7,946 matches
-
am feri să nu fim auziți de cineva care ne urmărește special pe noi. - Nici să țipăm în gura mare nu putem s-o facem, suntem într-un local public totuși. - Asta o știu, numai că mie îmi vine să țip, să-mi țip dragostea din mine, să-mi alung toate frustrările, că nu pot să te strâng în brațe oricând doresc, să-ți simt sărutările cum îmi inundă tot corpul, asta mi-aș dori acum. - Poate există timp pentru toate
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
nu fim auziți de cineva care ne urmărește special pe noi. - Nici să țipăm în gura mare nu putem s-o facem, suntem într-un local public totuși. - Asta o știu, numai că mie îmi vine să țip, să-mi țip dragostea din mine, să-mi alung toate frustrările, că nu pot să te strâng în brațe oricând doresc, să-ți simt sărutările cum îmi inundă tot corpul, asta mi-aș dori acum. - Poate există timp pentru toate, numai că trebuiesc
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
progeniturilor, pieriți din fața mea!!!, răcnea în continuare, privindu-și proprii copii ca pe niște străini. Marian o târa pe Liana de-o mână și o ascundea cu grijă sub masa din sufragerie, iar Matilda rămânea singură în cameră plângând și țipând cât o ținea gura. Furios, nea Gică se ridica de la masă și plonja în dormitor, căutând-o din ochi pe Matilda: - Dacă nu-ți ții gura, dau cu tine de pereți! Cu inima tremurând, soția lui îl urma repede, făcea
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
Și, nici una, nici două, sări incredibil de sprinten în barca lui nea Gică care era mai mult în apă decât pe mal și începu să se balanseze violent într-o parte și într-alta cu mâinile ținându-se de margini, țipând către noi: - Uite așa! Toată lumea a râs hohotitor, în frunte cu el. - Ce-ai, mă, de te tot strâmbi așa? Ai dat în mintea copiilor?, se auzi o voce puternică în spatele lui. Nea Ion întoarse capul curios. La nici zece
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
că mai suntem rude . Nici soră cu frate ! Împărțim căsuța, palma de pământ, aracul cu vița ... Nici un crezământ ! Ne târâm cu anii tot prin tribunale mai răi ca dușmanii ... Probleme banale ! Dar vine o clipă ! Mintea a-ncolțit . Nimeni nu mai țipă, că s-a otrăvit . Pe bună dreptate, timpul, bine știu: le rezolvă toate, dar e prea târziu . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Prea târziu, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul
PREA TÂRZIU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346301_a_347630]
-
dracul ăsta se dă la mine, s-a bolânzât?” Întoarse cu iuțeală capul, dar se lovi cu tâmpla de colțul vaporizatorului și se prăbuși cu fața în sus, izbindu-se cu ceafa de gresia rece și dură. Leșină. Femeia a țipat ca din gaură de șarpe. − Un străin în casa mea! Tocmai a intrat pe ușă soțul. Se bâlbâiau amândoi în timp ce Vasile zăcea întins cu “roatele” în sus. Soția, în sinea ei, se credea vinovată ca nu cumva să-l fi
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
mai limpede a nopții oră/ Trece lin prin liniștea sonoră./ Dincolo de umbra-i din beteală/ Umblă, singură, lumina goală.// Străvezii sunt lucrurile toate;/ N-au copilărie, n-au etate./ Rătăcind copilul printre ele/ Se lovi de una dintre stele.// Și țipând, probabil de arsură,/ Buzele lui pământești gemură,/ Aducând din vasta depărtare/ Și ecoul stelei încă-n floare” (Vis). Sau: “Mi-a povestit mama, azi dimineață,/ Că a visat ape tulburi și multă ceață, - / Că o potecă înaltă, cotind spre apus
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
chip Luminii și întunericului. El desenează hașure pe zidul ceresc, de la zenit la nadir, semn că pe aici trec, doar cei ce iubesc Poezia. Atâtea « Căutări în neant » : « caut în lumină / rătăcesc în întuneric / pipăi o imagine de cremene / cuvântul țipă de groază / ca și mine prins între șuri / boncăit de un vițel nărăvaș/ mă trezesc / apăs un buton / un fir de lumină / de la lampa de veghe/ deseneză conturul nonsensului / căutărilor mele ». Modelator în lutul cuvântului până ia forma amforei - acesta
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
instanță îl poate trage la răspundere. În toată presa din România, televiziuni și orice alt mijloc de comunicare în media sau mai ales individual se discută cu durere și revoltă situația în care a ajuns țara. Oamenii ies în stradă țipând că le-a ajuns cuțitul la os, nu doar spun, împotriva întregului system de administrare al țării, fiindcă s-a dovedit că în cei 23 de ani de la revoluție, nu s-a făcut altceva decât să fie distrusă țara în
CUM SE FURĂ DREPTUL DE AUTOR LA WWW.POEZII.BIZ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346434_a_347763]
-
nu mă respecți. Ai călcat strâmb! - Du-te dracu’! A plecat foarte abătut. S-a întors seara. Îl aștepta. Elegantă, parfumată, aparent duioasă. - Dragule! Să cinăm la... - În doi? Niciodată, stricato! „A aflat ceva, boul! Doamne!” A fugit la baie, țipând... DUMINICĂ A intrat în bucătăria inundată de arome. - Gata? Poftă bună, dragule! Era doar zâmbet și miere. El a privit lung masa ornată. De doi ani n-o mai văzuse așa, de când ea a primit firma bunicului. - E masa de
SĂPTĂMÂNA ORBULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346477_a_347806]
-
duminică, Fănele? De când și de ce ai început să mă minți și să te ascunzi de mine? Am văzut eu în noaptea asta cât mă respecți tu și cât te respectă alții pe tine. Ești de plâns! a răbufnit ea aproape țipând. Adevărat, erau singuri în parcare în acel moment, dar se întâmpla pentru prima oară ca Anca să ridice tonul atât de tăios. - Tu nu l-ai auzit când a zis că până luni să fie treaba rezolvată? Și de ce mama
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
erau singuri în parcare în acel moment, dar se întâmpla pentru prima oară ca Anca să ridice tonul atât de tăios. - Tu nu l-ai auzit când a zis că până luni să fie treaba rezolvată? Și de ce mama dracului țipi tu la mine? Nu-ți dau ție socoteală pe ce fac la serviciu, i-a răspuns el mânios. Treci în mașină imediat dacă nu vrei să vii pe jos! a amenințat-o fără să o privească și s-a urcat
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
nu ai făcut-o, e clar? Până și o chelneriță are facultate... - Asaaaa?! Da, da...De aia i-ai dat ciubuc un milion, soțul meu drag? Pe acolo aveai tu misiuni de noapte când... - Tine-ți gura, te rog! a țipat el privind-o amenințător. Vorbești prostii și nu e cazul, a continuat cu voce scăzută, dar furios, conștient fiind că devenise exagerat de tăios. Anca s-a așezat pe scaun cu bluza într-o mână și cu fusta în cealaltă
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
vrut să te dai mare față de mitocanii ăia că ai nevastă cu picioare frumoase? Doar pentru asta-s bună? - Află că da! Ești mulțumită? a întrebat el redevenind agresiv în atitudine. La ce mama dracului mai ești bună? Spune! a țipat Fănel izbind cu pumnul în masă atât de tare încât vinul din paharul ei a sărit afară. Anca a amuțit din nou. Nu-i venea să creadă ce a auzit. Nu putea înțelege cum și de ce s-a ajuns la
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
aceea care n-ar purta deloc mânie Dacă n-ar fi cea sortită să-i așez pe cap coroana Iar acum câteva clipe i-a jurat prietenie Fetei Regelui Albastru... Și-al său nume este Oana. Tresărind a vrut să țipe dar lumina zorilor Blând i se vărsa pe față și pe trupul tremurând Sărutând acele buze date pradă viselor Deschizând acele pleoape care s-au închis plângând Oana s-a gândit o clipă că e tot un vis bizar Și-
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
ardeam în umbra ta... De-atâtea ori părea că mor sau înviez. Un înger trăia-n mine și mă abilita, Să mă simt cu tine, cu cât mă depărtez. Se cască largi prăpăstii la care ai trudit. Fiorul meu prelung țipă în ruine, Iar din păcatu-n care tu m-ai ademenit, Blândul Dumnezeu se va-ntregi cu mine. Te-ai măritat subit, erai atunci frumoasă... Și astăzi ruga mea poartă haine grele; Un înger mi-a dezis credința curajoasă Și e
AI FOST IUBITA MEA de STELIAN PLATON în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348333_a_349662]
-
simțim cum boxele sună asurzitor în mahalaula noastră plină de copii. În lipsa emisiunilor TV sau a jocurilor electronice, jucam „bâza” sau „leapșa” sau ne alergam unii pe alții ca nebunii, să vedem cine ajunge primul la zid, să scuipe peretele țipând transpirat cât îl ținea gura: „ptiu pentru mineeee!”. Alteori, Adi scotea afară o roată amărâtă de la vreo bicicletă uitată printr-o magazie și toți săream pe ea, să plimbăm acel cerc strâmb și aproape călcat în picioare de mormanul de
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
surde ale Danei, speriată de spectacolul cotidian al familiei ei. Așa s-au derulat cei douăzeci de ani ai vieții ei, până în momentul în care, conștientă fiind de amarul din propria casă, Dana a luat hățurile în mâini și a țipat pentru prima oară la tatăl ei. A fost momentul decisiv, când și-a luat cu o furie oarbă toate lucrurile din casă și a fugit înghițindu-și pământul sub picioare. aprilie 2005 Referință Bibliografică: Povestea Danei / Cristea Aurora : Confluențe Literare
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
să revenim la acea vârstă minunată. Doar prin scris mai pot să las amintire acele frânturi din viață când mai eram copil. Gelu o luă pe Ana în brațe și porni cu ea spre larg. Fata dădea din picioare și țipa a joacă, plăcându-i cum era purtată deasupra apei și cum valurile treceau peste amândoi, determinându-l pe Gelu să sară în sus cu ea, să nu înghită apa sărată nici unul dintre ei. Când îi ajunse apa până la piept se
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
șerpuind a pur-sânge, arc încordat spre-un prezent necuminte. Era în noi atâta spațiu, încât și cerul, obosit de-albastru venea, din când în când, să se-odihnească. Nu eram insule, nu, nici macar peninsule, câinii nu se sălbăticiseră, pescărușii nu țipau la căpătâiul marinărilor morți. Somnul ne era plin de fluturi trezia, o revărsare de lave stropii de apă, pe trup aveau culoarea ochilor tăi. Azi mâinile tale par să cânte la un pian exilat în lumina veiozei, tot mai scăzută
A FOST CANDVA, UN TIMP de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348363_a_349692]
-
specifice, catrenul exprimă rolul poetului pe această lume ca dat al ursitei, amintindu-mi de un superb poem al lui Artur Enășescu: ”Carâmbul mă lovește în gură.Și simt/ Un suflu de iarbă, pietriș și pământ./ Aud cum un vulture țipă deasupra-mi, flămând.// Oare-am fost ursit în agonie să cânt?( Destin). Semnele vieții, mizeria societății sunt asorbite în plasma poeziei. Starea lirică însăși e o subtilă confuzie pe care eul poetic o trăiește între trezie și reverie. Poemele sunt
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
urcușul nostru, vibrând alături de plantele pădurii, florile pământului ce le simțeam emițând sunete, ca în filmul renumitei cercetătore, Marioara Godeanu, o demonstrație despre „modelul informațional al lumii plantelor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care țipau când mor, acum copleșiți de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel flux energetic, benefic, pe care îl simțeam pentru întâia dată în toată natura: în râul, apa purtătoare de informație, cu memoria sa și în toată acea
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
de artist... Și mă ascund confuză În gânduri delirante, Pozând chiar pentru Rubens În scenele flamande. Titanii vietii mele, Pe care i-am iubit... De nu v-aș fi-ntâlnit La ce-aș fi mai trait!? MĂ CERT CU DUMNEZEU Am țipat la Dumnezeu: - Tată, ce-ai făcut cu mine De-ai uitat că sunt și eu Printre cei creați de Tine? N-am primit nici un răspuns. LacrimA curge navală Și îmi vine s-o iau razna Fără nici o socoteală. Am trei
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
om ager, iute în mișcări. Dar ceea ce impresiona era fața lui, părul castaniu cu câteva fire argintii, fruntea încruntata, ochii verzi din care izvora o lumină crudă sălbatică, cred că alcoolul era de vină, obrajii palizi cu gura mereu deschisă țipând. Expresia fetei lui în acele momente avea ceva grotesc, aveai impresia că o hidoșenie morală se distingea pe fața lui. Deși nu era urât că bărbat însă cealaltă față interioară a diformității morale ce i se oglindea pe chip îl
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
Dar astăzi se sfârșește pe galbenul covor ... Lemnul învierii Pe corzile ce-așteaptă mesaje voalate În lemnul învierii cu-atingeri diafane Un înger își așază cu mâini înfrigurate Plăpânda sa făptură prelinsă din icoane. Și primul ton al toamnei își țipă ruginiu Un dor de amintirea când mugurii vibrau În primăvara nopții când somnul e târziu Și visele albastre la revedere-și iau ... Un cântec mai răsună în scoarța fără viață A ramului ce ieri, pulsa de seva florii; Dar ce
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]