3,907 matches
-
continuu nivelul de exploatare al țărănimii. Sistemul injust pentru covârșitoarea majoritate a populației României din acea perioadă era în plus aproape o excepție în regiune, fapt care totuși nu l-a stimulat pe suveran să inițieze un program de reformă agrară, situație care a condus la repetate explozii sociale în mediul rural la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Rezultatul a fost că principalul sector al economiei românești în epocă, în care era antrenată majoritatea covârșitoare
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
acea epocă începând la tendințe republicane, partizanii acestor idei acuzându-l pe rege pentru faptul că era cel mai mare proprietar de pământ (boier) din țară. Regele a promis țăranilor în toiul răscoalei din 1907 că va înfăptui o reformă agrară, în urma căreia țăranii să fie împroprietăriți, însă suveranul - care în termeni practici era cel mai mare boier al țării - va uita repede de promisiunea făcută în proclamație, de îndată ce criza va fi soluționată o dată cu trimiterea armatei contra țăranilor, prin masacru, conform
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul rege al României Mari. În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal. În anul 1925 izbucnește „criza dinastică”, provocată de renunțarea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana României, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand să îl excludă pe Carol din Casa Regală a României
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
făcute de tifosul exantematic, în timp ce dinspre Basarabia se infiltrau agitatori bolșevici care îndemnau militarii demoralizați să abandoneze lupta și să se ridice împotriva „clasei asupritoare”. În acest context, Ferdinand și-a luat legământul de a înfăptui după război o reformă agrară, reușind astfel să curme aceste tendințe centrifuge. Prezența permanentă și directă a regelui Ferdinand și reginei Maria în mijlocul soldaților care luptau în cele mai grele sectoare ale frontului, ca și promisiunea solemnă a regelui că o parte din pământul țării
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
război pentru realizarea dezideratelor sale naționale. În timpul retragerii guvernului la Iași, când situația militară era disperată, familia regală a avut un rol esențial în păstrarea moralului. Pentru a contracara influența agitatorilor sovietici, regele a promis țăranilor care luptau înfăptuirea reformei agrare, care s-a realizat după război. Pentru că nu și-a pus semnătura pe tratatul separat de pace cu Puterile centrale din 1918, România a putut intra din nou în război cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul acestuia. Odată recunoscută Marea Unire
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Aceasta a devenit independentă în 1991, sub numele de Republica Moldova. La 6 martie 1945, Iosif Stalin impune numirea guvernului Petru Groza, controlat de FND cu dominantă comunistă, care deținea 14 ministere. Pentru a-și atrage simpatia populației, acesta legiferează reforma agrară, prin care sunt expropriate peste 1.400.000 ha de pământ, care sunt date la 900.000 de familii de țărani. La 21 august 1945, Regele Mihai I începe "greva regală", adică refuză să mai promulge decretele-legi ale guvernului. În
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
teren, și cu ajutorul sovieticilor - în special din partea lui Malenkov - a fost numit prim-ministru. La 4 iulie declară în Parlamentul Ungariei un nou program de guvernare, care este o ruptură față de programele economice anterioare, de industrializare forțată. Promite reanalizarea politicii agrare și nu în ultimul rând îmbunătățirea nivelului de trai, care scăzuse semnificativ în anul anterior. În mai 1955, când Mátyás Rákosi a revenit temporar în forță (faptul având legătură cu deteriorarea poziției lui Malenkov la Moscova), Imre Nagy a fost
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
10.000 locuitori, printre care ruteni, români, germani și poloni. Evreii erau de meserie comercianți, croitori, tâmplari, dar aveau și profesiuni intelectuale (profesori, medici, farmaciști, avocați, contabili). Ei aveau în proprietate trei tăbăcării de piele, dar aveau în arendă proprietăți agrare, mori și distilerii de alcool. Conducerea comunității era deținută de un Consiliu Director format din patru persoane și de un Consiliu al Comunității din 12 persoane. În oraș, funcționa un Templu evreiesc, unde se țineau slujbe doar vineri seara, sâmbăta
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari și Vlăiculești, avea o populație de 1436 de locuitori, cu două biserici și o școală primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești avea în satele Ștefănești și Odaia, 1478 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Ileana" în plasa ilfoveană Sărulești, și cu trei sate: Bordeiele, Ghermani și
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
Baba Ana”[1]." Localitatea a luat ființă efectiv pe nucleul acareturilor sezoniere păstorești, și a fost în mod „oficial” întemeiată prin împroprietăriri în etape a unor cetățeni din comuna Ulmu[2] și din alte localități învecinate, ca urmare a reformelor agrare ulterioare Războiului de Independență, în special prin Legea pentru împroprietărirea însurățeilor pe moșiile statului (după 12 februarie 1879- 18 împroprietăriri; în 1880- 12 împroprietăriri; iar în 1882- 129 împroprietăriri[3]), drept pentru care, până în ziua de azi, multe familii își
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în Valea Mare și Valea Rusului circa 1500 săteni, dar au creat premise favorabile și pentru acțiuni edilitate îndrăznețe- ca de pildă, înălțarea bisericii (1893), a primăriei (1896)[1], a școlii (1903)[2]. Date certe asupra statutului juridic al suprafețelor agrare de pe teritoriul comunei, datează din 1906, când se constată că aceste enorme întinderi (cca 11.000 ha) erau concentrate, prin proprietate sau arendă, în mâinile a 5 persoane: 1. Anton Enescu, arenda Moșia Făurei (fostă proprietate a Mânăstirii Cotroceni), suprafață
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de moșii. Din rândul celor mulți, o mică parte au izbutit să devină proprietari, păstrând denumirea de moșneni și au migrat în partea de vest a satului cunoscută sub numele de Broșteni Deal, iar satul Izvoru a rămas până la Reforma Agrară din 1945, un sat de clăcași pe moșia lui Dragomirescu și Bălescu, ultimii boieri ce au exploatat până la sânge oamenii din această așezare. Prima atestare documentară a satului Izvoru datează din 20 decembrie 1780.
Izvoru (Vișina), Dâmbovița () [Corola-website/Science/301175_a_302504]
-
Onestii și Borosenii pe Miletin și cu locuri de mori pentru acel sat de mai sus scris...". Arhivele St. București, Condica Asachi, nr. 629, f. 98. Satul Borosoaia este un sat colonizat (roit) din zona Fălticenilor, județul Suceava. Prin Legea agrara din 1921, unii țărani din comunele Dolhestii Mari, Dolhestii Mici, Dolhasca, au fost împroprietăriți în aceste locuri (din Borosoaia) pe fosta moșie a prințului Barbu Știrbei. De menționat că la recensământul din 1912, în satul Borosoaia erau 28 de locuitori
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
o fabrică de spirt pe care a dat-o în exploatare în 1836. Având nevoie de muncitori, domnitorul a adus robi, cărora li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
trimis de Sfânta Mitropolie a Moldovei și Sucevei în satul Pocreaca, în anul 1938, pentru a întocmi documentația și măsurătorile terenurilor agricole deținute de parohia bisericii din sat, în urma împroprietăririlor făcute prin Legea rurală din anul 1864 și prin Legea agrară din anul 1919. La această dată (anul 1938), autorul monografiei succinte din documentul mai sus menționat constată că “Pocreaca este un sat vechi, înstărit, format din răzeși.” Satele Pocreaca, Trestiana, Poiana Milu sau Cârnului și Slobozia Milu, formau la un
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
fost făcute cadou de către împăratul Leopold al II-lea generalului Anton Lipthay, pentru merite deosebite în luptele împotriva turcilor. Generalul Liptay și-a construit aici un castel care-i poartă și astăzi numele. Majoritatea germană s-a păstrat până la reforma agrară din 1945. În anul 1944, localitatea avea o populație de 4.000 de locuitori, mare lor majoritate germani. După 1989-1991 majoritatea dintre cei rămași au emigrat, locul lor fiind luat de populația română. Conform recensământului din 2011, germanii reprezentau 2
Comuna Lovrin, Timiș () [Corola-website/Science/301374_a_302703]
-
cu un ritm lent al "vitezei de dezvoltare". Sesizând acest cadru complex de forme multiple, H.H. Stahl idetinfică o tipologie a satelor. Pornind de la organizarea economică și juridică a teritoriului sătesc, se disting: sate pastorale, sate mixte pastoral-agrare și sate agrare. Formulările de definiții, oricât ar fi de dificile, ne obligă să avem în vedere că satul are o seamă de caracteristici și funționalități care îi dau o notă specifică aparte. Astfel, satul, ca formă de așezare umană, unde predomină activitățiile
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a posibilităților de contactare a microgrupurilor a căror treptată specializare facea imperios necesare apariția unor relații embrionare de tipul pieței. Arhitectura socială însă, avea, de acum, temelie trainică
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
tărănească locală, înregistrează o foarte importantă mutație în ceea ce privește distribuirea rolurilor și circumscrierii expensivității sociometrice a acestora, fapt pe care l-am putea reprezenta grafic prin următorul environement relațional din figura numărul 2. ET - structura de producție țărănească tradițională, ciclică exclusiv agrară EA1 + EA2 - structurile simbiotice rezultate din confluența proxiologică a elementelor artizanale cu elementele mecanizării incipiente generată de nevoia stăpânirii și utilizării eficiente a forțelor de producție. Ei - noile structuri ale producției industriale. Prin această nouă constelație relațională evoluția colectivităților locale
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
anterior numit Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova, este un partid politic din Republica Moldova. Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova (PDSEM) a fost fondat la 25 iulie 1997. Primul președinte al PDSEM, Marina Livițchi, a fost un membru marcant al Partidului Democrat Agrar din Moldova (actualul Partid Agrar din Moldova), formațiune care a promovat-o în calitate de deputat în perioada legislaturii a XIII-a (1994-1998) a Parlamentului RM. Pe parcursul existenței PDSEM a fost activ mai mult în ajunul campaniilor electorale. Din anul 2001, PDSEM
Partidul Legii și Dreptății () [Corola-website/Science/300082_a_301411]
-
din Moldova, este un partid politic din Republica Moldova. Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova (PDSEM) a fost fondat la 25 iulie 1997. Primul președinte al PDSEM, Marina Livițchi, a fost un membru marcant al Partidului Democrat Agrar din Moldova (actualul Partid Agrar din Moldova), formațiune care a promovat-o în calitate de deputat în perioada legislaturii a XIII-a (1994-1998) a Parlamentului RM. Pe parcursul existenței PDSEM a fost activ mai mult în ajunul campaniilor electorale. Din anul 2001, PDSEM a traversat o perioadă lungă
Partidul Legii și Dreptății () [Corola-website/Science/300082_a_301411]
-
cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea, s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare. Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o să-și dedice întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la București, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane, și a încununat-o
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
URSS. Pe 13 ianuarie 1945, au fost ridicați de la casele lor 348 de germani, din care 51 au murit pe drum sau în lagărele de muncă sovietice. Ultimii supraviețuitori s-au întors acasă în 1952. În martie-iunie 1945, prin reforma agrară, populația germană a fost deposedată de pământuri (din care în proporție de 98% au fost date populației românești), pierzând și cetățenia și dreptul de vot. În 1972-75 s-a trecut la ample reparații ale bisericii fortificate și la îndepărtarea efectelor
Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/300159_a_301488]
-
Problema e remediată de pachetele CARE (Cooperarea pentru expedieri americane în Europa), trimise individual populației germane din august 1946. După eșecul sovieticilor de a furniza suficiente alimente, Aliații din Vest au blocat plata despăgubirilor Germaniei către URSS. URSS planificase reforme agrare și exproprierile pentru a pregăti terenul pentru o economie planificată centralizată. În aprilie 1946, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist au format Partidul pentru Unitate Socialistă, celelalte partide politice fiind integrate cu forță în unicul partid. La 1 ianuarie 1947
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
a căror creștere industrializată este propice datorită mareelor înalte. Datorită arealului propice pentru cultivarea merelor, băutura tradițională este cidrul, Bretania fiind a doua regiune producătoare de cidru din Franța. Comparativ cu alte regiuni ale Franței, Bretania este o regiune preponderent agrară, creșterea animalelor și pescuitul precum și industria alimentară fiind activitățile economice principale. Astfel, Regiunea Bretania și departamentul Loire-Atlantique realizează 47% din producția piscicolă a Franței. Pentru a elimina discrepanțele economice, guvernul francez a înființat în deceniile trecute poluri tehnologice (Rennes, Lannion
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]