3,713 matches
-
formată din satele Cristești, Herești, Homița, Moțca și Boureni, având în total 5425 de locuitori. În comună funcționau trei mori, două școli mixte cu 70 de elevi, și șase biserici, iar principalul proprietar de pământuri era prințul Gr. M. Sturdza. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire în plasa Pașcani a aceluiași județ, având 6197 de locuitori. În 1931, satele Moțca și Boureni s-au separat pentru a forma comuna Moțca, iar comuna Cristești a rămas cu satele Cristești
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Golăești, Podu Jijiei, Odaia-Branu, Petrești, Medeleni, Chișărăi și Lăzăreni, având în total 1584 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
doar o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actula al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Sălăgeni, formată din satele București, Colțu Cornii și Sălăgeni, având în total 650 de locuitori; aici existau două biserici și o școală. Anuarul Socec consemnează desființarea comunei Grozești și alipirea satului ei la comuna Sălăgeni, care avea 2015 locuitori și făcea parte din plasa Răducăneni a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești din regiunea Iași, ea luând în timp
Comuna Grozești, Iași () [Corola-website/Science/301280_a_302609]
-
plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Bârlești, Totoești, Erbiceni și Spinoasa, având în total 2375 de locuitori. Funcționau în comună o moară de apă, una de aburi, două școli cu 80 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu noul nume de "Erbiceni", în aceeași plasă și având 3194 de locuitori și aceeași structură (cu satul Bârlești separat în Bârlești-Români și Bârlești-Unguri). În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
din satele Băiceni, Dădești, Cucuteni, Zbierești, Săcărești, Balosinești, Cârjoaia, Bărbătești și Coasta Măgurii, având în total 2258 de locuitori. În comună funcționau șase mori de apă, trei școli cu 96 de elevi (dintre care 31 fete) și șase biserici ortodoxe. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3131 de locuitori în satele Băiceni, Balș, Bărbătești, Cârjoaia, Coasta Măgurii, Cucuteni și Săcărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Fundul a județului Vaslui și era formată din satele Grajdurile, Valea Satului, Ciocârlești și Cărbunari, plus micile așezări Golia, Cocordel și Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era formată din satele Drăgușeni, Crăciunești, Tatomirești și Șcheia de Jos, având în total 1528 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Negrești a aceluiași județ, având 2172 de locuitori în satele Crăciunești, Drăgușeni, Frenciugi (preluat de la comuna vecină Parpanița, Gura Văii, Rătenii Cuzei și Tatomirești. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Negrești
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Cârligătura a județului Iași, comuna Buznea, formată din satele Buznea, Gănești și Jora. Ea avea 1106 locuitori și în ea existau două biserici, o școală și patru mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Buznea în aceeași plasă, având 1267 de locuitori în satele Buznea, Dădești, Gănești și Jora. În 1931, comuna Buznea dispăruse, satele ei probabil trecând la comuna urbană Târgu Frumos. Comuna s-a înființat în 1968
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
era formată din satele Dobrovățu-Moldoveni, Dobrovățu-Ruși și Dumasca, cu o populație de 2777 de locuitori. În comuna funcționau o moară de apă, o școală, două biserici și o mănăstire și un penitenciar, iar principalul proprietar de pământuri era Domeniile Coroanei. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasă Codăești a aceluiași județ, având 3400 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași, iar în timp satele ei
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
formată din satele Târgu Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bâdilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețelu, Berezlogii-Cornu și Brăteni, având în total 6015 locuitori. În comuna existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
sunt ortodocși (95,9%). Pentru 3,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comuna Popești (Mădârjac, Bojila și Frumușelele) și din comuna Păușești (satul Frumușelele). Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Mădârjac în plasa Bahlui a județului Iași, comuna având 1052 de locuitori în satele Bojila, Frumușelele-Popești, Frumușelele, Mădârjac și în cătunele Dealu Mare și Duruitoarea. În 1931, comuna avea în compunere satele Bojila, Frumușelele
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și Coada Stâncii, având în total 1455 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru de vânt și trei de aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
a județului Iași și era formată din satele Mogoșeștii Frumoasei, Mogoșeștii Gălăței, Budești, Mânjești și Vocotești, având în total 1947 de locuitori. În comună funcționau o moară de vânt, două de apă, două școli cu 101 elevi, și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codru a aceluiași județ, având 2668 de locuitori în satele Budești, Mogoșești, Hadâmbu și Mânjești, și în cătunul Schitu Hadâmbu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
și era formată din satele Hărmăneasa, Heleșteni, Marginea, Oborocenii de Jos, Oborocenii de Sus și Volintirești, având în total 2108 locuitori ce trăiau în 481 de case. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 43 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2341 de locuitori în satele Hărmăneasa, Heleșteni, Marginea, Movileni, Oborocenii de Jos și Oborocenii de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
Moldova a județului Român și era formată din satele Iugani, Mircești și Tețcani, având în total 1429 de locuitori ce trăiau în 360 de case. În comuna funcționau o școală mixtă cu 16 elevi, două biserici catolice și una ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează drept reședința a plășii Moldova, având aceeași alcătuire și 1574 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași, sătul Tețcani trecând la comună Gherăești. În 1968, comuna a trecut la
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
județului Iași, si era formată din satele Miroslava, Uricani, Proselnici, Cornești, Vorovești, Găureni, Balciu, Iezereni, Dancaș, Ciurbești, Valea Lupului și Capu Rediului, având în total 2455 de locuitori. În comuna existau nouă biserici și trei școli cu 86 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasă Copou a aceluiași județ, având 1016 locuitori în satele Balciu, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Ezăreni, Miroslava și Proselnici. În 1931, comuna a fost desființată, satele ei trecând la comună Galata. După scurt timp, însă
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Movileni, Larga, Românești și Potângeni, având în total 1900 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având aceeași componentă (plus cătunul Buțuluc) și o populație de 2103 locuitori. În 1931, comuna a fost temporar desființată, satele ei trecând la comuna Gropnița. Ulterior, comuna a fost
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
Copou a județului Iași și era formată din satele Rediu Mitropoliei, Moinești, Popricani, Coarba, Țipilești, Iepureni și Izvoarele, cu o populație 1698 de locuitori. În comună existau două mori de aburi, două școli cu 67 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2765 de locuitori în satele Iepureni, Horlești, Izvoarele Măimești, Popricani-Corbu, Rediu Mitropoliei, Țipilești și Zaharna. În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la comuna Țigănași; dar la scurt
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată tot doar din satul de reședință, având 1510 locuitori. În comună funcționau o școală cu 33 de elevi, înființată în 1867 și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satului Moșna la comuna Bohotin. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, făcând parte din raionul Iași al regiunii Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași. Două obiective
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
purta denumirea de "Mogoșești", făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era formată din satele Mogoșești și Muncelu de Sus, având în total 1797 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, două biserici ortodoxe și două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în aceeași plasă, având 1996 de locuitori în satele Mogoșești, Muncelu de Sus și Principesa Maria (sau Satu Nou). Imediat după al Doilea Război Mondial, regimul comunist a impus schimbarea numelui satului Principesa Maria în
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Răchiteni și Ursărești, având în total 925 de locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală mixtă cu 36 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1396 de locuitori în satele Răchiteni, Sturza și Ursărești. În 1931, comuna a fost temporar desființată, satele ei trecând la comuna Tămășeni. După al Doilea Război Mondial, comuna a reapărut, iar
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
județului Iași și era formată din satele Roșcani, Rădeni, Borșa, Găureni, Albota, Eduțu, Căuești și Păuleni, având în total 1957 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una de aburi, cinci biserici și trei școli cu 102 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost desființată, satele Rădeni și Păuleni trecând la comuna Hermeziu, iar satele Roșcani și Căuești la comuna
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Sinești, Osoi, Catârgaci și Stornești, având în total 1935 de locuitori. Existau în comună o școală, o moară de aburi și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2240 de locuitori în satele Bocnița, Osoi, Sinești și Stornești. Comuna a fost desființată temporar în 1931, când satele ei au trecut la comuna Popești, dar la scurt
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
1051 de locuitori, două fabrici de băuturi alcoolice, o școală cu 41 de elevi înființată în 1879 și o biserică construită în 1852. În comuna Isaia trăiau 301 locuitori și se aflau două biserici. Comuna Bazga avea 1064 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Isaia și Bazga, și alipirea satelor lor la comunele Bohotin, respectiv Răducăneni. Cele două comune făceau parte din plasa Răducăneni, a doua fiind reședința plășii; comuna Bohotin, cu satele Bohotin, Moșna, Gura Bohotin și
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
o școală și mai multe mori de vânt. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Suhulețu, formată din satele Suhulețu, Găureni și Brașovnița, având 1246 de locuitori. Existau și aici două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Suhulețu și trecerea satului Suhulețu la comuna Tansa, care era inclusă în plasa Negrești a aceluiași județ și avea 3177 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. În
Comuna Tansa, Iași () [Corola-website/Science/301311_a_302640]