5,281 matches
-
a întîmplat în timpul ultimelor decenii cu apariția remarcabilă a termenului "violență domestică"17. Aceste variații spațiale și temporale complică inevitabil teoretizările violenței; eu doresc totuși să insist asupra necesității de a păstra sensul său de bază și esențial, neinfluențat de aluzii metaforice lejere (ca atunci cînd o măsură sau un tratat este "violat" sau cînd se spune despre cineva că suferă de "convulsii violente" sau că se angajează în acte de vorbire descrise drept "violențe" pentru că sînt pasionale sau excesive), fără
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
surdină sau, cum se spune în muzică, de registru, care contribuie la reducerea faimoasei, și uneori supărătoarei sale linearități (1987, p. 301). Găsim, deci, pe prima pagină din Seuils, nota 1 care trimite la Palimpsestes. Această primă notă face direct aluzie la studiul definitoriu întreprins de G. Genette: Ceea ce am denumit deja [...]. Lectura primei pagini a acestei cărți ne trimite, în mod explicit, la descoperirea lucrării anterioare Introducere în arhitext (titlu dat în prima notă de pe prima pagină): "Obiectul acestei lucrări
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de G. Genette (1982), transcendența textuală definindu-se ca "tot ceea ce pune textul în legătură directă sau secretă cu alte texte" (1982, p. 7). G. Genette distinge cinci tipuri de relații transtextuale: intertextualitatea: prezența unui text în altul (citate, plagiate, aluzii...); paratextualitatea: plasarea unui text lîngă un altul (titlu, prefață, supracopertă, ilustrație...); metatextualitatea: comentariul unui text printr-un altul (comentariu, explicație, critică...); arhitextualitatea: apartenența generică a unui text (considerat a fi poezie, roman, poveste...); hipertextualitatea: relația de derivare între un text
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
are încă prestigiul asigurat în fața creditorilor; slaba ei activitate, însă la fel de pașnică și maiestuoasă, este cea a unui bătrîn ale cărui aparențe robuste pun la îndoială apropierea morții". În rest, romanul lui Julien Gracq este citat indirect cu prilejul unei aluzii în Expoziția colonială: "Au apărut două cărți, ceva mai tîrziu, două frumoase cărți gemene. Una în italiană, alta în franceză; un deșert (tartarii), un țărm (al sirților). În fiecare dintre cele două cărți gemene (care o precedă pe cealaltă? nu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
introdusă prin IAR. În cazul de față, enunțătorul se bazează efectiv pe [P12] pentru a justifica enunțarea prin intermediul [P13]. Legătura dintre [P12] și [P13] are rolul de a prezenta un fapt deja cunoscut la care enunțătorul face doar o simplă aluzie. Structura frazei introduse prin IAR poate fi citită sub forma: DACĂ p, atunci și p'. Vom analiza funcția esențială a conectorului, după cum notează J. Caron: [ea] ar putea fi concepută precum una care dă instrucțiuni auditorului, comandînd tipul de tratament
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
O oprire, un obstacol, o amânare, orice oprire constituie în ordinea vital excitantul principal. În termenii explicației riguroase și polemice, Ralea precizeaz c funcția de oprire, de inhibiție a psihismului uman nu ni se pare a duce la consecințe pesimiste (aluzie la pesimismul unor Klages, Schopenhauer și Nietzsche, care explic omul și comportamentul uman sub semnul voinței sau a lipsei de voinț. Din contra, susține psihologul român, putem ușor constata c fenomenul inhibitiv, aplicat vieții, nu constituie o deprimare ci un
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în cazul definiției lui Heidegger, Ralea este totuși elocvent: Luați toate aceste elemente la un loc (variantele definițiilor precedente despre om și formați un compot, care d tocmai doctrina principal a lui Heidegger. Este doctrina omului ontologic la care face aluzie Ralea, dar pe care, în prelungirea celorlalte ipostaze, (homo faber, sapiens, zoon politicon, ș.a. îl explic prin doctrinele lui Heidegger și Heberlin. Pentru a înțelege omul din unghiul ontologiei, Heidegger, spune Ralea, a fost influențat în primul rând de psihologul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
unei universități care s-a remarcat de-a lungul timpului ca fiind unul dintre cele mai importante centre europene de receptare și continuare a gândirii aristotelice amintesc aici numai aristotelismul din Padova secolelor XV-XVI, la care Franco Volpi face discret aluzie în studiile lui. În al doilea rând, Franco Volpi a crezut cu fermitate în romanitatea filozofiei, în ideea că filozofia romanică nu constituie o degradare a experienței eline a gândirii, la a cărei înălțime, credea Heidegger, romanii nu ar fi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
proiectează să fie, și totul îi este permis. Existențialismul a încercat să conviețuiască cu faptul că această libertate ajunge pe urmă să fie o libertate disperată, care suscită mai degrabă angoasă decât deplinătate a ființei. Orizontul speculativ la care fac aluzie aceste câteva fraze, și care se dezvoltă într-un crescendo nihilist de-a lungul intervalului istoric care se întinde de la Pascal până la existențialismul contemporan, ne permite să încadrăm primele apariții ale termenului de nihilism și însăși geneza mișcării într-un
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Johann Andreas Cramer în 1786, în care se arăta că teologii care s-au slujit de conceptul de "nimic" pentru a separa divinitatea lui Hristos de umanitatea Sa s-au întinat de "erezia nihilianismului", la care s-a făcut deja aluzie 24. Termenul intrase încă de pe atunci în circulație în Germania, poate chiar ca "termen fundamental în discuția despre idealism", astfel încât o răspândită operă de consultare precum Micul Dicționar al științelor filozofice de Wilhelm Traugott Krug (Allgemeines Handwörterbuch der philosophischen Wissenschaften
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
greutate și valoare), și nu crede în nimic nici cu privire la chestiuni religioase. Asemenea nihiliști sociali, politici sau religioși sunt mult mai numeroși decât nihiliștii filozofici sau metafizici care vor să anihileze tot ce există 41. Sursa la care Krug face aluzie referindu-se la utilizarea lingvistică franceză este probabil lucrarea lui Louis-Sébastien Mercier Néologie ou Vocabulaire de mots nouveaux (1801), în care "nihilist" sau "rienist" este definit cel "care nu crede în nimic, pe care nu îl interesează nimic". "Rienismul", ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
soție, Agnes Butz, a murit din cauza unui avort. A doua, Marie Dähnhardt, fiica unui farmacist cu stare, cunoscută în cercul Liberilor, după primele certuri conjugale, l-a părăsit pentru altul. Dedicația din Unicul "Iubitei mele Marie Dähnhardt" este poate o aluzie sarcastică la comportamentul avut de emancipata lui soție. Din respect pentru adevăr trebuie să adăugăm că Stirner a avut ideea neobișnuită pentru un filozof, și într-o oarecare măsură nesăbuită ca, folosind zestrea acesteia, să vândă lapte pentru tot Berlinul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ani de luciditate. Un bun exemplu îl reprezintă pamfletul Nietzsche contra Wagner, unde încă din Cuvânt-înainte dăm peste urmele influenței lui Bourget. Nietzsche declară că este vorba despre "un eseu (Essai) pentru psihologi, dar nicidecum pentru germani"78, făcând evident aluzie la perspectiva "psihologică", opusă celei morale, pe care Bourget o adoptase pentru a putea să înțeleagă decadența din perspectivă pozitivă. Iar pe parcursul pamfletului în care, după cum s-a observat, sunt reunite reflecții făcute în altă parte Nietzsche dă glas repertoriului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lumea adevărată" o fabulă", Nietzsche oferă o sinteză lămuritoare a istoriei nihilism-platonismului în șase capitole. Să le trecem concis în revistă. • Lumea adevărată, accesibilă celui înțelept, celui evlavios, celui virtuos el trăiește în ea, el este ea96. Nietzsche face aici aluzie la contextul care corespunde primei etape a istoriei platonism-nihilismului, cu alte cuvinte la capitolul care corespunde gândirii lui Platon: se postulează existența unei lumi reale, suprasensibile, care însă nu a devenit încă o entitate pur și simplu "ideală", "platonică", dar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ca rector. Heidegger menționează aici în mod incidental sentența nietzscheană despre moartea lui Dumnezeu. Importanța ocaziei și faptul că este numită o experiență centrală precum cea a negativității, pe care Heidegger intenționează să și-o asume în termeni filozofici, transformă aluzia, deși incidentală, într-una destul de semnificativă. Pentru a conferi un caracter inteligibil "marii mutații" pe care "însăși existența noastră istorică cea mai proprie o are înainte", Heidegger evocă mărturia lui Nietzsche, referindu-se la acesta ca la "ultimul filozof german
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
studenților din toate facultățile. Dacă în numeroase privințe acesta este un răspuns la criticile avansate de Carnap împotriva lui Heidegger în eseul Überwindung der Metaphysik durch logische Analyse der Sprache (Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, 1931), nu lipsesc aluziile voalate la acuzațiile lui Krieck. Există apoi cursurile universitare succesive în care nihilismul devine din ce în ce mai mult o categorie centrală pentru a înțelege metafizica și logica dezvoltării sale istorice. Începând mai ales cu semestrul de iarnă 1936-1937, Heidegger inițiază impresionanta serie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cuvântului 236. Acesta este folosit în mod incidental de Pasquale Gallupi în Considerazioni filosofiche sull'idealismo trascendentale e sul razionalismo assoluto (Considerații filozofice despre idealismul transcendental și despre raționalismul absolut), publicate cu un an înaintea morții, în 1845. Galluppi face aluzie la poziția lui Zenon din Eleea, care neagă și respinge mișcarea, definind-o ca "nihilism"237. Acesta folosește așadar conceptul într-o accepție tehnică pentru a desemna o poziție filozofică ce "anihilează" sau reduce la nimic realitatea devenirii. Mai mult
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1990) și Cosa arcana e stupenda. L'Occidente e Leopardi (Lucru secret și minunat. Occidentul și Leopardi, 1997). În concluzie, chiar dacă în anumite texte, mai ales în lunga Introducere la noua ediție (1981) din Structura originară și Tautótes, se face aluzie la o anumită evoluție, gândirea lui Severino poate fi considerată un bloc monolitic și unitar. Pot fi ilustrate aici, cel puțin sintetic, cele două componente care o constituie în miezul său esențial: examinarea structurii fundamentale a Occidentului ca istorie a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rea” prevederea și evitarea pericolului sunt avantajoase pentru om; p. 212, r. 4 5: „eu, ca omul cel bun, tot am tăcut și ți-am răbdat” omul bun, din dorința de a nu fi sursa unor discuții inoportune, 73 neglijează aluziile și faptele celorlalți, îndreptate cu răutate asupra lui; p. 214, r. 6 7 : „nu ne era a învăța, cum nu-i e cânelui a linge sare”învățătura displace de multe ori copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru ei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
7 : „nu ne era a învăța, cum nu-i e cânelui a linge sare”învățătura displace de multe ori copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru ei; p. 216, r. 22 23 : „Ne-am pricopsit cu cai cu tot” aluzie ironică adresată omului care a pierdut toate bunurile materiale în urma unor conjuncturi nefavorabile; r. 31 32 : „banu-i ochiul dracului” banul atrage după sine și necazuri, lucruri rele. IV. p. 218, r. 8 9 : „eram și eu acum holtei, din păcate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
bine; p. 220, r. 12 13 : „cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!”îndemn la păstrarea unui bun renume și la menținere unei atmosfere calme și împăciuitoare; r. 20 : „Mai trăiesc ei oamenii și fără popie” aluzie sarcastică adresată celor care aspiră, oarecum, la o scară socială mai înaltă; retezarea elanului, a impulsului ce animă un suflet dornic de ascensiune; r. 30 31 : „Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
este de necontestat, iar deciziile lor trebuie respectate, indiferent de părerea copilului; p. 222, r. 9 : „iă sama bine de borta ceea!” indicație dată soției de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre!” atașamentul față de locurile natale iese la iveală în momentul despărțirii de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 6 : „Varga lui Dumnezeu, de aspru ce era.” duritatea și asprimea unor persoane le compară pe acestea cu tăria pedepselor divine; r. 20 21 : „Românului îi e greu până se apucă de treabă, că, de lăsat, îndată se lasă.” aluzie ironică la starea de vegetare, indiferență și delăsare a românului. CORESPONDENȚĂ SCRISORI ( I ) 1 Către ELENA CREANGĂ CHIȚEI p. 181, r. 12 13 : „Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflând că ești sănătoasă și că te ocupi cu gospodăria
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
24 p. 204, r. 11 13 : " parcă nu ne-am prea teme ca lucrările noastre să fie azvârlite cu despreț din școală, dacă comisiunea însărcinată nu va judeca muntenește... " încrederea în propria muncă și exprimarea susceptibilității în ceea ce privește corectitudinea acordării verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala primară, plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
superiorilor; r. 21 22 : „într-un sat fără câni se plimbă mișeii fără băț!”nepedepsirea încălcării legii atrage după sine și alte nedreptăți; r. 25 26 : „a lua pânea din gura fiilor și a o arunca cânilor.” - din nou o aluzie biblică, ce exprimă așa-zisele sacrificii făcute irațional, sau ca gesturi gratuite, nu întotdeauna atât de bine intenționate; r. 27 : „Cred că-i destul o măciucă la un car de oale” în cazul unei structuri instabile, chiar și o acțiune
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]