9,516 matches
-
Guvernul consideră că primul reclamant a uzat de dreptul la recurs individual în mod abuziv pe motiv că nu a informat Curtea că fusese urmărit penal și condamnat, în altă procedură penală, la pedeapsa cu închisoarea de 3 ani pentru acuzațiile de abuz în serviciu și de gestionare frauduloasă a bunurilor imobile ale comunității luterane din Arad. Susține că primul reclamant nu a achitat, prin urmare, amenda penală pronunțată în cauza care face obiectul speței, dat fiind că această pedeapsă ar
HOTĂRÂREA din 19 februarie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/294898]
-
mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Astfel, Curtea a observat că niciuna dintre dispozițiile legale criticate nu îngrădește dreptul persoanelor interesate de a se adresa unei instanțe judecătorești pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime. În plus, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
acest regim adoptat la nivelul Uniunii Europene, luând în considerare că, în absența amendării cadrului juridic, România s-ar afla în imposibilitatea de a pune în aplicare ansamblul măsurilor restrictive vizate de regimul adoptat la nivelul Uniunii Europene, expunându-se acuzațiilor de neconformare cu obligațiile de drept european ce îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene, având în vedere că, la momentul de față, există multiple situații blocate din cauza conflictului negativ de competență, lăsând operatorii economici fără
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
ale ofertei ar trebui să fie prezentate în plicuri separate și ar trebui să fie evaluate în mod confidențial de către două echipe separate de evaluare a ofertelor constituite la nivelul Comisiei de Evaluare. Această abordare poate contribui la prevenirea acuzațiilor din partea ofertanților respinși că aspectul financiar al unei oferte a influențat evaluarea caracteristicilor sale tehnice și a influențat astfel atribuirea ofertei. Etapa de evaluare a ofertelor include următoarele activități: ● Verificarea integralității și a conformității; ● Verificarea respectării cerințelor minime; ● Evaluarea
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294940]
-
sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunțată, în cazul în care fie constată neregularități ale actului de
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este să stabilească dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece au constituit deja obiect al controlului unui judecător. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)-(9) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se readministrează, sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților sau pot fi administrate
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
art. 103 din Codul de procedură penală, nu au o valoare dinainte stabilită și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, condamnarea putând fi dispusă numai atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă (Decizia nr. 296 din 11 mai 2016, paragrafele 21 și 22). ... 17. În fine, Curtea a mai observat că, în urma pronunțării Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
Europene a Drepturilor Omului referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aplicarea prezumției de nevinovăție nu trebuie să fie limitată la procesul penal, în sens strict, întrucât conceptul de „acuzație în materie penală“ are o semnificație „autonomă“, independentă de clasificările utilizate de sistemele juridice naționale ale statelor membre. ... 7. Se susține, în consecință, că dispozițiile legale criticate încalcă prezumția de nevinovăție întrucât obligă entitatea contractantă să dispună excluderea unui operator
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
cadrul procedurii de atribuire. ... 8. Încălcarea principiului prezumției de nevinovăție rezultă și din faptul că, drept urmare a prevalării de către entitatea contractantă de prevederile criticate, dreptul persoanei de a nu fi obligată să își dovedească nevinovăția cu privire la acuzația de faptă anticoncurențială este negat în substanța sa, întrucât persoana în cauză este constrânsă să administreze probe în dovedirea propriei nevinovății pentru a putea înlătura indiciile reținute de entitatea contractantă, pentru a nu fi decăzută astfel din dreptul de a
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
excludere pe care îl reglementează, dispozițiile legale criticate conduc și la încălcarea principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât pun într-o situație defavorabilă operatorii economici cu privire la care există doar o simplă acuzație sprijinită pe indicii referitoare la pretinse fapte anticoncurențiale, față de restul operatorilor economici care beneficiază de prezumția de nevinovăție și de dreptul de a depune oferta la procedura de licitație publică. Diferențierea de tratament juridic operată prin dispozițiile legale criticate
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
fapte anticoncurențiale, față de restul operatorilor economici care beneficiază de prezumția de nevinovăție și de dreptul de a depune oferta la procedura de licitație publică. Diferențierea de tratament juridic operată prin dispozițiile legale criticate este discriminatorie, întrucât formularea unei simple acuzații sprijinite pe simple indicii de presupuse fapte anticoncurențiale nu constituie un criteriu care să urmărească un scop legitim, având în vedere că neagă însăși prezumția de nevinovăție. ... 10. Se susține că se încalcă și art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele prevederi referindu-se în mod expres la domeniul penal, protejând persoanele acuzate de săvârșirea unei infracțiuni de consecințele negative, pe plan procesual, dar și social, pe care o acuzație de natură penală le poate atrage. Astfel, din perspectivă procesuală, respectarea prezumției de nevinovăție reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, care implică asigurarea unui complex de garanții care să concure la evitarea riscului soluționării procesului prin
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
demnitatea, imaginea, viața intimă familială și privată a persoanei cu privire la care se desfășoară o investigație de natură penală. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut în vedere nu doar înțelesul strict al noțiunii de acuzație penală, ci și o semnificație extensivă, important fiind conținutul acuzației, iar nu neapărat calificarea ca atare în legislația statelor. Astfel, instanța europeană a elaborat așa numitele „criterii Engel“, în baza cărora se determină incidența art. 6 paragraful 2 din Convenție
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
privire la care se desfășoară o investigație de natură penală. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut în vedere nu doar înțelesul strict al noțiunii de acuzație penală, ci și o semnificație extensivă, important fiind conținutul acuzației, iar nu neapărat calificarea ca atare în legislația statelor. Astfel, instanța europeană a elaborat așa numitele „criterii Engel“, în baza cărora se determină incidența art. 6 paragraful 2 din Convenție, dezvoltate în Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră că dispozițiile art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale numai în măsura în care nu determină inculpatul să renunțe la dreptul la tăcere sau să recunoască necondiționat acuzațiile în schimbul înlocuirii măsurii arestării preventive. Apreciază că norma criticată intră în contradicție cu dreptul la tăcere al inculpaților, drept prevăzut și de art. 83 lit. a) din Codul de procedură penală și care ar trebui să fie absolut, dar
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, în așa fel încât măsura preventivă luată să fie proporțională cu gravitatea acuzației și să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. Cu alte cuvinte, în situația în care temeiurile inițiale care au impus luarea măsurii arestării preventive se mențin sau în ipoteza în care au apărut noi temeiuri care impun
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
facă de către o instanță competentă material, care să dispună, în mod legal, cu privire la luarea, prelungirea, revocarea, înlocuirea măsurilor preventive ori cu privire la asistarea de către avocat a inculpatului, atunci când asistența este obligatorie, în raport cu „acuzația penală“ ce constituie obiectul procesului penal. De altfel, chiar și în situația în care instanța de judecată schimbă încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, însă consecințele procedurale relevate nu se produc, Curtea a constatat că, pronunțând noua încadrare
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
ca, la alegerea măsurii preventive, să analizeze cumulativ următoarele condiții generale: să existe probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune [art. 202 alin. (1)], măsura aleasă să fie proporțională cu gravitatea acuzației [art. 202 alin. (3)], măsura preventivă să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia [art. 202 alin. (3)] - condiția necesității măsurilor privative sau restrictive de libertate fiind exprimată prin caracterul excepțional al acestora [art. 9 alin. (2)] - și
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, în așa fel încât măsura preventivă luată să fie proporțională cu gravitatea acuzației și să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. Cu alte cuvinte, în situația în care temeiurile inițiale care au impus luarea măsurii arestării preventive se mențin sau în ipoteza în care au apărut noi temeiuri care impun
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
Constituție. În motivarea acestei critici se arată că interpretarea potrivit căreia instanța nu poate diminua sau înlătura numărul de zile pentru care se dispune aplicarea sancțiunii complementare aduce atingere dreptului la un proces echitabil deoarece contravențiile se circumscriu noțiunii de „acuzație în materie penală“. ... 73. Cu privire la aceste susțineri, Curtea a constatat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește calificarea contravențiilor ca „acuzații în materie penală“ a variat în funcție de circumstanțele cauzelor în care a
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
aduce atingere dreptului la un proces echitabil deoarece contravențiile se circumscriu noțiunii de „acuzație în materie penală“. ... 73. Cu privire la aceste susțineri, Curtea a constatat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește calificarea contravențiilor ca „acuzații în materie penală“ a variat în funcție de circumstanțele cauzelor în care a fost sesizată. ... 74. Curtea Constituțională a reținut că, în jurisprudența sa, a receptat conceptele dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a considerat că garanțiile
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122). ... 75. Având în vedere calificarea contravențiilor reglementate prin art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 drept „acuzații în materie penală“, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și legislația contravențională internă și jurisprudența Curții Constituționale, s-a reținut că principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
de zile, corespunzător fiecărei categorii de fapte contravenționale. ... 86. Cea de-a doua perspectivă a proporționalității unei sancțiuni contravenționale este cea analizată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Atunci când s-au analizat criteriile pentru calificarea faptei ca fiind „acuzație în materie penală“, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat și proporționalitatea gradului de severitate a sancțiunii, sub două aspecte: durata limitată a măsurii suspendării dreptului de a conduce în timp și consecințele acestei măsuri asupra autorilor (a se vedea
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
de către Comisia pentru cetățenie pe baza probelor administrate. În acest sens, sunt administrate atât dovezile prezentate de autoritatea sau persoana care a formulat sesizarea, cât și probele prin a căror administrare persoana în cauză înțelege să se apere împotriva acuzațiilor ce îi sunt aduse prin sesizare. ... 97. În ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile art. I pct. 27 [cu referire la art. 25 alin. (1) lit. c)] din legea criticată, relativ la sintagma „ascunderea unor date pertinente“, Curtea constată
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]