KorAP: Find »[drukola/base=agresivitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...128 129 130 ...229 >

5,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

pe ceilalți, previne supraaglomerarea. In plus, datorită faptului că cel puternic și viguros Îl Învinge pe cel slab și neputiincios, se produce o selecție naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
datorită faptului că cel puternic și viguros Îl Învinge pe cel slab și neputiincios, se produce o selecție naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
cel slab și neputiincios, se produce o selecție naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. * Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse unor multiple critici. La animale, agresivitatea este influențabilă și modificabilă În mai mare măsură decât sugerează aceste teorii. De exemplu, Încă din 1930, Zing Young Kuo a crescut pui de pisică Împreună cu mama

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse unor multiple critici. La animale, agresivitatea este influențabilă și modificabilă În mai mare măsură decât sugerează aceste teorii. De exemplu, Încă din 1930, Zing Young Kuo a crescut pui de pisică Împreună cu mama ce mânca șoareci, alți pui de pisică izolați și o a treia categorie

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
puși Într-un loc În prezența unor șoareci. Comportamentul lor a fost diferit: cei care au fost crescuți Împreună cu mama mâncătoare de șoareci au omorat șoarecii În proporție de 85%, iar cei care au crescut Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Comportamentul lor a fost diferit: cei care au fost crescuți Împreună cu mama mâncătoare de șoareci au omorat șoarecii În proporție de 85%, iar cei care au crescut Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitoriă

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitoriă se prezenta asfel: aproape zero(Norvegia); sub 1(Anglia

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
bazată pe mecanismul de polarizare repolarizare, de transmitere transsinaptică a influxului nervos, pe jocul de excitație-inhibiție, pe ierarhizarea neurofunctională, prin integrări succesive la diferite niveluri de complexitate. Aceste procese neurofiziologice asigură mecanismele de adaptare homeostatică a organismului, internă și externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea). 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea). 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea). 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind omul care, fiind umilit

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de deposedare al ă trebuințelor frustrante; * sinceritatea răspunsurilor; * adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]