12,690 matches
-
1837, Kogălniceanu publică o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, expunîndu-și motivele într-o prefață care pune în lumină neliniștea identitară. Pentru Kogălniceanu a descoperi Franța și Germania echivalează cu a măsura inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și începutul acesta de autojustificare sînt temele majore ale istoriografiei romantice. Kogălniceanu explică: "Din nefericire, lucrările naționale sînt prea puține
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ea se află în inima poporului acum și nu va mai ieși de acolo. Revoluția a prins rădăcini în ceea ce i-a oferit nu doar libertatea, ci proprietatea: pămîntul țăranului, o bucată de pămînt suficientă pentru familia lui. Într-un ținut necivilizat în mare parte, poți să dai tuturor fără să iei nimănui." O ultimă frază luminează ignoranța franceză și instaurează o identitate inocentă: "Aceste imense preerii pustii care îl surprind pe călător prin incredibila lor bogăție, prin varietatea unui covor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să dai tuturor fără să iei nimănui." O ultimă frază luminează ignoranța franceză și instaurează o identitate inocentă: "Aceste imense preerii pustii care îl surprind pe călător prin incredibila lor bogăție, prin varietatea unui covor de flori deosebit sînt singurele ținuturi din Europa care amintesc măreția-spațiilor americane". Războiul Crimeei va dispersa cultura exilului, inițiind un nou "Ce-i de făcut?" care va pretinde că trebuie să se facă tabula rasa cu modelele anului 1848. Principatele intră într-o epocă de reforme
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
studenți ruși refugiați în România și de asemenea un mare număr de tineri instigatori ai acestor tulburări". Și naratorul continuă: "Pe 23 martie, erau mai mult de 30.000 de țărani adunați în jurul Iașilor. [...] Revolta țăranilor se tot întinde. Întreg ținutul Moldovei este în plină revoluție. Orașul Iași este de fapt în stare de asediu. Se semnalează din toate părțile devastări de proprietăți și jefuiri de prăvălii. Populația evreiască este înspăimîntată". Violențele ating și ținuturile petrolifere din Valea Prahovei, de la Cîmpina
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Revolta țăranilor se tot întinde. Întreg ținutul Moldovei este în plină revoluție. Orașul Iași este de fapt în stare de asediu. Se semnalează din toate părțile devastări de proprietăți și jefuiri de prăvălii. Populația evreiască este înspăimîntată". Violențele ating și ținuturile petrolifere din Valea Prahovei, de la Cîmpina și Buștinari. S-ar fi cerut trupe de către prefectura din Ploiești. Și Muntenia este cuprinsă de răscoală. Însărcinatul cu afaceri la Sofia notează: "Tulburările din România au atins regiunea dunăreană. Satele și exploatările agricole
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Iată cum relatează Codreanu acest episod: " Situația populației țărănești din Basarabia n-a cunoscut, de la unirea sa cu România, nici o ameliorare. Abia scăpată de dominația rusă, ea a intrat sub dominația evreilor". Așadar, în perspectiva unei cruciade pentru eliberarea acestui ținut se organizează, în 1930, Garda de Fier: "Mă gîndesc să formez o nouă organizație națională, destinată să combată comunismul evreu, în care ar intra Legiunea Arhanghelului Mihail și diverse alte grupuri de tineri fără apartenență partinică. Cred că este cea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de aceea se intitulau modest: "voievozi" adecă "duci de oaste". E drept că în același timp Strațimir de la Vidin se-ntitula "......... ", adecă "împărat bulgarilor", ceea ce nu oprea ca voievozii noștri să fie politicește și îndealtmintrelea mai ceva decât împărăția bulgărească din ținutul Vidinului. {EminescuOpXI 93} Așadar evident că liberi sîntem de-a pune orice titlu am voi statului nostru, precum e evident că o asemenea schimbare e pentru noi indiferentă. Se poate însă ca în străinătate să se dea cu totul altă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi fost d. Costinescu, dar nici ziarele opoziției nu au spus cumva că acest patriot ar fi mers să ridice planul topografic amănunțit al {EminescuOpXI 155} țării. D. Costinescu "a mers la Bîrlad". Dar Bârladul unde-i? Nu cumva capitala ținutului Tutovei a trecut de peste Milcov peste Olt? Și "d. Costinescu a stat numai câteva ore la Bîrlad". Dar cine a zis că a stat câteva luni? Și o convorbire de câteva ore n-ajunge pentru a se propune și a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deveniră clasice, meritând prin puținătatea și lustrul lor să ia în fața lui Dumnezeu și a lumii răspunderea pentru soarta țării. Această mână de oameni a și fost aceea sub auspiciile căreia s-au întins Țările pîn-în Nistru, pîn-în Varna, dincolo de ținutul Vidinului, în Făgăraș și Amlaș, în Pocuția și Podolia, la Bistrița ardeleană, și tot acelei mâne de oameni datorim existența de acum a Țărilor. Răul inaugurat sub fanarioți devine însă și mai acut sub Regulament, căci, deși această legiuire a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ști întru cât neintrarea delegaților români în Congres au ieftenit prețul Basarabiei, ea singură va înscrie în istoria ei cum un om de stat ca d. Brătianu, convins cu totul despre zădărnicia demonstrațiunilor sale demagogice, a refuzat un miliard și ținutul Vidinului, preferind popularitatea sa compromisă unei înțelegeri care momentan ne-ar fi scăpat de neplăcerile cestiunei izraelite; în fine tot Rusia va fi știind de ce nu i-a convenit comedia unor discuțiuni violente din partea unui democrat compromis, {EminescuOpXI 210} care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știri, începe despre răsărit, de la gura râului Mavronero, {EminescuOpXI 215} lângă Malatria; urmează de-a lungul culmile trâmbei Olimpului și Pindului; în urmă, lângă târgușorul Kalpaki, la nordul Ianinei, atinge râul Kalamas și urmează cursul acestuia până la îmbucătura lui. Astfel ținutul Zagori rămâne Turciei. Conferența a rezolvat apoi mai multe alte cestiuni de mâna a doua; dintre aceste rezoluțiuni serviciul telegrafic ne notifică: libertatea cultelor pe teritoriele cedate Greciei, condițiile de proprietate ale musulmanilor cari ar voi să emigreze din acele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Zagori rămâne Turciei. Conferența a rezolvat apoi mai multe alte cestiuni de mâna a doua; dintre aceste rezoluțiuni serviciul telegrafic ne notifică: libertatea cultelor pe teritoriele cedate Greciei, condițiile de proprietate ale musulmanilor cari ar voi să emigreze din acele ținuturi și partea din datoria turcească pe care proporțional Grecia trebuie s-o ia asupră-și. Toate cestiunile acestea le-a dezlegat Conferența în sensul Tractatului. Afară de acestea a mai dezlegat și cestiunea poliției granițelor și condițiile navigației. În timp ce Conferența își
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și că se pregătește la rezistența, trimețând oștiri și vase în punctele amenințate prin deciziunile puterilor. E bine să observăm că aceste demonstrațiuni, presupunând că ele nu vor fi amenințătoare prin ele însele, vor avea de efect încurajarea locuitorilor din ținuturile de cari e vorba, și în deosebi a epiroților, la opunere față cu executarea hotărârilor luate de Berlin. Se anunță de altă parte că Conferența și-a terminat lucrările și că, în orice caz, ea își mărginește strict sarcina la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta ar avea de urmare niște complicațiuni serioase, prin cari poate că s-ar compromite esercitarea pacifică a autorității sale în această parte a Turciei europene? Înalta Poartă ar fi oare în stare să, gonească pe albaneji din alte anumite ținuturi și mai ales din Ceamur, care este locuit esclusivamente de albaneji de religiune mahomedană? În partea Tesaliei Poarta n-ar sta în fața unor dificultăți mai mici. Acolo se află Larissa, un oraș populat și important, ce este locuit trei din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franței, d. Waddington, care în sânul Conferenței a luat inițiativa acestei propuneri și mai târziu, în calitatea sa de ministru din afară, a venit să recomande celorlalte puteri o linie de graniță prin care se escludea cesiunea către Grecia a ținutului Ceamur. Dacă dânsul a votat pentru această escludere, aceasta a făcut-o fără îndoială în considerațiunea complicațiunilor pe cari avea să le provoace cunoscuta rezistență a albanejilor. Înalta Poartă este îndreptățită a crede că celelalte puteri vor împărtăși acest mod
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tragă un folos din invazia străină, după ce s-au convins că n-o mai pot înlătura au trecut la moametanism și, îndată după retragerea slavilor, albanejii de nord dispuneau deja de domni feudali de naționalitatea lor, dar de lege moametană. Ținuturile odinioară slave, Zeta, Jabliac și Podgorița, fură întrunite într-un singur ținut și date pe mâna unui guvernator moametan. E un detaliu demn de comunicat că acest guvernator nu era nici turc, nici arnăut, ci... bosniac. Se pare că generalii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o mai pot înlătura au trecut la moametanism și, îndată după retragerea slavilor, albanejii de nord dispuneau deja de domni feudali de naționalitatea lor, dar de lege moametană. Ținuturile odinioară slave, Zeta, Jabliac și Podgorița, fură întrunite într-un singur ținut și date pe mâna unui guvernator moametan. E un detaliu demn de comunicat că acest guvernator nu era nici turc, nici arnăut, ci... bosniac. Se pare că generalii sultanului Mehmed știau să aprețieze adevărul că cea mai bună garanție pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă tocmai împrejurarea aceasta. Cel întîi "vlădică" (episcop), căpetenie și religioasă și politică, organizase plaiurile munților, iar unde astăzi e capitala Țetinie, se întemeie o mănăstire ca reședință. Muntenegrenii începură ofensiva. An cu an, deceniu cu deceniu, slavii irumpeau în ținuturile ocupate de turci. Ei părăduiră Herțegovina, Rascia (ținutul Novibazar) și cercetară des locurile pe unde fuseseră așezați din amândouă laturile râului Sem, pentru a face stricăciuni inamicului. Două secole continuară aceste acte de dușmănie, faptele cetelor muntenegrene. În anul 1490
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căpetenie și religioasă și politică, organizase plaiurile munților, iar unde astăzi e capitala Țetinie, se întemeie o mănăstire ca reședință. Muntenegrenii începură ofensiva. An cu an, deceniu cu deceniu, slavii irumpeau în ținuturile ocupate de turci. Ei părăduiră Herțegovina, Rascia (ținutul Novibazar) și cercetară des locurile pe unde fuseseră așezați din amândouă laturile râului Sem, pentru a face stricăciuni inamicului. Două secole continuară aceste acte de dușmănie, faptele cetelor muntenegrene. În anul 1490 (sau 1480) au început, la 1690 fură pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-o intensivă pornire războinică. Suleiman Pașa, care comanda pe atunci la Scutari, crezu c-a sosit timpul pentru a năvăli cu o armată tare și bine organizată în Muntenegru. După o apărare desperată a muntenegrenilor, toată țara lor, afară de ținutul Calunsca, căzu pe mâna osmanilor și în Țetinie Soleiman Pașa îi judecă cu asprime pe rebeli. Însă generalul turc viu puse mare preț pe victoria lui. El se mulțumi cu jurământul de supunere către sultan al locuitorilor și cu obligațiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a plăti capitația. El părăsi după scurt timp țara. Abia însă apucase să plece armata de ocupație și turburările începură din nou. Vlădica, care se retrăsese cu rămășițele partizanilor săi la Nieguș (lîngă marginea austriacă mai sus de Cattaro) în ținutul muntos Catunsca și care nu recunoscu nicicând dominațiunea turcească, [î]î dădu în curând de lucru. El răzvrăti nahiile Riecica, Cermnița și Lieșansca, amenință Podgorița și Șabliac și irupse în plaiurile muntene despre răsărit ale albanejilor. Spre norocul vlădicei, în locul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poeme din Nord (2007), Orb, prin Nord antologie (2009), Aur și iederă (2011), Nordul. O gnoză a pietrei antologie (2011) Grota și literele (2013); Negură și caligrafie, 2014. critică literară: Saeculum. Metafizică și polemică eseu (1995), Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007), Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Satu Mare/ Szatmárnémeti/ SathmarPoezie și arhitectură, postfață, antologie realizată de George Vulturescu, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 2014; Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni. Documente de istorie literară
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
arhitecturii ei: "Și-n cetatea cea zidită din a stâncii coaste sure ... Ce se vede un vis de piatră ridicat dintr-o pădure..." Îmbinarea piatră trunchi de stejar este o operă de dulgherie nu străină de meșterii de mănăstiri din ținutul Moldovei, dar și ai artei "nodului dacic" cu "îmbrățișări repetate, dinamice"49, cu prelungiri ("streașini") care eliberează propria lui putere "repezind-o" din vectori în vectori arce, colonade, bolți. Nu mai e vorba aici de natura templu (precum în "corespunderile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
3. Scriitorii sătmăreni și Mihai Eminescu Prezența aproape constantă a toponimicului Sătmar (cu variantele Satmaru, Satmar) în publicistica eminesciană dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la elevii din Cernăuți) și își completează studiile devorând paginile unor istorici austrieci, germani, maghiari, pe toată perioada petrecută la Viena (1869-1873). În urma acestor informații găsim în scrisul lui M. Eminescu următoarele consemnări despre Satu Mare: "Samus se chema în timpul romanilor ținutul Someșului"15. D. Vatamaniuc identifică datele după lucrarea istoricului austriac Julius Jung (Roemer und Romanen in den Donaulauder, Innsbruck, 1877). Iar după cronicarul bizantin Salvianus (Historia gothorum) M. Eminescu mai are trei note despre Sătmar: Maramureșul se învecinează cu "Sătmar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]