11,041 matches
-
răspuns al perturbărilor relaționale, sociale și intrafamiliale ce ține de o pleiadă de factori care se asociază În moduri diferite și În care dispoziția, conjunctura și predispoziția se regăsesc În procente variabile. Studiul clinic al comportamentului agresiv presupune observarea conduitelor agresive În ansamblul lor, cu precădere cele exteriorizate, “acting out”-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
moduri diferite și În care dispoziția, conjunctura și predispoziția se regăsesc În procente variabile. Studiul clinic al comportamentului agresiv presupune observarea conduitelor agresive În ansamblul lor, cu precădere cele exteriorizate, “acting out”-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
conjunctura și predispoziția se regăsesc În procente variabile. Studiul clinic al comportamentului agresiv presupune observarea conduitelor agresive În ansamblul lor, cu precădere cele exteriorizate, “acting out”-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
ansamblul lor, cu precădere cele exteriorizate, “acting out”-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe asocierea alcoolism-agresivitate la un lot
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe asocierea alcoolism-agresivitate la un lot de 263 de pacienți dintr-un total de 1284 de bolnavi, bărbați
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
de pacienți dintr-un total de 1284 de bolnavi, bărbați, internați În perioada 1 I 31 VI 2003 În secția III acuți a Spitalului Clinic de Psihiatrie “ Socola” Iași. Cazurile au fost selectate după criteriul menționării diferitelor forme de conduite agresive În foile de observație clinică, ele reprezentînd 20,48 % din totalul de bolnavi din perioada respectivă. Din cele 263 de cazuri, În funcție de modul de expresie al comportamentului agresiv s-au selectat următoarele subgrupe: 1. conduite heteroagresive 178 de cazuri ( 67
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
Iași. Cazurile au fost selectate după criteriul menționării diferitelor forme de conduite agresive În foile de observație clinică, ele reprezentînd 20,48 % din totalul de bolnavi din perioada respectivă. Din cele 263 de cazuri, În funcție de modul de expresie al comportamentului agresiv s-au selectat următoarele subgrupe: 1. conduite heteroagresive 178 de cazuri ( 67,7%); 2. manifestări autoagresive 33 de cazuri ( 12,5%); 3. abateri de la normele sociale și morale 52 de cazuri (19,8%). (vezi Fig. 1). Analiza detaliată a conduitelor
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
s-au selectat următoarele subgrupe: 1. conduite heteroagresive 178 de cazuri ( 67,7%); 2. manifestări autoagresive 33 de cazuri ( 12,5%); 3. abateri de la normele sociale și morale 52 de cazuri (19,8%). (vezi Fig. 1). Analiza detaliată a conduitelor agresive s-a făcut plecând de la obiectul agresiuniiheteroagresiune sau autoagresiune, fiecare dintre ele fiind studiată pe baza categoriilor nozologice. Astfel, În cadrul conduitelor heteroagresive pe primul loc se situează sindromul de dependență alcoolică 90 de cazuri (50,6%), urmate În ordine de
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
cornice cerebrale de involuție 5 cazuri (2,8% ), pe ultimul loc situându-se deficiențele mintale 4 cazuri (2,3%) -vezi Fig. 2. Incidența cea mai mare a conduitelor heteroagresive În alcoolism confirmă Încă o dată că alcoolul facilitează trecerea la actul agresiv prin starea excito-motorie pe care o induce ca urmare a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate. Combinația dintre psihoterapie și farmacoterapie
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
de caracter. De asemenea, a existat o absență a sublinierii diferitelor condiții psihiatrice care pot predispune și acompania dependența de drog. Agresivitatea este o noțiune ce definește În general tendințele heteroși/sau autodistructive ale unui individ sau grup social. Comportamentul agresiv este un proces complex determinat de: factori biologici (diverse formațiuni nervoase, influențe hormonale sau biochimice); factori psihosociali (structura de personalitate, nivelul de maturizare afectiva sau socială, precum și capacitatea de adaptare a individului la situațiile noi și stresante); factori culturali (atitudinea
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
diverse formațiuni nervoase, influențe hormonale sau biochimice); factori psihosociali (structura de personalitate, nivelul de maturizare afectiva sau socială, precum și capacitatea de adaptare a individului la situațiile noi și stresante); factori culturali (atitudinea grupului de referință și a societății față de comportamentele agresive); factori economici - (posibilitatea asigurării unui nivel de trai decent). S-a constatat prin numeroase studii experimentale și cercetări de teren, că persoanele dependente la diferite substanțe reacționează agresiv sau violent mult mai des decît persoanele care nu sînt dependente și
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
stresante); factori culturali (atitudinea grupului de referință și a societății față de comportamentele agresive); factori economici - (posibilitatea asigurării unui nivel de trai decent). S-a constatat prin numeroase studii experimentale și cercetări de teren, că persoanele dependente la diferite substanțe reacționează agresiv sau violent mult mai des decît persoanele care nu sînt dependente și chiar dacă nu există o relație direct cauzala Între consumul de substanțe și comportamentul agresiv, acesta din urmă se dezvoltă că o rețea de procese interactive de tip feed-back
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
numeroase studii experimentale și cercetări de teren, că persoanele dependente la diferite substanțe reacționează agresiv sau violent mult mai des decît persoanele care nu sînt dependente și chiar dacă nu există o relație direct cauzala Între consumul de substanțe și comportamentul agresiv, acesta din urmă se dezvoltă că o rețea de procese interactive de tip feed-back. Pentru a Înțelege mai bine legătură dintre consumul de substanțe psihoactive și comportamentele agresive vor prezenta În continuare efectele consumului pe termen scurt și pe termen
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
nu există o relație direct cauzala Între consumul de substanțe și comportamentul agresiv, acesta din urmă se dezvoltă că o rețea de procese interactive de tip feed-back. Pentru a Înțelege mai bine legătură dintre consumul de substanțe psihoactive și comportamentele agresive vor prezenta În continuare efectele consumului pe termen scurt și pe termen lung a unora dintre cele mai folosite droguri legale și ilegale. Efectele consumului de alcool pe termen scurt depind de o varietate de factori ce include și greutatea
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de mîncare și alcool consumată. Pe lînga efectele binecunoscute ale consumului de alcool (că dezinhibiția, senzația de amețeala, vorbire Îngreunată, tulburări de coordonare, etc.) la o doză moderată de alcool, consumată Încet, poate sa creasca incidența unei varietăți de acte agresive, inclusiv violența domestică și abuzul copiilor. În cazul consumului abuziv de barbiturice pe lînga simptome că vorbire greoaie, respirație superficială, fatigabilitate, dezorientare, lipsa de coordonare, doze mai crescute cauzează alterarea memoriei și a judecății, iritabilitate precum și ideație paranoidă și/sau
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
tactile și a timpului), dificultăți de gandire și rezolvare a problemelor, anxietate. Aceste efecte șunt mult mai accentuate atunci cand alte droguri șunt consumate Împreună cu marijuana. Cercetări științifice majore În ceea ce privește consumul de canabis au demonstrat că, În cazul dozelor mici comportamentul agresiv este fie neafectat, fie diminuat determinând un comportament docil și senzația de plutire, iar În cazul dozelor mari acesta inhiba comportamentul de atac. Pe langă efectele somatice ale consumului de amphetamine că: tahicardie, hipertensiune, reducerea apetitului, creșterea frecventei respiratorii, pupile
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor o stare de bine reducând temporal comportamentul agresiv, pe cand o folosire cronică duce, deseori, la sentimente de confuzie, ostilitate, suspiciune precum și la reducerea interacțiunilor sociale prin Întreruperea comunicării - toate acestea mărind riscul comportamentului agresiv. De asemenea, s-a constatat că manifestarea comportamentelor violente pot fi amplificate În cazul
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor o stare de bine reducând temporal comportamentul agresiv, pe cand o folosire cronică duce, deseori, la sentimente de confuzie, ostilitate, suspiciune precum și la reducerea interacțiunilor sociale prin Întreruperea comunicării - toate acestea mărind riscul comportamentului agresiv. De asemenea, s-a constatat că manifestarea comportamentelor violente pot fi amplificate În cazul existenței unor sentimente ostile preexistențe și, totodată, că ele se mențin mult timp după Întreruperea consumului. Efectele consumului pe termen scurt a LSD-ului sînt nepredictibile
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
a lui Însuși se modifică, iar consumatorul poate avea senzația că aude culorile și vede sunetele iar aceste modificări Îl pot speria și pot provoca panică. Studiile intensive efectuate asupra consumului de LSD au demonstrat că acesta nu declanșează comportamente agresive dar uneori agravează efectele unei psihopatologii preexistențe incluzînd, uneori, si ieșiri violente. Din datele expuse mai sus se poate observa cu ușurință că Însăși consumul de droguri poate fi considerat o agresiune a individului asupra propriului organism. Mai mult, aceste
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
considerat o agresiune a individului asupra propriului organism. Mai mult, aceste efecte ale drogului generează de cele mai multe ori modificări negative semnificative În modul de relaționare și integrare a individului În mediul său; modificări care,sînt declanșatoare de conflicte și acte agresive ajungîndu-se pana la violență. Literatura de specialitate subliniază existența unor legături Între folosirea drogurilor și violență, si anume faptul că anumite sentimente sau trăiri care acompaniază comportamentul agresiv: ură, furia, rușinea, sentimente de culpabilitate, neajutorare și dependența sugerează că acesta
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
individului În mediul său; modificări care,sînt declanșatoare de conflicte și acte agresive ajungîndu-se pana la violență. Literatura de specialitate subliniază existența unor legături Între folosirea drogurilor și violență, si anume faptul că anumite sentimente sau trăiri care acompaniază comportamentul agresiv: ură, furia, rușinea, sentimente de culpabilitate, neajutorare și dependența sugerează că acesta poate fi pus În legătură cu consumul de substanță În mai multe moduri: În primul rand, consumatorii pot să-și aleagă drogul specific care să reducă sau să intensifice anumite
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
faptul că toxicomanul, de cele mai multe ori, are tendința de a-si neglijă rolurile familiale și sociale, orientindu-și comportamentul spre procurare și consumul de drog ceea ce atrage după sine reacțiile negative ale anturajului, aceste reacții ducînd de cele mai multe ori la comportamente agresive de apărare. S-a constatat că În raport cu populația generală, frecvență abuzului și violenței este mult mai mare În familiile cu unul sau mai mulți membri consumatori de droguri. De asemenea, incapacitatea consumatorului de a-și exercita rolul profesional duce , de
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]