67,494 matches
-
Afacerilor Externe care s-a delimitat de acest protest, dat l-a și pus la locul lui pe autorul său, printr-o replică dură. Inainte de asta, ziarele care au dat publicității protestul lui Ion Coja au avut grijă să amintească faptul că autorul său vorbește în numele unor organizații politice ca și inexistente în peisajul politic autohton.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
scriu? - mă întrebați. Cum pot. Și asta depinde mult de textul pe care îl scriu. Nici transă perfectă, nici luciditate perfectă. Scriu mai întotdeauna să alung uitarea. Scriu mereu contra uitării. Fie că treceți de la critica literară și eseuri (să amintim doar Répertoire I, II, III, IV, V, Histoire extraordinaire) la colaborări cu muzicieni, pictori, fotografi, matematicieni ori la filozofie, aventura scrisului dumneavoastră a avut șansa să găsească sentimente, gesturi, posibilități departe de reperele și balizele gândirii și ale limbii comune
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
că poetul ar fi "copleșit de capitalism" - însă poezia nu mai poate exista singură, nu mai poate rezista fără reclamă, fără performance, fără ca poetul (sau, de ce nu?, managerul său) să-și bată capul cum să iasă în față. Să ne amintim doar că, în anii '80, un poet visa să-și editeze poemele pe o bandă magnetică. Trebuie cumva recuperată o latură "populară" a poeziei. Să ne gîndim că o generație a fredonat pe versurile lui Foarță (trupa Phoenix a făcut
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
Petru Dumitriu, proaspăt licențiat al unei facultăți din München, care avea să scrie cărțile sale remarcabile Preludiu la Electra și Euridice, apărute în editura Fundațiilor Regale. S-a organizat o serie de șezători în cercuri de cultură, eu însumi îmi amintesc că am citit împreună cu Sorana Gurian la Facultatea de medicină, altădată cu Geo Dumitrescu și Ion Caraion". Altul este activitatea asociației "subversive" Mihai Eminescu, care a dăinuit între anii 1946 și 1948, opunîndu-se programatic sovietizării țării, compusă din Vladimir Streinu
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Cristian Teodorescu Pe lîngă numeroasele reacții de aprobare, decizia Bucureștiului de a susține fără rezerve Statele Unite împotriva terorismului a stîrnit și bănuieli. Unele poate justificate dacă ne amintim că n-a trecut prea mult timp de cînd actualul partid de guvernămînt făcea declarații antiamericane și anti-NATO, condamnînd intervenția în Iugoslavia. Mai sînt apoi și bănuielile celor ce au contabilizat prosperitatea firmelor unor cetățeni arabi avînd relații de amiciție
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
scăpa apropierea dintre titlul acestui volum care a obținut premiul ASPRO pentru poezie pe 2000, Studii pe viață și pe moarte, și titlul celui al lui Frank O'Hara, Meditations in a State of Emergency. Poetul american este de astfel amintit într-un poem (Ultramarină) - mai precis, e evocat episodul morții acestuia ("...te/ întreb cu ce-o fi fost îmbrăcat Frank O'Hara/ cînd l-a izbit grapa"). Acidentul, sinistru în banalitatea lui, devine efigia acestei lumi care, pregătindu-se să
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a fost iertat deloc în epocă și mai tîrziu. I s-a amintit mereu de acel act revoluționar sau numai impus pe calea forței, fiind stigmatizat drept "omul de la 2 mai". După abdicarea silită a lui Cuza Vodă (care, în ultimii doi ani, nu l-a văzut pe fostul său prim-ministru cu
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
de taxele imense percepute pe așa-zisa "asigurare de sănătate" se alege praful și pulberea. S-a întâmplat, prin 1994-1995, când un membru al familiei mele coordona programele medicale ale Fundației Soros, să aflu de existența acestui incredibil personaj. îmi amintesc și acum de insistența - vecină cu agasarea! - cu care pleda pentru finanțarea programelor sale. Nu ezita să naveteze între Târgu-Mureș și Timișoara sau București, ajungând uneori în miez de noapte și plecând imediat după semnarea contractelor, pentru a fi, în
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
uneori în miez de noapte și plecând imediat după semnarea contractelor, pentru a fi, în zori, la datorie. Pot depune mărturie că n-o făcea pentru bani, pentru simplul motiv că era vorba de echipamente și de medicamente. îmi mai amintesc și de comoditatea unor românași de-ai noștri care, ajunși în fața unui funcționar de la o importantă fundație europeană, pretindeau, cu aroganță, să li se dea asigurări că nu completează de pomană formularele! Faceți diferența între insul obișnuit să i se
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Roberto Begnini, regizorul filmului de mare succes "La vie est belle", tratînd Holocaustul într-o manieră duios-comică; precum și un arab palestinian de confesiune creștină, abatele Emil Choufani din Nazaret, care i-a impresionat pe convorbitorii săi prin calda lui umanitate, amintind pe undeva de aceea a unui scriitor franco-român drag inimilor noastre: Eugène Ionesco. Citez din acesta din urmă: "Compasiune = pasiune împărtășită; a compătimi = a pătimi împreună, a înțelege pe celălalt, a te pune în locul lui". Cam același lucru spunea și
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
muzica de fond specifică: "Amețit de Leopardi le-am căutat/ pe însoritele/ pante pieptiș am luat-o spre tufișurile/ aspre din jurul amfiteatrelor,/ șopîrle și maci, rozmarin și salvie/ rămăseseră în urmă./ Petale aveau de un galben profund/ și umed,/ îmi aminteau prin silabele lor iubite/ ale cruciaților,/ imaginate doar și declanșînd fervori nebunești,/ turniruri și giostre, serbări florentine și pe/ Cosimo, Bătrînul, pictînd tinerețea fugară./ Le-am privit. N-am urmat sfatul de a/ încerca să le bandajez rădăcinile/ în folii
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
nici medicina, nici științele economice și nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în România pentru a-și desăvârși... cunoștințele militare. La sfârșitul semestrului urma să plece într-o tabără militară din jurul Sibiului - dacă-mi amintesc bine - la o școală de "iuncheri". Nu sunt sigur că termenul era exact acesta, însă știu cu precizie că aceasta era ideea. Mi-am reamintit acest episod militaro-studențesc văzând la CNN o hartă a prezumtivelor tabere de antrenament ale lui
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
naționalist, trezind bănuiala că avem ce avem cu limbile altora mai degrabă decît cu a noastră. Nu încape discuție că produsele comerciale trebuie să fie inscripționate și în limba română. Dar firmele? Cum să traduci numele de firme? Cronicarul își amintește de ridicolul în care a căzut pe vremuri poetul Romulus Vulpescu, supărat că un tip nou de magazine se chema BIG. Poetul a scris în Săptămîna regretabilului E. Barbu un articol vehement întru apărarea limbii române, invadată cum o credea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
așa cum scrie în misia acestei instituții, ori așteaptă să fie sesizat de cei care au un ce interes în acest scop. Cînd Parchetul General se sesizează în urma unor sugestii cu iz de ordin respectabilitatea sa tinde către zero. Cronicarul își amintește că a semnalat Parchetului de nenumărate ori că a uitat să se autosesizeze împotriva încălcărilor grosolane ale Constituției României din săptămînalul ROMÂNIA MARE. Licența pe care o folosește Cotroceniul, de a atrage atenția Parchetului să se sesizeze, în loc să adreseze plîngeri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
visele lui Corin Braga. Orice tentativă (de bun simț) de a psihanaliza și de a găsi o logică, un principiu de coerență, în și între imaginile onirice din jurnal, e sortită eșecului. Visele notate aici - unele cu tentă �arhaică", altele amintind de grotescul desenelor animate realizate pe computer - nu diferă prea mult de cele ale omului �obișnuit": în ele se amestecă familia, amintiri mai vechi, bunicii morți, cu mesaje ce au aerul de a fi revelații, imagini pasagere, probleme mărunte ale
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
care scriitorul român le avea față de criticul literar. Acesta din urmă trebuia să fie, în ochii scriitorului, un fel de slujitor necondiționat și devotat, făcîndu-i mereu pe plac, gîdilîndu-l în tălpi și, la nevoie, ducîndu-i oala de noapte. Mi-am amintit de tableta călinesciană urmărind reacția unui cunoscut prozator român contemporan la o cronică literară defavorabilă, pe care a publicat-o România literară. Și mi-am spus că lucrurile nu par a se fi schimbat în cei aproape șaptezeci de ani
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
cel care mi-a încredințat, cînd aveam exact vîrsta colaboratoarei noastre de azi, cronica unei importante publicații. Scriitorul și țuțărul n-au, pentru mine, nici un nume. Ei nici nu sînt persoane, ci categorii. Din păcate, doldora de reprezentanți. îmi voi aminti cum îi cheamă cînd mi se va părea că au înțeles că, dacă o carte bună e totdeauna mai mult decît o carte, o carte proastă e o carte proastă și atît. Restul e scandal.
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
moral-civice nu e în stare a acorda o mare valoare textului suferind de o carență estetică. E corect diagnosticat, în anume circumstanțe, pericolul supralicitării prozaismului drapat în patetism: "S-o spunem direct: unele din poemele de revoltă ale Florenței Albu amintesc prea de aproape factura gazetăriei sale foarte onorabile din lunile de după revoluție și probabil că, în condițiile libertății, cînd indignarea poate lua calea adecvată a foiletonului inspirat, poetei nu i-ar mai trece prin gînd să transforme în energie lirică
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica bogătanului Mitrea, îl iubește pe Bujor, o slugă în gospodăria lor. Și, după un mic incident determinat tocmai de condiția socială a flăcăului (viitorul socru are grijă să i-o amintească: "Mă! cu Ghiță nu te potrivi, tu ești slugă, iară el nu are stăpîn"), concilierea ia locul zbuciumului sufletesc, badea Mitrea acceptînd însoțirea tinerilor. Dar și în această nuvelă realitatea stratificării sociale e recunoscută, iar concilierea devine posibilă pentru că într-
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
personală a legendei - misticismul este placat pe viața rurală, așa cum a fost ea impusă de literatura postbelică. Dacă volumul s-ar fi limitat doar la aceste mișcări inconștiente, bineînțeles că nu ar fi meritat discutat. Cu atît mai mult, dacă amintim și prima proză, �existențialistă", camusiană ar dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată, preferata lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
30 de ani. Vîrsta în sine este semnificativă. Copilăria și începutul adolescenței și le-a petrecut în alt regim politic și social. Schimbarea se manifestă aproape biologic. Amintirile din acele timpuri se întrepătrund cu deformările specifice vîrstelor amintite. Personajul își amintește că, în copilărie, vedea la tot pasul femei gravide (urmarea unor măsuri ale regimului, nu a unei vieți idilice: interzicerea avortului, planning familial inexistent). Amintirile se transormă, în noul context, în halucinații. Veronica A. Cara are meritul de a fi
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
simpaticii monștri de buzunar - noi cu ungurii! Neavizatul care-a răsfoit presa românească de dinaintea meciului de fotbal cu Ungaria ar fi crezut că ne aflăm în preajma declanșării unui nou război mondial. Nu deschideai ziar fără să dai de tiluri ce aminteau că noi, și nu Hollywood-ul, suntem patria lui Dracula: Românii vor executa sentința de condamnare la moarte a fotbalului maghiar"; �Matyus e chiulangiu, iar Sebõk e bețiv!" (ca o ironie a sorții, tocmai �bețivul" Matyus era cât pe ce să
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
el le-a pus un moț: �Euronaționalismul". Ce-i drept, nu m-am dumirit dacă lingăul lui Ceaușescu se referă la noua monedă europeană sau la vreo ideologie anume. N-ar fi exclus să fie vorba de amândouă, dacă ne amintim că bârcanul e mare iubitor și de una și de alta. Dacă-i răsfoiesc revista și dacă fac vreo legătură între titlu (�șaț lui Adrian Păunescu") și conținut, parcă-parcă m-aș dumiri: comparați �euronaționalismul" patronului cu xenofobia din articolele lui
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
un soi de stîngism foarte artificial, într-un turn de fildeș al epocii noastre contemporane ce nu are nimic de-a face cu stările de fapt, nici din America, nici din alte părți ale lumii." Rîndurile despre "cărțile iritante" îmi amintesc de o aceeași mare problemă în cultură română. Mai toată lumea înalt intelectuală se plînge de subcultura care invadează librăriile, de cărțile superficiale și nocive. în schimb, nimeni nu se plînge de tonele de maculatură academică, de cultură moartă din start
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
dl Adrian Severin a publicat în Ziua un editorial, în calitatea sa de comentator politic al acestui ziar. Să nu uităm însă că același Adrian Severin e și un membru marcant al partidului de guvernămînt. Asta pentru a nu mai aminti că semnatarul editorialului la care mă refer e și președintele Adunării Parlamentare a OSCE. Teza d-lui Severin era că succesul partidului de guvernămînt în proiectele de integrare în NATO și UE, precum și în chestiuni de reformă ar fi un
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]