1,733,188 matches
-
un critic important, Alex. Ștefănescu, a făcut un gest care nu este la îndemîna tuturor: a citit o sută de cărți complet lipsite de valoare literară și apoi a scris despre ele. Experimentul, derulat săptămînă de săptămînă, vreme de doi ani, în „Ziarul de duminică", a dobîndit consistența unui volum. Deloc încrîncenat, cu jovialitate și mult umor, Alex. Ștefănescu demonstrează în puține rînduri (pe baza unor citate semnificative din autorii în cauză), de ce unele texte rimate nu sînt poezii, altele epice
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
De mai bine de zece ani, universitățile din Europa Centrală și Orientală întrețin relații strânse de colaborare cu universitățile francofone, astfel că s-a simțit nevoia ca, în martie 2003, să se tragă o concluzie asupra realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
avem mentalitate de sectă. Nu înțelegem că substantivul adevăr ar trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
D.A.: Totuși, într-un caz cum era Kosovo s-a vorbit în Occident de un terorism de stat, și acolo Occidentul a intervenit. A.G.: Dacă mă întrebați de ce, am să vă amintesc că eu am cerut vreme de aproape 7 ani o intervenție în Kosovo împotriva terorismului de stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii se tem mult mai mult de Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
nucleare, deci nimeni nu vrea sa-l supere, si pe de altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît un haos monumental și toată lumea dorește un om tare care să împiedice extinderea acestui haos ieșit din 70 de ani de comunism. D.A.: Toată lumea, cine e toată lumea? A.G.: Vorbesc de autoritățile democratice din Europa și din Statele Unite. D.A.: Nu credeți că iminentă războiului din Irak a putut juca un rol aici, oferindu-i Rusiei o nouă respectabilitate? A.G.: Mă rog
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
a zis că e vorba de un om foarte onorabil. Sigur, 11 sept. a complicat lucrurile, dar cred că, în esență, democrațiile occidentale dau dovadă de irealism. Amintiți-vă Afganistanul. Armata Roșie, sovietică, a invadat Afganistanul și vreme de 10 ani a demolat orașele și satele, dar mai ales structurile sociale și morale ale populației, făcînd un milion de morți. În ruinele rămase s-au instalat gangsterii și fanaticii de talibani, care l-au invitat pe Ben Laden, iar rezultatul au
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
ceea ce Ben Laden a făcut în ordinea americană: ceva mult mai grav decît să răpească niște spectatori de teatru. Ar putea să arunce în aer centrale nucleare sau instalații petroliere? D.A.: Dar răposatul președinte cecen Dudaiev amenință deja acum 10 ani că va arunca în aer centrale nucleare în Rusia. A.G.: Da, dar n-a făcut-o. Trebuie să distingem între niște vorbe imprudente și voință de a nu recurge la terorism, dorința afirmata în permanență de actualul președinte cecen Mahadov
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
prin orice procedeu în fața culturii, troglodirea voluntară și involuntară, manelele și atașamentul disperat de trupa Blondy. Iuliana Alexa Excelență, După o lungă tăcere dau iarăși știre despre lucrul celor ce-și zic pămînteni la cărțile cu zmei. De treizeci de ani de cînd din porunca Luminăției Voastre am suit la Suprafață nu am văzut așa carte. Și nici nu am știință să fi existat vreuna la fel în toată vremea de dinainte. Excelență, două, ba poate trei, ar fi pricinile de
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
de povești e ca și cum i-ai povesti un vis. Cu cît vorbești mai mult, cu atît îl îndepărtezi mai tare pe cel ce ascultă de miezul poveștii. Excelență, închei iarăși spunîndu-vă că mă simt aici un renegat. De treizeci de ani tot nu pot să înțeleg: Cum poate fi cineva om? Al dumneavostră pre@supus, Cătălin Constantin Dovezi, nu chimere! Încă din prefață, pretinsul zmeolog face o serie de afirmații care ridică câteva semne de întrebare. O asemenea contribuție științifică trebuia
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
pentru «intim», interpretare către care ne orientează, încă din prefață, autorul însuși. Cartea este un jurnal, după cum spune și titlul, organizat însă nu după succesiunea cronologică a zilelor, ci în funcție de evenimentele întîmplate în fiecare lună, indiferent de zi sau de an. Relatarea secvențelor celor mai semnificative care i-au marcat lunile de viață se constituie astfel într-o inedită configurare a universului personal, construită prin recursul la o perspectivă inversă celei deja consacrate, bazată, așadar, pe privirea dinspre exterior. Selecția, decupajul
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
Buc. 2001). Reproducem, în continuare, consemnarea lui Michel Tournier tipărită în Jurnal extime la pagina 135: "Vizita traducătorului meu român, Sergiu Ruba. Sînt surprins descoperindu-l nevăzător. E condus de o tînără femeie. Îmi spune: «Am văzut pînă la 11 ani. Îmi amintesc culorile». Îi admir verva, curiozitatea, erudiția. Orbii îmi inspiră un fel de teroare sacră. Am descoperit asta copil fiind, în prezența scriitorului egiptean Taha Hussein, a cărui soție era o verișoară a mamei mele. Am făcut aluzie la
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
îndoială proprietatea cuvântului integrare când este vorba de literatură și nu de politică sau economie, ca în cazul extinderii Uniunii Europene. Criticul român de la Paris are dreptate, într-o primă instanță, să-și afișeze scepticismul. Între România și Republica Moldova, în anii de după căderea Zidului, termenul de integrare, pentru relațiile bilaterale - în perioada mai bună a acestora! - a venit ca un substitut "slab" al... reunirii celor două teritorii (asta ar fi însemnat, nu-i așa?, "restabilirea firului întrerupt al istoriei"), care fără
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
mai mult cu vorba, dar foarte pragmatici în aranjamente personale). Pe de altă parte, România însăși, după destule ezitări, a intrat în cărțile integrării europene și euroatlantice, preferând să "conserve" relația cu Republica Moldova (de unde, mai cu seamă în ultimii doi ani, a primit vești proaste). România a ales Occidentul, pentru a se salva. Opțiunea sa nu are alternativă. Relația cu Basarabia, în mod normal, ar fi trebuit să nu contravină acestei direcții, dacă și Chișinăul s-ar fi orientat spre Vest
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
în 2002, și Mircea Iorgulescu la G. Călinescu și "complexele" literaturii române de Mircea Martin, 1981, reeditată la aceeași editură și în aceeași colecție, tot în 2002. Cît privește ideea Paralelei 45 de a relua cărți considerate de referință în anii '60-'80 ai secolului trecut, ea s-ar cuveni discutată mai pe larg. * O notă absolut stupefiantă publică în TIMPUL de la Iași din februarie A.C.(?). Intitulată Sarcofagul de hîrtie, nota ajunge la concluzia că, dacă, solidari în lupta contra comunismului, scriitorii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Cornel Ivanciuc, după ce a citit într-un ziar serios următoarea afirmație: "Dacii falsificau monede romane (după cum arată șase stanțe de fier și bronz de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) folosite pentru confecționarea denarilor romani și șcareț aveau pe ele anii 126 î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit dacii să-și dea seama că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit dacii să-și dea seama că se aflau în anul 126 înainte de Cristos [...] rămîne totuși un mister de nepătruns." Ca să vezi ce strămoși plini de perspicacitate avem! Cum au ghicit ei anul exact al Nașterii Mîntuitorului! Și noi care, după două milenii, nu sîntem siguri care a fost! * Tot în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit dacii să-și dea seama că se aflau în anul 126 înainte de Cristos [...] rămîne totuși un mister de nepătruns." Ca să vezi ce strămoși plini de perspicacitate avem! Cum au ghicit ei anul exact al Nașterii Mîntuitorului! Și noi care, după două milenii, nu sîntem siguri care a fost! * Tot în nr. 8 al Academiei Cațavencu, dl I.T. Morar comentează cu umor trecerea prin emisiunea lui Teo de la Pro TV a "prințesei" Lia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
prea putea ca, la un moment dat, să regretați și, mai dezamăgită de comunicare și mediocritate, să trăiți o stranie nostalgie, pentru regăsirea de sine în singurătate. Să zicem că din ce se adună în răstimp de o jumătate de an, să alegeți piesele cele mai reușite și să ni le arătați. Nu vă lipsește inteligența și nici gustul pentru lucrul binișor făcut din prima, dar vă rămâne de muncit, la rece, cu detașare, la eliminarea balastului. Luând cele mai bune
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
Elena Zottoviceanu Conferința de presă de lansare a Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu", ediția a XVI-a, a prezentat un stadiu de pregătire mult mai avansat decât eram obișnuiți din alți ani. Programul, aproape în întregime definitivat, concentrează în câteva zile (12-24 septembrie 2003, cu 8 zile mai puțin decât în trecut) și separat de Concurs (7-14 septembrie) o multitudine de manifestări. Printre oaspeți se numără ansambluri de prestigiu (11 simfonice, 5
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
Zubin Mehta, Colin Davis, Vladimir Fedoseev, Riccardo Chailly etc. Soliști de renume (Ivo Pogorelich, Vengerov, Sara Chang, Gidon Kremer etc.) vor apărea în recitaluri sau pe podiumul simfonic și dintre ei atrage atenția prezența, pentru prima oară în țară după ani de strălucită carieră internațională, a sopranei Leontina Văduva. Bineînțeles și cei mai valoroși artiști ai noștri nu vor lipsi de pe afișe. Un moment de mare interes va fi desigur noua montare a "Oedip"-ului enescian în viziunea regizorului Petrika Ionesco
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
George Arion „Mă consider în întrecere cu fostul președinte Ronald Reagan" - Domnule , nu demult ați împlinit 92 de ani. Vă urez să fiți sănătos în continuare. - Mulțumesc foarte mult! - V-ați afirmat în viața literară în climatul de libertate și democrație pe care-l cunoștea România în anii ’30. Unii descriu idilic intervalul dintre cele două războaie. Alții îl
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
fostul președinte Ronald Reagan" - Domnule , nu demult ați împlinit 92 de ani. Vă urez să fiți sănătos în continuare. - Mulțumesc foarte mult! - V-ați afirmat în viața literară în climatul de libertate și democrație pe care-l cunoștea România în anii ’30. Unii descriu idilic intervalul dintre cele două războaie. Alții îl ponegresc. Cum a fost, de fapt? - A fost o perioadă foarte efervescentă și, într-adevăr, se poate vorbi despre ea și pozitiv și negativ. Cultura și întreaga noastră viață
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă din istoria noastră și rămîne reper prin bogăția creațiilor culturale. - Vă rog să enumerați cîteva dintre personalitățile vremii, pe care le-ați și cunoscut. - Unii s-au consacrat culturii noastre, alții au devenit
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
ales să plece. - Ați scris proză, ați scris eseuri, ați tradus foarte mult. Fără nici o supărare, vreau să vă spun că, totuși, numele dumnevoastră va rămîne foarte legat de pasionantele pagini de jurnal pe care le-ați oferit în acești ani cititorilor. Sunteți un martor deosebit de prețios datorită acelor carnete faimoase în care ați consemnat întîmplări, ați descris personaje mai mult sau mai puțin cunoscute, ați creionat tabloul unei epoci terifiante; mai ales pentru intervalul 1948-1954 ați întocmit un document zguduitor
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
creionat tabloul unei epoci terifiante; mai ales pentru intervalul 1948-1954 ați întocmit un document zguduitor, de o valoare inestimabilă. Cum ați avut curajul să faceți acele note incendiare din pricina cărora, dacă ar fi fost găsite de securitate, ați fi făcut ani grei de pușcărie? - N-aș mai fi existat astăzi! Domnule Arion, m-am considerat întotdeauna un personaj atipic, inhibat; deși am scris și cîteva romane (dintre care unul publicat) și am publicat cărți de studiu al istoriei literare și de
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]