3,329 matches
-
1990, la care România a aderat prin Legea nr. 395/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 511 din 16 iulie 2002. ... (2) Carnetul AȚĂ sau declarația sumara de export stabilită pentru mărfurile expediate sub acoperirea carnetului AȚĂ, se depune la biroul vamal de export. ... (3) Dacă biroul vamal de export este altul decât cel de ieșire, formalitățile se efectuează de către biroul vamal de export însă rubrică 7 de pe sușa de export se completează de către biroul vamal de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
de către biroul vamal de export însă rubrică 7 de pe sușa de export se completează de către biroul vamal de ieșire. ... Biroul vamal de export comunica pe cale electronică biroului vamal de ieșire fie datele din declarația sumara, sau după caz, din carnetul AȚĂ, care se referă la numărul carnetului, numele titularului, informațiile necesare identificării mărfurilor, caracteristicile unor mărci de identificare, identitatea mijloacelor de transport pe care sunt încărcate mărfurile în momentul trecerii frontierei. Capitolul IV Alte dispoziții Articolul 478 Operațiunile de export temporar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
În situația în care reexportul face obiectul unei declarații vamale, prevederile art. 460-476 se aplică în mod corespunzător, fără a încălca dispozițiile specifice aplicabile la momentul încheierii regimului vamal economic precedent. ... (2) În situația în care se utilizează un carnet AȚĂ pentru reexportul mărfurilor plasate sub regim de admitere temporară, declarația vamală poate fi depusă la un alt birou vamal decât cel prevăzut în art. 181 alin. (4) din Codul vamal. ... Articolul 494 (1) În situația în care reexportul se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
vamal al României și că la momentul exportului îndeplineau condițiile necesare pentru a fi acceptate că mărfuri returnate, documentele prevăzute la paragraful 1 nu sunt necesare. De asemenea, sunt acceptate ca fiind mărfuri returnate acele mărfuri acoperite de un carnet AȚĂ, în limitele stabilite de art. 207 din Codul vamal, chiar în condițiile în care carnetul AȚĂ a depășit termenul de valabilitate. În toate cazurile, trebuie să se procedeze la îndeplinirea formalităților prevăzute la art. 233 alin. (2). (2) Dispozițiile alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
mărfuri returnate, documentele prevăzute la paragraful 1 nu sunt necesare. De asemenea, sunt acceptate ca fiind mărfuri returnate acele mărfuri acoperite de un carnet AȚĂ, în limitele stabilite de art. 207 din Codul vamal, chiar în condițiile în care carnetul AȚĂ a depășit termenul de valabilitate. În toate cazurile, trebuie să se procedeze la îndeplinirea formalităților prevăzute la art. 233 alin. (2). (2) Dispozițiile alin. (1) paragraful 1 nu se aplică la circulația internațională a ambalajelor, a mijloacelor de transport sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
vehicule concepute său special adaptate pentru a fi utilizate în scopuri de caritate sau destinate formării persoanelor care lucrează în scopuri de caritate. Anexă 34 H. LISTA cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate acorda sub acoperirea unui carnet AȚĂ Articolul 441 1. Material profesional. 2. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la expoziții, târguri, congrese sau manifestări similare. 3. Material pedagogic și științific, piese de schimb și accesorii, unelte speciale pentru întreținere, verificare, calibrare sau reparare a unor astfel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
este cu parașutiștii, dacă au fost arestați, dacă nu. O să afle acum. Între aceștia este unul care s-a predat singur și a predat toate aparatele. Este posibil să fi primit dispoziție să se predea, dar este prea cusut cu ață albă; cine este nebunul să-l creadă și să-l folosească? Omul spune că în primul moment când au venit și au făcut presiuni asupra lui, a acceptat, însă în gândul lui a spus „cum ajung, mă și predau, și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prezint? lumea lui. Na? iunea e o component? fundamental? a omenirii. Procesul acesta organic reprezint? o evolu? ie natural? , deoarece na? iunile au misiuni ? i numai na? iunile pot �ndeplini asemenea �misiuni istorice�. Dac? se abat său s�nt for? ațe s? se abat? de la ele, ordinea natural? (organic?) a lumii va fi tulburat? (a? a cum echilibrul ecologic al lumii naturale poate fi tulburat prin interven? îi for? ațe industriale sau de alt? natur? , �ntr? o ni?? ecologic?) . Presiunile pot distruge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pot �ndeplini asemenea �misiuni istorice�. Dac? se abat său s�nt for? ațe s? se abat? de la ele, ordinea natural? (organic?) a lumii va fi tulburat? (a? a cum echilibrul ecologic al lumii naturale poate fi tulburat prin interven? îi for? ațe industriale sau de alt? natur? , �ntr? o ni?? ecologic?) . Presiunile pot distruge na? iunea, dar niciodat? nu o vor schimba sau modifică. �ntruc�ț este organic? , ea nu poate fi transformat? �n altceva. Rom�nii s�nt mai presus de orice latini, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga a sus? inut c? geto? dacii s�nt str? mo? îi rom�nilor, prin c? s?torii mixte contractate cu cuceritorii lor români; argumentele sale generale stabilesc locul poporului rom�n �n cadrul culturii europene. Tendin? ele junimiste erau foarte pronun? ațe �n istoriografia lui Iorga. El sus? inea c? feudalismul nu a fost un produs organic al societ?? îi rom�ne? ți, care era bazat? pe r? ze? i, fiind adaptat sub influen? a dezbin? toare a Ungariei, Poloniei ? i Bizan? ului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
britanicii se m�ndresc pe drept cuv�nt). Diferen? ele dintre presă din Occident ? i cea din Europa de r? s?riț ? ineau deci mai cur�nd de rang dec�ț de gen64. Aceste diferen? e vor deveni ? i mai pronun? ațe; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci? tilor. Ziarele de scandal nu respect? standardele presei legale, dar nu exist? nimic �n zilele noastre care s? semene cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilor dac? ace? tia ar atacă Palatul Regal. Generalul a r? spuns c? nu putea da un astfel de ordin ? i c? armata rom�n? nu? i putea atacă pe ru? i ? i nici m? car elementele ruse? ți �n debandad? influen? ațe de anarhi? ți. De data aceasta, Iorga s? a decis s? ia m? suri serioase. �ntruc�ț nu se a? tepta la nimic din partea politicienilor ? i chiar a armatei rom�ne, a pornit s?? i viziteze pe diplomă? îi str? ini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concluzia c? nu exist? nici un stat european la fel de important ca Imperiul habsburgic. Papalitatea fusese cu ochii pe Viena �n ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci c�nd sim? ea c? pozi? ia sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenin? ațe. Dar r? zboiul continuă �nc? pe frontul de vest. Concentr�ndu?? i for? ele, germanii au declan? at un ultim efort �n vară lui 1918. N?au reu? it. Spre sf�r? ițul lui septembrie, Bulgaria a cerut armisti? iu, urmat? imediat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mari (din 1928 sau 1937) au dus la importante modific? ri �n raportul de for? e politice. La 20 noiembrie 1919, Adunarea Na? ional? a fost deschis? de Regele Ferdinand. Rezultatele alegerilor au dus la formarea unei largi coali? îi for? ațe. Acesta era Blocul Democrat Na? ional (pe scurt, �blocul�), alc? tuit din Partidul ?? r? nesc al lui Mihalache, Partidul ?? r? nesc al lui Incule? , Partidul lui Iorga, Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i bucovineni. ?eful neoficial al �Blocului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care spera c? se c? s?torise la Versailles. Dar care era reac? ia oamenilor la aceast? democra? ie? Marea majoritate nu a �n? eles niciodat? ce �nseamn? democra? ia ? i cu at�ț mai pu? în implică? iile industrializ? rîi for? ațe. �n? elegeau c? nu ajunseser? la cap? tul mizeriei, c? nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r�ndul studen? ilor. Cuza ? i?a �nceput atacurile �mpotriva lui Iorga ? i a leg? turilor lui cu Aristide Blank �n Adunarea Na? ional?. �n acest cadru, el putea apela �n voie la faimoasele sale aforisme ? i admonest? ri. Aceste atacuri au fost declan? ațe pe la sf�r? ițul lui 1920, s? au intensificat prin 1921, ? i au devenit ulterior tot mai virulente. Ele p? reau s? fie axate pe o schem? oarecum monoton? ? i se �ncheiau cu �Iorga este finan? at de Blank! �141 Cuza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ulterior Pre? edinte al Universit?? îi de la Bucure? ți. ?inea multe conferin? e la Academia Rom�n? ? i �n alte institu? îi de �nv??? m�nt superior, la Liga Cultural?. ?i �n cadrul diverselor organiza? îi din Rom�nia. Mai erau ? i ? colile �nfiin? ațe de Iorga �n dou? ?? ri latine �ndr? gite de el, Fran? a ? i Italia. La sf�r? ițul anilor �30, baz�ndu? se pe descoperirile arheologice geto? trace, Iorga a �ncercat s? �nfiin? eze un institut �n Albania. ?coală din Fran? a de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i sluji ? ara nu a renun? at niciodat?; ea l? a �nso? it p�n? c�nd bandă de terori? ți legionari l? au r? pit. �n 1922, a �nceput perioadă domină? iei liberale, a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din cauza situa? iei economice dificile ? i a neglij? rîi tineretului, anii ace? tia s? au scurs sub spectrul permanențelor demonstra? îi antisemite. Nici o s? rb? toare na? ional? , nici o comemorare sau serviciu religios nu se află �n afară preocup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Gradu gravate pe ele, un mosor cu a?? , suportul unui pahar cu picior spart ? i o pung? cu doi lei�109. �ntr? un contrast izbitor, Bucure? țiul a fost reconstruit. S?au deschis noi bulevarde ? i au fost �n? l?ațe cl? dîrî cu multe etaje, aproape un fel de pui de zg�r�ienori. Bucure? țiul s? a transformat �ntr? o capital? tipic? pentru Lumea a Treia, o pr? pastie desp? r? indu? l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adev? rata
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin Valiză Diplomatic?. Sloganul Ligii Revizioniste era: �Dreptate pentru Ungaria! � Acestei drept?? i �i erau �nchinate c�ntece, competi? îi sportive, zboruri transatlantice ? i medaliile ob? inute de unguri la Jocurile Olimpice. �n multe oră? e importante ale Ungariei au fost �n? l?ațe statui consacrate revizionismului. Lupta revizinist? era condus? de Academia Maghiar? de ? tiin? e, rolurile principale fiind jucate de profesorii de economie, geografie ? i mai ales de istorie. Ace? tia erau ini? iatorii. Ace? ți istorici, geografi ? i economi? ți �ncercau s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
legende medievale sau fantezii lipsite de credibilitate. Anonymus respectă tradi? ia medieval? , �nfrumuse? �nd realitatea ? i relat�nd pove? ți că to? i cronicarii acelor vremuri. Dar exist? �n toate aceste cazuri un miez de adev? r. �n Ungaria exist? monumente �n? l?ațe �n memoria lui Anonymus. Poate c? cea mai important? dovad? a continuit?? îi latine este limba rom�n? , care este o limb? romanic? at�ț �n ceea ce prive? te structura gramatical? c�ț ? i vocabularul. Faptul c? ea are cuvinte nelatine trebuie explicat prin cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel mai puternic �n cadrul unei societ?? i corupte: exemplul. Legiunea a organizat lag? re de munc? pentru adolescen? i f? r? nici o discriminare de clas?. Simpatia fă?? de Legiune era �n cre? tere �n cadrul marilor familii de boieri. Au fost �nfiin? ațe batalioane de �Comer? legionar� că s? se dovedeasc? faptul c? rom�nii pot face comer? profitabil. Aceluia? i scop �i servea ? i o re? ea de �Restaurante legionare�. �Bună Vestire� a devenit �n 1937 ziarul legionarilor. Codreanu elaborase prin 1936 o cale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aduna fonduri, �Prietenii Legiunii�, la care oricine voia s? sprijine Legiunea o putea face chiar ? i cu titlul anonim 14. Legiunea a dominat Congresul Studen? esc Rom�n din aprilie 1936 de la Ț�rgu Mure?. �n timpul acestui congres au fost �nfiin? ațe Echipele mor? îi, menite s? r? zbune prin �ac? iune direct? � orice tr? dare sau nedreptate f? cut? Legiunii. Nu se d? deau �nd? r? ț de la nimic. C�teva s? pt? m�ni mai ț�rziu, un fost lider
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a anului 1937, regimul a �nceput s??? i dea seama de pericolul reprezentat de Legiune ? i ? i?a str�ns r�ndurile. Regimul �ncepea s??? i piard? r? bdarea. Dormitoarele studen? e?ți neaflate sub egida universit?? ilor au fost desfiin? ațe. La 2 martie 1937, universit?? ile au fost temporar �nchise, iar taberele de recreere legionare au fost interzise, �ntr? o �ncercare disperat? a birocra? iei de a reprima Legiunea. Care a replicat, ca de obicei: a fost organizat un atentat la via? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
corporatiste) a ajuns la concluzia să logic?: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializ? rîi; un regim modernizat cu regele juc�nd rolul de dictator. Deoarece poporul nu acceptă de bun? voie sacrificiile industrializ? rîi for? ațe, libert?? ile politice trebuiau desfiin? ațe. Dar democra? ia nu putea fi pus? �n practic? , comunismul nici nu intră �n discu? ie, iar radicalismul de dreapta al Legiunii era inadmisibil. Ceea ce pare s? fi fost cel mai trist este c�ț de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]