12,966 matches
-
romane, de exemplu. Această teză a fost formulată și de Mircea Eliade : „Se știe că anumite scenarii mitico-rituale, existente încă la țăranii din Europa Centrală și Sud-Orientală la începutul seco- lului XX, păstrau fragmente mitologice și ritualuri dispărute, în Grecia antică, înainte de Homer” (5, p. 17), sau, într-o altă formulare : „De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni eminamente conservatoare (printre care trebuie întot- deauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diferite condiționări magice de loc, timp, îmbrăcă minte, comporta ment, gestică etc., considerarea mătrăgunei ca „iarbă sfântă” (se pune la icoane, sub pragul bisericii ș.a.), folosirea ei ca afrodiziac, medicament (panaceu chiar), halucinogen, porte-bonheur etc. Mircea Eliade vorbește despre credințele antice și medievale referitoare la antropomorfismul rădăcinii mandragorei (numită și anthropomorphon) și la obligativitatea dezrădăcinării plantei (numită și cynospastos) de către un câine. În studiul său privind Cultul mătrăgunei în România, istoricul reli giilor conchide, printre altele, că „românii nu cunosc [...] ritul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosind lulele. El a considerat că Cezar Bolliac are halucinații, lăsându-se purtat „prin regiunile închipuirii” de „fumurile archeologice ce ies din lulele prehistorice”. Odobescu a admis că în Europa de Vest (Elveția, Germania, Franța, Marea Britanie) arheologii au găsit într-adevăr pipe antice de lut, de fier sau de bronz, dar că astfel de obiecte nu ar fi atestate arheologic sau documentar la populațiile din restul continentului (68). S-ar putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut negru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să-l mai nominalizeze pe Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu i-a ironizat teoria privind „lulelele dacice” și în cursul său de Istoria archeologiei, pe care l-a publicat în 1877 : Dacă archeologii nemți de acum două sute de ani credeau că anticele vase de lut cresc de [la] sine în pământ, apoi de ce să ne îngrijăm noi de narghilelele dacilor, cari și ele ies astăzi la noi de sub pământ ? Germanii sunt astăzi în fruntea archeologiei. Noi să ne silim însă, domnilor, ca să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
considerații în această privință. Pomponius Mela, Solinus și, așa cum se va vedea, Pseudo- Plutarh vorbesc despre ospețele tracilor, la care participau numai bărbați (Solinus este categoric în acest sens) și în timpul cărora se făceau fumigații cu semințe psihotrope. Însă autorii antici citați consideră în mod eronat că acest obicei avea ca scop provocarea unei „veselii vecine cu beția”. În mod evident, această practică a tracilor (ca și cele similare ale sciților, iranienilor, șamanilor etc.) nu era menită să producă euforia, ci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iranienilor, șamanilor etc.) nu era menită să producă euforia, ci extazul, transa mistică, un anume furor religiosus (43, pp. 394-402) sau, într-o altă formulare datorată lui Eliade, „percepții extrasenzoriale și puteri paragnomice” (264, pp. 187- 189). Probabil că autorii antici descriu banchete rituale (agape mistice) la care aveau voie să participe numai (anumiți) bărbați. Or, Herodot, într-un pasaj notoriu (Istorii, IV, 94- 95), relatează pe larg despre banchetele rituale cu participare exclusiv masculină ținute într-un andreon („templu al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de intoxicația cu anumite extracte vegetale psihotrope. Cu alt prilej - abordând tot problema „depri- vării senzoriale” -, autorul a admis probabilitatea ca fumigațiile cu Cannabis indica să fi fost de asemenea folosite de către preoții geto- daci (81, p. 226). Un text antic, neglijat de cercetători, în care se vorbește despre practici similare cu cele deja comentate, e cuprins în cartea De fluviorum et montium nominibus (circa secolul al II-lea e.n.), atribuită lui Plutarh. Pasajul care mă interesează se referă la tracii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
principiu, ar putea fi vorba de o altă plantă psihotropă, inclusiv de cânepă, ale cărei vârfuri florale sunt mult mai bogate în alcaloizi decât semințele. în fine, ca să încheiem capitolul privind inhalarea fumului de plante psihotrope și medicinale de către populațiile antice din estul continentului, să îi dăm cuvântul și lui Plinius cel Bătrân. Naturalistul roman din secolul I e.n. scrie următoarele : în mod surprinzător, se povestește că barbarii [Plinius nu precizează care], insuflând pe gură fumul acestei plante [cypiros = săbiuță = Gladiolus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea vinului în spațiul carpato-dunăreano-pontic sunt activități confirmate de descoperiri arheologice (cosoare de viță-de-vie, amfore indigene etc.), ca și de unele relatări antice. Claudius Aelianus, de exemplu, nota că „despre traci s-a dus vestea că sunt grozav de bețivi” (Felurite istorioare, III, 15). Grecii foloseau zicala „a bea ca un trac”. Pomponius Mela scria că tracii obișnuiau să grăbească în mod artificial
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi „cuprinși de o furie bahică” (Plutarh, Quaestiones conviviales, III, 1, și Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, IV, 2-5). Ceea ce mă interesează cu adevărat este dacă vinul avea suficientă forță psihotropă ca să provoace acel furor religiosus de care pomenesc autorii antici și dacă nu cumva era amestecat cu sau dublat de alte substanțe halucinogene. Erwin Rohde (Psyché, 1894) crede că tracii își sporeau „starea de exaltare” din timpul ceremoniilor dionisiace folosind, pe lângă băuturi alcoolice, „fumul unor plante [canabis, e convins autorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița Venus] o frunză de mirt și puține semințe (din cununița-i din păr) și mi le dete zâmbind./ Cum le-am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Când oamenii beau la masă, varsă în mod ritual puțină băutură alcoolică pe jos, ca ofrandă „pentru sufletul morților”. „Când bei primul pahar, trebuie să verși puțin jos, ca să beie morții”, se crede în Ialomița (223, p. 48). Un gest antic de libație rituală. La intrarea în lumea de dincolo se află de regulă o plantă psihotropă sau un râu prin care curge un lichid psihotrop (Lethe, Mnemosyne ș.a.). Uneori efectul lor este același. Ambele fac ca sufletul să-și uite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze de iederă (Hedera helix, planta zeului Dionysos) atât pe morminte, cât și pe colive (147, p. 35). Obiceiul este antic. Romanii - spune Plinius cel Bătrân - foloseau măselarița (Hyoscyamus niger) la ospețele funerare și o puneau pe morminte. Coliva este tot o „prăjitură a morților” pre-creștină și non-creștină, făcută în principal din grâu fiert, miere/zahăr și nuci. În unele zone
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre celt. dunum („oraș”), engl. town („oraș”) și germ. Zaun („gard”) ; dintre lat. urbs, urbis („oraș”) și urbo, are = „a trasa brazda de împrejmuire” și orbis = „cerc”. Ceremonia întemeierii orașului Roma, de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care a numit-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
i-a înzestrat într-un moment de estraordinară liberalitate. Deodată cu ducerea lor ei ne iau ce ne-a dat, lăsîndu-ne numai părerea de rău că nu-i mai putem asculta. Ei sunt despoții în republica artelor! De pe chipurile marmorelor antice putem avea copii în ipsos, de pe tablourile lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
an a polcovnicului. O societate privată ce are-n vedere câștigul ei propriu judecă și plătește altfel decât statul, care are în vedere grăutățile mulțimii. Statul modern e prea sărac pentru a plăti lefuri mari. El n-are ca statul antic un imens agru public, el n-are populațiunea de sclavi care forma instrumentul producător averii: statul modern e stat creștin și ca atare e sărac. El plătește cu panglicuțe și cu titluri, cu recunoașterea publică că cineva și-a îndeplinit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Principiul gradațiunii e just nu numai pentru această ramură, ci pentru toate serviciile publice de la îndeplinitorii cărora se cer cunoștințe speciale cu greu și în mult timp câștigate, fără a li se da cu toate acestea perspectiva înaintării. Spre deosebire de statele antice, statul modern e sărac. Societatea, în mișcarea ei industrială și economică, deschide o sumă de ramuri de activitate bine plătite și atrage tinerimea inteligentă la ele, încît statul, care din parte 'și are asemenea o sumă de lucrări tecnice și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de limbi europene, acest idiom prezintă dificultățile unei limbi moarte fără a prezenta nici unul din foloasele ei. Cine știe limba română are calea deschisă la tezaurul intelectual al limbilor romanice moderne, are în fine cheia la limba latină, la civilizațiunea antică. Cine știe ungurește nu știe nimic decât ungurește, un idiom nefolositor, purtat de o literatură săracă, de-o cultură științifică înapoiată, care nu deschide nici o poartă în Europa și - în treacăt vorbind - nici în restul lumii. Cu învățarea acestui idiom
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
instituțiuni ce ni se par mincinoase și ne-a făcut pesimiști. În acest conflict pierdem adeseori bucuria de a trăi și dorința de a lupta; acesta e izvorul relei dispoziții care muncește pe oamenii culți din mai toate țările. Arta antică însă, precum și cea latină din veacul de mijloc erau lipsite de amărăciune și de dezgust, erau un refugiu în contra grijelor și durerilor. Literatura și artele sunt chemate dar să sanifice inteligențele de această boală psicologică a scepticismului, și de aceea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întîlnise niciunde. Abia când a aterizat pe terasa celui mai înalt dintre turnuri și-a dat seama că masivul muntos din dreapta lui nu e natural, ci un imens trunchi de piramidă, o încercare neterminată parcă de a reconstitui piramidele Egiptului antic. Pe suprafața perfect plată care acoperea construcția, Rim a descoperit însă semne dintre cele mai ciudate. Unele erau evident pictograme destinate unor vizitatori din cer, dar pe sute de hectare se înghesuiau și grupuri de două și trei linii, într-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a brelocurilor minuscule care atârnau la brățara de pe mâna dreaptă: un cerc pentru Abație și un fulger pentru planeta-far Kyrall, două teritorii independente, dar care juraseră credință Imperiului. Lângă aceste două mici figurine se legăna, pentru prima dată, și simbolul antic corespunzător literei Z, dar care era atât de discret, încît Bella se îndoia că vreunul din delegații familiilor ducale îl observase. ― Nu vă ascund că ședința de astăzi a Consiliului de Coroană va fi una cu adevărat istorică, pentru că ea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
scop măreț, pentru Domnul Dumnezeul tău sau pentru cei care te urmează. Asta trebuie să fie prima învățătură pe care o să o împărtășești tuturor. Stin tăcu, prelungind liniștea până când Maria simți cum nervii îi sunt întinși precum coardele unei harpe antice. Asta suntem cu toții! O harpă mânuită de Stin. Chiar și Abația e prinsă în capcana asta mortală. Ce noroc că singura melodie pe care știe să o interpreteze a fost scrisă demult, de Sfântul Augustin cel Nou! ― Bine, dar de ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu zădărnici misiunea quintului. ― Spune-mi, căpitane, dacă ar fi să cauți obiecte sau informații foarte vechi, de unde ai începe? ― Probabil de la un muzeu, răspunse pilotul fără ezitare. Kasser clătină din cap. Populația Vechii Terra trăia doar din exportul unor antice artefacte tehnologice și, bineînțeles, de pe urma relațiilor, firave ce e drept, cu Abația și cu garnizoana imperială. Uneori însă, artefactele se vindeau foarte bine. Chiar Kasser avusese pe vremuri în biroul său ceea ce i se spusese că este o bujie, un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o să încerc să-l schimb pe-al Tău, Doamne! 30. Oare zeții or fi mâncând mere? Lui Rim, întrebarea i se părea de-a dreptul caraghioasă. În ritmul sacadat al calului care galopa, gândurile sale deveniseră un fel de ceasornic antic, măsurând fiecare pas cu o corelație nouă. Se gândea la zeți. Dar și la Maria. Era convins că femeia începea să creadă că el s-a îndrăgostit de ea. Și trebuia să recunoască, măcar și față de el însuși, că dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
bătrânul. - Și aici e o poveste ciudată. Airam a fost cea care l-a descoperit, din întîmplare. Se pare că a asistat la un fel de consacrare, care s-a desfășurat undeva într-o grotă lângă epava unei nave spațiale antice. - Ce navă? tresări Maestrul. - Din câte am reușit să vedem, e una extrem de veche, posibil chiar cea care i-a adus pe primii coloniști pe Kyrall. - De unde știi asta? - Primul lucru pe care l-am făcut după ce am aflat de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]