5,168 matches
-
intitulată Țiganca. Se lucrează mult (și din greu dacă avem în vedere echipa de dansuri care repetă cu încălțăminte și îmbrăcăminte personală într-un praf de nedescris; observația vizează și sectorul administrativ gospodăresc. [...] Brigada artistică nu poate fi numită de agitație, ea nefiind la zi"4. O cauză a calității reduse este presupusă a fi racolările de artiști de către sindicatele mai bogate. Să le luăm pe rând, pentru ca apoi să puteam compara situația cu cea pe care ați găsit-o dumneavoastră
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Opinia studențească, anul XIII, nr 3-4 (92-93)/1986. Opinia studențească, anul XVII, nr. 8, 13 ianuarie, 1990, serie nouă. Scînteia, anul L, nr. 11 973, 8 ianuarie 1982. III. Documente 1970 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969. Consiliul Uniunii Asociațiilor Studențești din Centrul Universitar Iași, Dosar Cultural/1/1970/p, Arhiva CCTS, 1970. Informare cu privire la modul cum se desfășoară munca ideologică în cercurile învățământului de partid din Centrul Universitar, Dosar 4, Fondul 30, Comitetul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de dare de seamă și alegeri a O.B. din cadrul Centrului de Științe Sociale, din 21 septembrie 1979, Dosar 91, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1979, filele 210-205. 40 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, fila 52, apud Corina Pălășan, "Organizarea științifică a societății sau științele sociale în România primilor ani ai regimului Ceaușescu. Cazul județului Iași (1970-1972)", în Structuri de partid și de stat în timpul regimului comunist, Anuarul IICCR, vol. III
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
România primilor ani ai regimului Ceaușescu. Cazul județului Iași (1970-1972)", în Structuri de partid și de stat în timpul regimului comunist, Anuarul IICCR, vol. III, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 130. 41 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, ff 25-25, apud Corina Pălășan, op. cit., pp. 130-131. 42 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, fila 38, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 127. 43 ANIC, fondul CC al PCR, Secția
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vol. III, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 130. 41 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, ff 25-25, apud Corina Pălășan, op. cit., pp. 130-131. 42 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, fila 38, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 127. 43 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, ff, 24-25, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 133. 44 Situația nominală a cadrelor didactice de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ff 25-25, apud Corina Pălășan, op. cit., pp. 130-131. 42 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, fila 38, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 127. 43 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, ff, 24-25, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 133. 44 Situația nominală a cadrelor didactice de la catedra de materialism dialectic și istoric - Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, Dosar 10, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1971, filele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să trăiești contingența având mereu în minte orizontul care o depășește și o cuprinde. De la o asemenea problematică a sublimităților la peisajul nostru politic și mediatic picajul e, poate, prea mare. Dar meschinăria unghiului de vedere, bălăcăreala la prețuri mici, agitația noroioasă a multor politicieni și gazetari sar în ochi. Îți vine să le spui, mai prietenos sau mai răstit: ridicați-vă, măcar pentru o clipă, din mlaștina intereselor voastre imediate. Luați un pic de înălțime! Luați un pic de distanță
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
unei idei, al unui proiect grandios, al unui om. Te realizezi slujind. O familie, o întreprindere, o utopie. Sau opera proprie, ipostaziată în monument exterior, care îți va supraviețui. Pendulezi între eroism (civic) și activism bezmetic. Între zel constructiv și agitație dizolvantă. Mereu în serviciul celuilalt, riști, adesea, să-ți pierzi chipul. Dacă stau să mă gândesc bine, mai sunt încă sute de tipuri și de combinații de tipuri. În fond, tot atâtea câți oameni există pe lume. Și deși mă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bucuri. Lucrurile (încă) funcționeazășarpanta lumii (încă) ține. Mai există încă oameni întregi, tradiții vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conține încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal cosmic nu pare încă să ia în serios agitația noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos. S-ar spune, pe scurt, că lumea stă într-o tolerabilă cumpănă. Relele ei nu prevalează semnificativ asupra părților ei bune. Putem încă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
deschide pe verticală, către statica incoruptibilă a stelelor fixe. Ceea ce trăim astăzi e, însă, răsturnarea raportului tradițional dintre zilele lucrătoare și cele sărbătorești. Munca a devenit rutinieră, repetitivă, așa încât ea seamănă mai mult cu imobilitatea non-acțiunii, iar sărbătorile alunecă spre agitație și nevroză. Odihna devine o corvoadă. Bucuria devine o corvoadă. Iar „petrecerea“ capătă febrilitatea spasmodică a unui istovitor carnaval. Alexandru Paleologu mi se plângea, odată, de prostul obicei al concediilor anuale. În loc să profiți de libertatea episodică oferită de instituții, să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe gânduri“. Dar în ambele cazuri e vorba de condiția preliminară a unui act. A sta de vorbă e a intra în mișcarea dialogului, a schimbului de idei și, eventual, a contradicției. A sta pe gânduri e a bloca orice agitație exterioară, pentru a da frâu liber dinamismului, plin de tensiune și de neprevăzut, al reflexivității. A sta, însă, la televizor e, pur și simplu, a sta, a-ți diminua maximal prezența, a te abandona unui confort fără arderi, fără investiție
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
marilor puteri europene, iar stăpânirea parțială sau totală a lor a devenit una din țintele râvnite de cele două imperii vecine, rus și habsburgic, aflate în plin proces de expansiune geografică 3. Izbucnirea războiului ruso-otoman în 1768, victoriile militare rusești, agitațiile provocate în rândul popoarelor creștine din Balcani de ajungerea rușilor la Dunăre (1769), dorința evidentă a Rusiei de a anexa Principatele Române 4, cât și alte situații ce rupeau echilibrul diplomatic stabilit în virtutea tratatelor anterioare, au exercitat o puternică influență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neliniștită și de posibilitatea contactului direct cu slavii de sud și cu românii ortodocși din Ardeal, al unei Rusii care folosea ortodoxia ca politică de stat6. Acest fapt putea pune în pericol securitatea internă a imperiului, fapt dovedit anterior de agitațiile confesionale din Transilvania 7 și, chiar mai grav, însăși integritatea teritorială 8. În aceste condiții, Imperiul habsburgic, nepregătit pentru un eventual război, ajunge la o apropiere de Prusia, în urma întrevederilor de la Neisse (august 1769) și Neustadt (septembrie 1770), dintre coregentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sesiunile săptămânale ale Administrației Bucovinei, ca proprietari, ce aveau și încrederea poporului și ca unii gata dispuși să contribuie, prin activitățile lor, la binele provinciei 98. Pentru atingerea scopului propus, mazilii au organizat o serie de întruniri secrete, provocând chiar agitații în rândul poporului 99. Curtea din Viena nu dorea o amplificare a conflictului dintre Administrația Bucovinei și stările nobiliare locale. De aceea, a căutat să liniștească spiritele, fără a da însă satisfacție deplină cererii mazililor bucovineni. În acest sens, Consiliul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina, cu explicația că cererea lor a fost reținută de Curtea din Viena și va fi luată în discuție la viitoarea organizare a districtului 100. Prin această promisiune se urmărea menținerea unei legături favorabile și deschise cu starea nobiliară bucovineană. Agitațiile mazililor au continuat însă și în anul următor, cu numeroase reclamații împotriva Administrației Bucovinei și a șefului acesteia. În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unei alianțe austro-ruse cu scop ofensiv contra Imperiului otoman. În scrisoarea adresată împărătesei Maria Theresia, coregentul arăta că această împărțire se va face doar în caz de necesitate 114. În aceste condiții de criză, generate pe de-o parte de agitațiile mazililor, iar pe de altă parte de spectrul pierderii autonomiei provinciale, are loc intrarea boierului Vasile Balș în viața politică. În acest sens, din Lemberg, la 24 septembrie 1780, feldmareșalul baron von Schröder, șeful Comandamentului Militar al Galiției, avea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
trebuia să li se acorde "nici o stimă și nici o crezare în certurile lor, că totdeauna au fost, ca și acum, înclinați spre procese, beție și tulburări"116. Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o provocase agitațiile mazililor, Balș îi solicitata șefului Comandamentului Militar General al Galiției să prevină autoritățile din Viena asupra faptului că "nu toată Bucovina este înclinată spre certuri ca mazilii din districtul Cernăuți"117. La începutul lunii noiembrie 1780, planul de destrămare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
întotdeauna dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie. În condițiile date, când integritatea provinciei era amenință, acțiunile și agitațiile mazililor din districtul Cernăuți, care se plângeau prin diverse jalbe că erau prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a consimțit să transmită episcopului de Rădăuți conducerea spirituală asupra mănăstirilor ortodoxe existente în Bucovina 167. Influențat probabil de raportul întocmit de contele Blümegen, de memoriile lui Balș, precum și de starea de tensiune existentă în noua provincie, ca urmare a agitațiilor mazililor 168, împăratul Iosif al II-lea decidea, pe 20 mai 1781, că districtul Bucovina va rămâne în continuare sub conducerea Consiliului Aulic de Război. Totodată, el cerea Consiliului ca să întocmească un proiect de constituție pentru această provincie, menit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
capitala imperiului în provincia natală, cu trimiterea expresă de a fi folosit în cadrul Administrației militare a Bucovinei, în chestiunile privitoare la reorganizarea provinciei, avea loc într-o perioadă când starea de spirit a elitei provinciale era destul de încordată, date fiind agitațiile mazililor din ținutul Cernăuți. Feldmareșalul Drechsel raporta din Sadagura contelui Hadik, la Viena, că mazilii nu au renunțat la proiectul lor de a înființa un consiliu aristocratic, spre a se sustrage legilor și ordinelor imperiale. Consiliul ar fi urmat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aceea, părerea lui era că mazilii nu ar fi trebuit să fie folosiți în chestiunile administrativ-juridice ale Bucovinei și nici în viitoarea organizare a provinciei 1. Consiliul Aulic de Război din Viena a luat măsuri drastice la adresa mazililor care, prin agitațiile lor, tulburau liniștea provinciei, poruncind pedepsirea starostelui Imbault, a ginerelui său Logotheti și a agăi Dumitraș, ca instigatori. În același timp, erau atenționați cei doi Gafenco și Flondor, Mihalachi Giurgiuvan și Mandi Tabără, socotiți drept capii mazililor răzvrătiți, care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care, la Dieta de la Ofen, din toamna anului 1790, agitau ideea încheierii unui nou contract între dinastie și națiunea nobiliară ungară 5, împăratul Leopold al II-lea a îmbinat politica de concesii cu cea de presiune, provocând, prin diferiți agenți, agitații țărănești îndreptate împotriva stărilor privilegiate. Totodată, a fost convocat la 1 septembrie 1790, la Timișoara, Congresul Național Illir (sârb), care dorea autonomia Banatului și o cancelarie aulică proprie la Viena. Un an mai târziu, la 20 februarie 1791, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Moldova vecină 197, părea să amenințe siguranța teritoriului provinciei și integritatea monarhiei, autoritatea politică locală, în frunte cu baronul Vasile Balș, a reacționat imediat, implicându-se în luarea unor măsuri politice concrete, menite să prevină și să combată orice amenințare. Agitația refugiaților polonezi s-a intensificat după ce armata franceză, condusă de Napoleon Bonaparte, a învins zdrobitor armata austriacă, ocupând întreg nordul Italiei și apoi s-a îndreptat spre Viena. În noile condiții internaționale, în primăvara și vara anului 1797, emigranții polonezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
deja la dezmembrări de state. Tocmai pentru că, în jurul anului 1850, Italia trăiește încă sub regimul descompunerii politice, ea se apropie mai mult de starea normală a societăților umane. Cu condiția să accepte să favorizeze avîntul intelectual și moral în dauna agitației politice, ea va reuși, mai bine decît popoarele nordice, să treacă direct de la catolicism la pozitivism și să întrunească toate condițiile ce caracterizau societatea Evului Mediu. Or, continuă Comte, aceste condiții țineau mai mult de sentiment decît de rațiune, fiindcă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
spun, face parte din existența mea. Până pe la 6 luni mă deocheam frecvent, mama nu știa ce să mai facă să poată depăși această neputință, nu putea ieși cu mine, nu se putea expune, plânsul meu sistemic și starea de agitație sleind-o progresiv de puteri. Maria era prietena din tinerețe a bunicii și dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic în lume n-ar fi luat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]