9,447 matches
-
pe trepte, se puteau vedea stropii de sânge care curseseră de la Nazarinean. După un timp a venit la mine un bătrân, cu o grupă de femei plângând, care rămăseseră la poartă, iar el s-a aruncat la picioarele mele plângând amar. L-am întrebat ce vrea și el mi-a zis: „Eu sunt Iosif din Arimateia, și am venit să cer de la tine îngăduința de a îngropa pe Iisus din Nazaret”. I-am zis: „Cerința ta se va împlini”. Atunci, primind
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
în grija ta căci totul eu îți voi plăti Plecă apoi Samariteanul lăsând rănitul la hangiu să nu se stingă-n chinuri omul găsit pe drumul cel pustiu Așa și tu azi ești căzut sub răni de foc sub răni amare o rană însuți te-ai făcut străin rămas lângă cărare Prin Lege n-ai putut scăpa de-a săbiilor lovitură și n-a putut nici preoția de jos să-ți ia a ta făptură În prafu vremii te-nvârtești sub
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
ochii Tăi acum sânt reci Și nu îți pasă di-un căzut ce n-are șanse de viață e mort aproape și pierdut cumplit zdrobit fiind la față Pe drum astăzi spre Ierihon nu vezi o Doamne un rănit gemând amar și n-are somn căci e aproape a lui sfârșit Și ne e nimeni să-i aducă o cât de mică mângăiere pieiră dragostea adâncă și mila-n orișice femeie Niciuna astăzi nu mai vine și nici un om de pe pământ
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
ai aflat cinica meditație cu dragostea frumoasă care e păcat să eșueze într-o căsătorie; cu dulcile logodnice care devin niște scorpii de neveste.» (p. 5); «într-o bună zi te confesezi, într-un interviu, unui prieten, ajungând la concluzia amară că: „Ziaristica? O căsnicie infernală“; interviu care dă, prin extindere de sens și experiență, titlul cărții de față» (p. 6); «interviurile de față [...] nu aveau cum să spună totul nici despre epocă, nici despre scriitor;cel care vă roagă să
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
propun să -mi deschid sufletul cu acest insesizabil semn al iubirii față de ceilalți-zâmbetul. Mai întâi o să i-l dăruiesc mamei (de mult n-am mai făcut acest lucru), sigur o să fie surprinsă și astfel îi mai îndulcesc o zi din amara singurătate a îmbătrânirii.Dăruind- i odată cu zâmbetul și căldura din inima mea, sper să o fac fericită. Gata , de mâine , îmi propun să nu-mi mai apostrofez soțul sau copilul, să nu mă las doborâtă de nicio privire piezișă, venită
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
uneori ridică, deseori coboară. Septimele de față se doresc a fi, mai mult sau mai putin, mini-pamflete adresate cuvântului care râde de noi cu gura până la urechi. Am încercat să râd și eu, dar am simțit în gură de la gustul amar că de fiere, la gustul dulce că de miere. Însă, de fiecare dată, am fost invadat de simplă dorința de a râde, de a mă bucură de viață, de a face, pur și simplu, ceea ce îmi place. Vă invit și
CUVÂNTUL = LE MOT (TRADUCERE ÎN LIMBA FRANCEZĂ VIRGINIA BOGDAN, 154 PAGINI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370763_a_372092]
-
adâncim parcă de fiecare dată și mai mult, dar, speranța într-o viață mai bună, într-o continuitate a neamului nostru român, pe meleagurile moștenite din străbuni, ne face să luptăm pe mai departe, iar noi cei plecați în străinătățurile amare, ne vom întoarce pentru totdeauna în România, patria noastră și a neamului nostru de români, pentru că, NIMIC NU ESTE MAI BUN ȘI MAI SFÂNT CA LA NOI ÎN ȚARĂ, binecuvântată de Dumnezeu cel Adevărat și Veșnic Viu, unde în marea
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
tonic și profund patriotic. Poem orchestrat în 17 strofe, pleacă de la un sentiment de uimire față de frumusețile naturii: ,,dealuri verzi, munți trufași, deasupra cer albastru, ape argintii care dansează-n lung de lunci.” Poetul se-ntreabă de ce zâmbetul țării e amar, cine tulbură a ei simțire? Trecutul a fost presărat cu eroi al căror sânge a îngrășat pământul. Dacă legea e strâmbă, ,,pe sânul țării au apărut săracii și bogații, flămânzii și îmbuibații.” Poet al cugetărilor profunde, căutător al tainelor sufletului
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
pentru răzvrătirea adolescentului, atunci când i se pare că toată lumea îi stă împotrivă și că doar gustul libertății îl poate satisface pe deplin. Această ”libertate” s-a dovedit a nu fi de bun augur, uneori l-a făcut să simtă gustul amar al singurătății, trădării, să se lovească doar de interesul așa-zișilor ”prieteni”, fără să beneficieze de înțelegerea și sprijinul unei prietenii sincere. Încetul cu încetul, conștientizându-și greșelile, el reușește să își găsească un loc de muncă, să-și asigure
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
printre dune, / Ce te-atrag, de ajuns chiar să te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o lume, ce-ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
un Univers”. Epitropă reușită cu succes, ca realizare literară (dar conținut impulsiv-exhibiționist). „Accept că sunt doar o ființă / Îndepărtată de credință, / Plutind pe marea vieții mare, / Fără speranță și-alinare. Accept că am destin bizar, / Plin de venin și de amar, / Că n-am găsit un antidot, / Dar nici să mai suport nu pot. // Singurătatea-mi e vecină. / Accept să sufăr în lumină, / Neliniștit să fiu mereu, / Dacă acesta-i datul meu. Dar nu accept să mă târăști, / Să mă jignești
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
din zilele senine, blestem putreziciunea clipei despărțirii, râzând și eu de moarte, cum râde ea de mine. De-ți vor trece peste buze cuvinte de jale, să-mi mai șoptești odată, la locul așteptat, chiar dacă-n ochii tăi, trăiesc cristale amare, aș vrea să-mi spui că-n suflet, de mult tu m-ai iertat... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Să-mi mai șoptești odată ... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de
SĂ-MI MAI ŞOPTEŞTI ODATĂ … de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369575_a_370904]
-
face tot mai frig, Că mi-ai lăsat vioară de suspine, Te-ai înecat în timp și-ai inserat Iubirile aprinse-n mine. Scot penița iar din călimara Și-ți scriu și asta seară,cănd Nemaiputând rabdă absența ta Lacrimi amare urca spre gând . Referință Bibliografica: Destăinuire / Elenă Negulescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1525, Anul V, 05 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DESTĂINUIRE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369601_a_370930]
-
cu dinții pentru a le scoate din coaja sărată bine prăjită. Ne simțeam asemenea oamenilor mari în restaurantul acela luxos. Strâmbam din nas când mama ne dădea să gustăm câte o picătură din halba ei de bere. - Berea asta e amară! Cum de le place, șușoteam în drum spre casă, în timp ce strângeam în mâini trompetele cumpărate de la bâlci și gentuțele umplute bine cu alune și multe bomboane. Mergeam înaintea părinților și cu palma întinsă măturam gardurile în trecere ca și cum aș fi
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
mod sincer a spus că zilele vieții lui au fost rele și umbrite de nefericire în parte, și datorită unor fapte ale sale ce nu corespondeau cu standartele divine pe care el le cunoștea. De aceea l-au lovit consecințe amare pe care a putut să le suporte și înfrunte, doar cu ajutorul prezenței lui Dumnezeu. Apoi ca purtător de lumină prin întunericul spiritual al vremii sale, a simțit din plin asediile furibunde ale Diavolului. Viața lui Iacov a fost o viață
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
fructul dragostei mele. Eu nu am avut o altă iubire și nici nu-mi doresc alta, dacă vrei să știi... Chiar dacă am rămas singură pe nepusă masă atunci când abia simțisem și eu gustul ei atât de dulce... Și atât de amar până la urmă, nu? - Off! Acel amar l-am aruncat. Am rămas numai cu dulcele în gură și în trup, în suflet, în tot ceea ce sunt eu ca femeie. Acel amar despre care ai amintit tu, m-a ajutat să trec
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
avut o altă iubire și nici nu-mi doresc alta, dacă vrei să știi... Chiar dacă am rămas singură pe nepusă masă atunci când abia simțisem și eu gustul ei atât de dulce... Și atât de amar până la urmă, nu? - Off! Acel amar l-am aruncat. Am rămas numai cu dulcele în gură și în trup, în suflet, în tot ceea ce sunt eu ca femeie. Acel amar despre care ai amintit tu, m-a ajutat să trec peste tot greul, m-a ajutat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
și eu gustul ei atât de dulce... Și atât de amar până la urmă, nu? - Off! Acel amar l-am aruncat. Am rămas numai cu dulcele în gură și în trup, în suflet, în tot ceea ce sunt eu ca femeie. Acel amar despre care ai amintit tu, m-a ajutat să trec peste tot greul, m-a ajutat să depășesc acele zile de mare cumpănă și să iau cea mai înțeleaptă hotărâre... - A fost greu ori ți-a fost la îndemână...? - Hm
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
duhuri necurate îi slobozește; cu cei ce călătoresc pe ape, pe uscat și prin aer, călătorește; văduvelor le ajută, pe cei bolnavi îi tămăduiește. Adu-ți aminte Doamne, și de cei ce sunt în judecăți, în închisori, în prigoniri, în amară robie și în orice fel de necaz, nevoi și strâmtorare. Adu-ți aminte Doamne de cei ce au trebuință și de marea Ta milostivire, de cei ce ne iubesc și de cei ce ne urăsc și de cei ce ne-
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
piedică spre a plânge când în stins văd cum se împiedică. Sufletul meu optimist soarta rea o suduie și când prinde câte-un trist îl ia și îl zguduie. Orice plâns e în zadar atunci când speranțele în dulce sau în amar potrivesc nuanțele. Rugă Fă, Doamne, ca-n clipă de clipă să pot s-adun în arìpă, zâmbind, cerul tot. Urcușul să-mi fie și-n ultimul ceas un salt spre tărie cu ce-a mai rămas. Ascunde-mi preaplinul sub
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369740_a_371069]
-
din frescă lui Monet, Tenul tău albit în mare Prin finețea lui Bizeț. Îți spun din nou iubire Că gelozia m-a răpus, Furat de-a ta menire Eu te-am iubit nespus. Ai plecat în moarte Lăsând un vid amar, Sufletu-mi să poarte Un frig total, polar. Far’ de tine viața Rosturi nu mai are, Eu mi-s doar paiața Ce sufletul îi moare. În astralul crud și rece Ai plecat uitând de mine, Îngeri muți te vor petrece
RIGOR MORTIS POETIC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369744_a_371073]
-
despre mentalitatea canadienilor care sunt adepții muncii voluntare în biblioteci, centre medicale, în general în folosul societății. Trecând în revistă diferite mentalități ale națiunilor autoarea face și o paralelă între americani și români, ca un fel de meditație cu gust amar : „Mă uitam la americani și la modul lor de viață. Ce oameni așezați, liniștiți.... Trăiesc în naturalețe și simplitate. Românul... este mereu impacientat, săltăreț, imprevizibil, bășcălios și nu de puține ori arogant...” Autoarea ne vorbește cu multă pasiune despre locurile
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
când peste lanuri vântul regizează dulci adieri în vreme de amiază din cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini ce-oftează cu amar că se pătează grâul de pojar *** Referință Bibliografică: să se păteze grâul de pojar / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
atât de mult, încât să mă transform într-o ploaie caldă ce se evaporă sub povara soarelui de vară, dar mi-e teamă că ard atât de puternic și când obosesc să mai încălzesc ogorul, mă transform într-un ghețar amar ce ucide până și umbra celui mai frumos zâmbet, amintirea unei flori, atât de plăpândă, atât de naivă, atât de dragă. Aș vrea să fug de monstrul ce ucide floarea, dar trebuie să găsesc gazul viu ce va menține flacăra
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
mine cum dorm ... Oare cât va mai ține iarna? Lumânarea e pe terminate și mi-e teamă de noapte. Mi-e somn și mi-e teamă să nu-mi pierd ochii ... Am ajuns să priveghez un mort, într-o iarnă amară și neputința mi-a furat ochii. Acum aștept, aștept să izbucnească vulcanul ce a mocnit sub gheață, să deschidă drumul stelei, să deschidă ochii mortului și să-i dezlege simțurile; Cei care au scânteie înfloresc și sub gheață, topesc totul
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]