi petrec timpul în mod plăcut. Nu trebuie să faci în viață numai lucruri care au sens. Fiecare de-aici își are groapa lui. Ne găsim de lucru, nu realizăm nimic, dar nici nu deranjăm pe nimeni. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Mateiu I. Caragiale, Tudor Vianu, St. O. Iosif, V. Voiculescu, Horia Furtună, Camil Petrescu, Aron Cotruș, Dragoș Protopopescu, Mihail Cruceanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, Natalia Negru și mulți alții. Proză semnează I.L. Caragiale (Șah și mat), Ioan Slavici (Stâlp de cafenele, Un pierde-vară), Liviu Rebreanu (Vrăjmașii, Cerșetorul), Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Al. Macedonski, G. Bacovia, E. Lovinescu (un fragment din romanul Viață dublă), D. Anghel, Ion Pillat ș.a. Dramaturgia este ilustrată de Barbu Delavrancea
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
1950 și 1957 este interpretul lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în Uniunea Sovietică, făcând o mare pasiune pentru proza scriitorului român și traducând Nicoară Potcoavă (1955), Viața lui Ștefan cel Mare (1957), Frații Jderi (1971), Neamul Șoimăreștilor (1977), Aventurile șahului (1983). A publicat și literatură originală, îndeosebi romane, unul în limba română Întoarcerea la viitor (1967), altele în limba rusă. În Cartea lui Iosif (1993), redactată în rusește, F. își evocă anii de liceu la București, în deceniul al patrulea
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]