6,939 matches
-
mesajul la anumite termene sau în anumite perioade); b) mesaje obligatorii - cele reglementate în art. 92 și în cazul lor președintele are obligația de a le prezenta în fața parlamentului arătând motivele și măsurile pe care le-a luat în vederea respingerii agresiunii armate îndreptate împotriva statului român. Mesajele președintelui nu se contrasemnează de primul-ministru, fiind acte politice exclusive ale șefului statului ce exprimă concepții politice ale președintelui. Deși Constituția circumscrie conținutul acestor mesaje la probleme politice, în doctrina constituțională<footnote C. Ionescu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 650-651. footnote>. Convocarea de drept se face în cazurile limitative și expres prevăzute de Constituție, și anume: art. 92 alin. 3: „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
C.H. Beck, București, 2008, pp. 650-651. footnote>. Convocarea de drept se face în cazurile limitative și expres prevăzute de Constituție, și anume: art. 92 alin. 3: „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii”; art. 93 alin. 2: „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii”; art. 93 alin. 2: „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acesteia.” Un caz
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
supune ulterior aprobării parlamentului, în cel mult cinci zile de la adoptare. b) mobilizarea generală sau parțială a forțelor armate în cazuri excepționale - art. 92 alin. 2 din Constituție (aprobarea ulterioară); c) aprobarea măsurilor luate de șeful statului pentru respingerea unei agresiuni, art. 92 alin. 3 din Constituție (aprobarea ulterioară). În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mobilizarea generală sau parțială a forțelor armate în cazuri excepționale - art. 92 alin. 2 din Constituție (aprobarea ulterioară); c) aprobarea măsurilor luate de șeful statului pentru respingerea unei agresiuni, art. 92 alin. 3 din Constituție (aprobarea ulterioară). În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
92 alin. 2 din Constituție (aprobarea ulterioară); c) aprobarea măsurilor luate de șeful statului pentru respingerea unei agresiuni, art. 92 alin. 3 din Constituție (aprobarea ulterioară). În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii; d) încuviințarea instituirii stării de asediu sau stării de urgență (art.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii; d) încuviințarea instituirii stării de asediu sau stării de urgență (art. 93 alin. 1 din Constituție). Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită parlamentului încuviințarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
spre ratificare parlamentului; la propunerea guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; declararea, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate; ia măsuri pentru respingerea agresiunii armate împotriva țării; conferă decorații și titluri de onoare; acordă grațierea individuală. Contrasemnarea este o condiție de valabilitate a decretelor. De asemenea, prin contrasemnarea decretelor de către primul-ministru, guvernul își asumă răspunderea politică pentru conținutul lor. c) atribuții a căror exercitare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mesajul la anumite termene sau în anumite perioade); b) mesaje obligatorii - cele reglementate în art. 92 și în cazul lor președintele are obligația de a le prezenta în fața parlamentului arătând motivele și măsurile pe care le-a luat în vederea respingerii agresiunii armate îndreptate împotriva statului român. Mesajele președintelui nu se contrasemnează de primul-ministru, fiind acte politice exclusive ale șefului statului ce exprimă concepții politice ale președintelui. Deși Constituția circumscrie conținutul acestor mesaje la probleme politice, în doctrina constituțională<footnote C. Ionescu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
moment un invalid neputincios. Această observație, pur produs al unei patologii narcisiace, are scopul de a revela imposibilitatea trăirii unei depresii atunci când, la vârsta de 15 ani, construcția narcisiacă perfectă și grandioasă a fost pusă în pericol de cele două agresiuni, acneea mai întâi și lovitura la ochi apoi. Jacques a evitat orice confruntare cu afectele depresive, cu această pierdere a stării de bine deoarece, dacă el n-ar fi fost copilul „ cel mai fericit din lume”, risca ipso facto să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dovedi necesară. FACTORII DE RANGUL TREI: FAMILIE, MEDIU Trebuie evaluată calitatea: - funcționării familiale, în particular identificarea tuturor factorilor de dezorganizare relațională sau socială: separare, divorț, dar mai ales conflicte parentale majore și durabile, antecedente de violență familială între soți sau agresiuni fizice asupra copiilor (asupra subiectului însuși sau asupra unui membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții săi (nivel de tensiune, de satisfacție în cadrul acestor relații); - evaluată calitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA până la acea dată nu au reușit să detecteze diferențe semnificative
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de sistemul de supraveghere, îndrumare și control, ca și de alți factori de natură psihosocială, a reușit să facă o descriere sugestivă, prin intermediul unor exemple interesante luate din domeniul muncii industriale, a celor patru caracteristici de bază ale comportamentului frustrării: „agresiunea”, „regresiunea”, „fixarea”, „resemnarea”. Ținând seama de faptul că între individ și microgrupul din care acesta face parte există o strânsă corelație, - psihologia grupului este condiționată de psihologia și motivația membrilor și, așa cum comportamentul fiecărui individ poartă amprenta psihologiei grupului, - rezultă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
raport social și conștient între ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului respectiv cu ajutorul acțiunii de revendicare, de luptă, care nu înseamnă negreșit agresiune. Privit în felul acesta, fenomenul frustrației se ridică pe un plan specific uman și social, cu înțeles de contradicție între a dori și a trebui, trebuința și normă. Astfel, problema frustrației se plasează în problematica educației și a formării personalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
specii îl împiedică în obținerea obiectului necesar satisfacerii unor trebuințe biologice: ex. de hrană, de adăpost, de nevoie sexuală etc. Animalul are, deci, trăirea privațiunii în calea unei satisfacții, provocată, de un alt animal, ceea ce explică și reacția sa de agresiune sau de fugă. Această stare de privțiune se deosebește, însă, de procesul reflexiv uman de analiză motivațională, prin care agentului frustrant i se atribuie o intenție de deposedare. Animalul nu are conștiința „de altul” și, implicit, nu poate atribui motivației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acest context ideatic - care subliniază caracterul social al ființei umane, precum și importanța, influenței intercorelate a factorilor bio-psiho-sociali și culturali în formarea unei personalități complexe, supuse unui proces continuu de dezvoltare - este firesc ca cele - patru caracteristici ale comportamentului specific frustrării (agresiunea, fixarea, regresiunea, represiunea), așa cum au fost ele descrise în literatura de specialitate, să capete noi semnificații atunci când este vorba de lumea umană. Reflexul biologic de „agresiune”, de exemplu, este transformat, în lumea umană, sub influența condițiilor de educație, „într-o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
proces continuu de dezvoltare - este firesc ca cele - patru caracteristici ale comportamentului specific frustrării (agresiunea, fixarea, regresiunea, represiunea), așa cum au fost ele descrise în literatura de specialitate, să capete noi semnificații atunci când este vorba de lumea umană. Reflexul biologic de „agresiune”, de exemplu, este transformat, în lumea umană, sub influența condițiilor de educație, „într-o reacție reflexivă de rezolvare a contradicției, cu respectarea, normelor sociale și însoțită de sentimentul respectiv de adeziune a conștiinței individuale” (V. Pavelcu). Altfel spus, nivelul biologic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
exemplu, este transformat, în lumea umană, sub influența condițiilor de educație, „într-o reacție reflexivă de rezolvare a contradicției, cu respectarea, normelor sociale și însoțită de sentimentul respectiv de adeziune a conștiinței individuale” (V. Pavelcu). Altfel spus, nivelul biologic de agresiune este depășit la om prin conduita de revendicare, care se încadrează într-un anumit sistem de norme morale și juridice răspunsul agresiv la frustrare se menține doar la acele structuri de personalitate instabile și impulsive, care nu s-au supus
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o conduită neîndreptată spre un scop, caracterizată prin trăsături de „rigiditate” și „nematuritate”; 2) concepția „frustrație-regresiune” a lui Barker, Dembo și Lewin; 3) teoria „frustrație-agresiune”, prin care J. Pollard și colaboratorii săi încearcă să demonstreze relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. l) Punând în discuție prima dintre aceste teorii, este evident faptul că pentru N.K. Maier conduita animalului sau a omului depinde de doi potențiali: unul care include „registrul conduitei”, și altul care este constituit din „procesele și mecanismele de selecție
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai diverși. Astfel, în legătură, cu teoria „regresiunii” în frustrație N.D. Levitov observă: „Primitivismul în regresie se referă nu numai la reacțiile manifeste, ci și la trăiri, de pildă la necesitatea de a mângâia pe cineva. În mod analog cu agresiunea, regresia nu constituie, în mod necesar, rezultatul frustrării, ea poate să apară și din alte motive: în virtutea imitației sau ca o ieșire premeditată, cu scopul de a trezi mila, compasiunea și a obține, în felul acesta, ceva”. (op. cit., p. 127
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
subiectul dă dovadă de stăpânire de sine, de „amânare”, de capacitate de „raționalizare” etc. 3) Aceeași orientare behavioristă, de esență mecanicistă, dovedesc J. Dollard, L. Doob, N.F. Milier, C.H. Mowrer, R.R. Sears, atunci când demonstrează experimental relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. Potrivit acestei concepții, ori de câte ori un obstacol obstrucționează realizarea unei dorințe, tendințe, trebuie să aibă loc un act de agresiune împotriva obstacolului respectiv, și invers: oriunde apare un act de agresiune, trebuie să găsim în mod necesar și antececentul ei, frustrația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
esență mecanicistă, dovedesc J. Dollard, L. Doob, N.F. Milier, C.H. Mowrer, R.R. Sears, atunci când demonstrează experimental relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. Potrivit acestei concepții, ori de câte ori un obstacol obstrucționează realizarea unei dorințe, tendințe, trebuie să aibă loc un act de agresiune împotriva obstacolului respectiv, și invers: oriunde apare un act de agresiune, trebuie să găsim în mod necesar și antececentul ei, frustrația. Într-unul din studiile lor, acești cercătători precizează: „Celui care cercetează natura umană, trebuie să-i insuflam idee a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
R.R. Sears, atunci când demonstrează experimental relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. Potrivit acestei concepții, ori de câte ori un obstacol obstrucționează realizarea unei dorințe, tendințe, trebuie să aibă loc un act de agresiune împotriva obstacolului respectiv, și invers: oriunde apare un act de agresiune, trebuie să găsim în mod necesar și antececentul ei, frustrația. Într-unul din studiile lor, acești cercătători precizează: „Celui care cercetează natura umană, trebuie să-i insuflam idee a că atunci când el vede agresiunea trebuie să se întrebe: nu există
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]