10,786 matches
-
Adevărul literar și artistic". 1991, 5-8 februarie. Fiind inclus într-o delegație oficială a U.S. din România (președinte Mircea Dinescu), pentru prima dată ia parte la întâlnirea cu scriitorii din Republica Moldova, în Casa Scriitorilor din Chișinău (președinte U.S.M. Mihai Cimpoi). Aderă la Societatea Scriitorilor "C. Negri" din Galați. 1992. Începe colaborarea la revista "Porto-Franco" din Galați. Apare Modelul ontologic eminescian, la Ed. Porto-Franco. Îngrijește vol. I.L. Caragiale, O făclie de Paști, în col. "Biblioteca școlarului", la aceeași editură. 1993. Pentru Modelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
singură dată, și eu în pielea lor. Viața e mult mai complexă și mai complexată, dar și mai amăgitoare. În viață există o forță aparte, o forță a altei forțe. Aceasta se ocupă numai de mișcarea ei înainte, fără a adera la o extremă sau la alta". Neaderarea la o extremă sau la alta înseamnă a înainta printr-un labirint de oglinzi ("oglinzile lui Victor Teleucă" le spune Theodor Codreanu cu o sintagmă fericită din titlul unei cărți) și, într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui tăticu transmite-le sărutări de mâini, celorlalți sărutări, iar pe tine te doresc și te sărută mult, a ta Mia. Da, tânărul învățător avea probleme. Plecând supărat de la Inspectoratul școlar care avea posturi în învățământ doar pentru cei care aderau la mișcarea legionară ori aveau proptele prin rudenie sau prietenii ieftine, se întâlnește cu un fost coleg de clasă de la care a aflat că la Băcani, în apropierea Bârladului, sora lui avea nevoie de un suplinitor, fiindcă ea intra în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și una sută lei pentru masă. Aș vrea să știu dacă ai primit de la ceilalți colegi, Mohonea, Negură etc. Află că m-am întâlnit cu cumnatul tău Creangă și i-am spus când vorbește la telefon să-ți comunice că ader cu toată plăcerea pentru reîntâlnirea din 5 septembrie. Ce vă face nepoțelul și fetița? Fetița mea este în anul III la Franceză, sper ca la anul să termine cu bine. E mai rău că am soția bolnavă. Ce mai face
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
grup etnic a încercat menținerea individualităților și a luptat contra tendințelor de „unitate sufletească” promovate de guvernele de la București; cel de-al doilea curent a fost cel reprezentat de apariția noilor proiecte politice, economice, sociale sau religioase, la care au aderat nemulțumiții de profesie, oportuniștii și cei atrași de ideologiile populiste și/sau radicale. În primul curent s-au remarcat, prin acțiunile întreprinse, mișcările austro-germană, evreiască, polonă și ruteană (ucraineană). Mișcarea austro-germană nu s-a evidențiat prin acțiuni ostile la adresa statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dar și influențelor externe. Prima și cea mai importantă mișcare a fost cea antisemită, apărută înainte de primul război mondial și reapărută în urma manifestațiilor care au avut loc „în celelalte centre ale țării”. Deși aproape toți creștinii, mai puțin rutenii, au aderat la această mișcare, totuși avea „un caracter civilizat”, rezumându-se la polemici în presă și manifestări pașnice de stradă. Au existat și cazuri de încăierări, reduse numeric și izolate, care nu au avut un caracter organizat și nici nu s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să trimită în Parlament pe Evanghele Staneff, de profesie lumânărar. Ulterior, „severitatea legilor” și acțiunile represive au condus la scăderea aderenților față de comunism. În schimb, social-democrații din Durostor, conduși de Costea Stoieff, au trecut in corpore la comunism și au aderat la principiile Internaționalei a III-a pentru a acționa „prin mișcări violente” la eliberarea Dobrogei de sub dominația română. Un număr mare de membri a fost contabilizat la Balcic, iar la Caliacra, deși aveau un număr „însemnat”, activitatea desfășurată a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost informat despre românii care s-au înscris în mișcarea bolșevică ungară. Datele au fost obținute de un agent „intrat în comuniunea bolșevicilor” chiar la Budapesta, care a comunicat datele de identificare și data la care cei în cauză au aderat la partidul de extremă stânga. Biroul de Informații a fost condus de Serviu Vidrighin, fiind organizat în secții și un birou central. Personalul care a activat în această structură a însumat 77 de membri, dintre care 31 interni și 46
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Laszlo Szecseny s-a căsătorit cu o nepoată a politicianului și miliardarului american Cornelius Vanderbilt, promovând obiectivele ungare de politică externă în S.U.A. Împotriva acestor acțiuni propagandistice, statul român a utilizat adevărul istoric și dreptatea cauzei naționale, la care au aderat unii intelectuali occidentali, care au publicat lucrări de specialitate. Principalele organisme guvernamentale din Ungaria, investite cu atribuții directoare sau executive în domeniul informativ, au fost: Secția a II-a din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Consiliu Economic și a unui Secretariat al Consiliului Permanent. Un succes al diplomației de la București în această perioadă a fost închegarea Pactului Înțelegerii Balcanice, la 9 februarie 1934, cu rolul de a menține statu-quo-ului teritorial existent și la care au aderat România, Iugoslavia, Grecia și Turcia. În pofida declarațiilor de a deveni „o asigurare «elastică» a status-quo-ului în regiune”, utilitatea practică a acestei alianțe a fost lipsită de însemnătate, în principal datorită unor tensiuni între Grecia și Turcia, respectiv a modificărilor survenite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost, de asemenea, în atenția acestei structuri informative/ contrainformative, care a intensificat supravegherea liderilor după înființarea Frontului Renașterii Naționale. În ianuarie 1939, cercurile ziariștilor germani și italieni au aflat că gruparea condusă de A. C. Cuza și Istrate Micescu a aderat la Frontul Renașterii Naționale, dar majoritate adeziunilor „nu sunt sincere”, fiind făcute la presiunea organelor de stat. Totodată, ziariștii au apreciat că ideea constituirii unui partid unic a fost „complet compromisă” din cauza excesului de zel al autorităților guvernamentale. La 28
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al lui Ion Gigurtu, adept al alăturării României de statele totalitare, care l-a vizitat pe general și ar fi avut „o vie discuție” în contradictoriu. Ion Gigurtu a afirmat ulterior că Antonescu nu este consecvent, întrucât în țară a aderat la punctele de vedere ale mișcărilor de dreapta, iar acum, pe plan extern, s-a situat de partea democrației occidentale. O dată cu anunțarea semnării acordului comercial sovieto-german, național-creștinii au analizat acest act și au ajuns la concluzia că el a constituit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a propus a fi înaintat în gradul următor „la alegere” (înainte de termen). Pe de altă parte, șeful Serviciului nu a scăpat de diverse acuzații ale inamicilor săi, unele adresate unor persoane cu funcții ministeriale, apte să-l combată, eventual să adere la înlocuirea sa din funcție. În 1939, un asemenea manifest, semnat „Un bun român”, care punea la îndoială performanțele capacităților informative ale Serviciului, a fost expediat oamenilor politici Gheorghe Tătărescu, Grigore Gafencu, Mihail Ghelmegeanu, general Ion Ilcuș și Victor Slăvescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Valea Jiului, de la mijlocul anului 1941, au evidențiat lipsa unei linii bine definite a muncitorilor, în privința doctrinei politice, ei fiind catalogați „mase de manevră în mâinile agitatorilor”. Într-un scurt istoric s-a evidențiat că în perioada 1920-1933 muncitorii au aderat la comunism după care, în perioada următoare, 1933-1940, s-au orientat către cealaltă extremă, legionară, dar această metamorfoză era considerată de Serviciul Jandarmeriei „un oportunism” în scopul satisfacerii unor interese de ordin material. Fondul nemulțumirilor era însă real și el
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost restabilirea relațiilor diplomatice cu S.U.A. și Marea Britanie (5 februarie 1946). Drumul spre preluarea totală a puterii de P.C.R. a cuprins și formarea, la 17 martie 1946, Blocului Partidelor Democratice (P.C.R., P.S.D., Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular), la care au aderat dizidențele liberală (P.N.L. - Gheorghe Tătărescu) și țărănistă (P.N.Ț. - Anton Alexandrescu). La alegerile din 19 noiembrie 1946, Blocului Partidelor Democratice a obținut 76,60%, în condițiile în care legea electorală a fost modificată astfel încât să participe la vot militarii, femeile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celor care se opuneau regimului de «democrație populară», concomitent cu sovietizarea, în cel mai brutal mod, a României. V.2. România în raporturile politice internaționale După 23 august 1944, România și-a declarat atașamentul pentru obiectivele și valorile Națiunilor Unite, aderând la lupta împotriva Germaniei naziste. Deși armata română a primit ordin să rămână cu arma la picior în fața trupelor sovietice, acestea din urmă au continuat să trateze militarii români ca inamici și să-i ia prizonieri. Reglementările dintre România și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Centrala a ordonat să fie informată asupra cererilor de date solicitate de partea sovietică. Limitarea activității personalului s-a accentuat prin Circulara nr. 139.756/2 februarie 1945, care a cerut să se lucreze minim șapte ore zilnic, să nu adere la organizații nerecunoscute de stat și a interzis a interzis cadrelor să desfășoare activități economice, demisiile colective sau grevele pasive, în timp ce Circulara nr. 140.466/26 martie 1945 a blocat angajările în instituție. Revenirea S.S.I. în subordinea Președinției Consiliului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest punct se aplică, de asemenea, cetățenilor străini, persoanelor oficiale, posesoare de pașapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizită sau în trecere prin România, precum și persoanelor care se bucură de privilegii diplomatice, în baza convențiilor diplomatice la care România a aderat. 18. Scoaterea din România de titluri publice (titluri de stat) românești exprimate în valută străină, cît și a celor exprimate în lei se poate efectua numai pe baza autorizației date de Bancă Națională a României (art. 17 și 19 din
NORMA Nr. V/371/21 din 6 iunie 1991 privind aplicarea prevederilor referitoare la sumele în valută şi în lei ce pot fi introduse şi scoase din România potrivit Regulamentului privind opera��iunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Naţionala a României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991 (art. 13, 14, 15, 16, 17, 18 şi 19). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107849_a_109178]
-
le-a acordat sau le poate acorda: a) țărilor limitrofe cu scopul de a facilita comerțul de frontieră; ... b) țărilor care sînt membre ale unei uniuni vamale sau ale unei zone de comerț liber la care oricare parte contractanta a aderat sau poate să adere; ... c) ca rezultat al participării la aranjamente comerciale bilaterale, multilaterale, precum și regionale; și ... d) mărfurilor importate în virtutea programelor de ajutorare acordate de țări sau organizații și/sau instituții internaționale. ... Articolul 4 1. Navele fiecărei țări, precum și
HOT��RÎRE nr. 430 din 21 iunie 1991 pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107881_a_109210]
-
le poate acorda: a) țărilor limitrofe cu scopul de a facilita comerțul de frontieră; ... b) țărilor care sînt membre ale unei uniuni vamale sau ale unei zone de comerț liber la care oricare parte contractanta a aderat sau poate să adere; ... c) ca rezultat al participării la aranjamente comerciale bilaterale, multilaterale, precum și regionale; și ... d) mărfurilor importate în virtutea programelor de ajutorare acordate de țări sau organizații și/sau instituții internaționale. ... Articolul 4 1. Navele fiecărei țări, precum și încărcătură, pasagerii și echipajele
HOT��RÎRE nr. 430 din 21 iunie 1991 pentru aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107881_a_109210]
-
trebuie să lucreze în societate o normă întreagă sau cel puțin 50% din timpul oficial de lucru; ... b) membrii conducerii societății. ... Articolul 15 Orice salariat care îndeplinește condițiile de la art. 14 lit. a) sau orice membru al conducerii societății poate adera la asociație ulterior constituirii acesteia. Articolul 16 Calitatea de participant este personală și inalienabila, cu excepția succesorilor legali. 16. 1. Participantul poate ieși oricînd din asociație, cu condiția să comunice hotărîrea să consiliului de administrație, cu 6 luni înainte de finele exercițiului
NORMĂ nr. 1 din 22 decembrie 1992 privind procedura-standard de privatizare a societăţilor comerciale mici prin vînzarea de acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108124_a_109453]
-
Articolul UNIC România adera la Protocolul asupra privilegiilor și imunităților Organizației Internaționale de Telecomunicații prin Satelit "Intelsat", încheiat la Washington la 19 mai 1978. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 septembrie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege
LEGE Nr. 15 din 3 martie 1992 privind aderarea României la Protocolul asupra privilegiilor şi imunităţilor Organizaţiei Internaţionale de Telecomunicaţii prin Satelit "Intelsat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108200_a_109529]
-
Articolul UNIC România adera la Protocolul privind privilegiile și imunitățile Organizației Internaționale de Telecomunicații Maritime prin Satelit "Inmarsat", încheiat la Londra la 1 decembrie 1981. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 septembrie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această
LEGE Nr. 16 din 3 martie 1992 pentru aderarea României la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Internaţionale de Telecomunicaţii Maritime prin Satelit "Inmarsat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108204_a_109533]
-
Articolul UNIC România adera la Protocolul asupra privilegiilor și imunităților Organizației Europene de Telecomunicații prin Satelit "Eutelsat", încheiat la Paris la 13 februarie 1987. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 septembrie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege
LEGE Nr. 17 din 3 martie 1992 privind aderarea României la Protocolul asupra privilegiilor şi imunităţilor Organizaţiei Europene de Telecomunicaţii prin Satelit "Eutelsat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108208_a_109537]
-
Articolul UNIC România adera la Convenția asupra prescripției în materie de vînzare internațională de marfuri, încheiată la New York la 14 iunie 1974, si la Protocolul de modificare a convenției, încheiat la Viena la 11 aprilie 1980. Anexă 1 CONVENȚIE asupra prescripției în materie de
LEGE Nr. 24 din 12 martie 1992 pentru aderarea României la Convenţia asupra prescripţiei în materie de vînzare internationala de mărfuri, încheiată la New York la 14 iunie 1974, şi la Protocolul de modificare de la Viena. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108237_a_109566]