16,557 matches
-
diferențe de fond În ceea ce privește structura și informațiile cuprinse În aceste formulare-tip. Chestionarul cuprindea următoarele rubrici: 1. nume și prenume; 2. dacă a schimbat numele (anterior); 3. Împrejurările schimbării numelui; 4. data nașterii, locul nașterii, cetățenia, naționalitatea; 5. originea și apartenența socială; 6. studii: școli de bază și profesionale, politice, militare; 7. ce limbi străine cunoaște (nivelul); 8. profesia de bază la Încadrarea În MAI și toate funcțiile deținute de la Începutul activității profesionale până În momentul respectiv (cu perioade); 9. starea materială
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
PNL, PCR 1 1 1 97 membru PSD 1 1 1 98 nu e cazul 2 2 2 100 TOTAL 100 100 100 Putem infera, ținând cont de data intrării acestor indivizi În organizațiile politice, de masă și obștești, că apartenența la astfel de organisme era o condiție sine qua non a oricărui tip de recrutare pentru o funcție de conducere sau alta. O dovadă În acest sens este și articolul 43 din HCM nr. 729/1951: „Personalul Direcțiunii Generale a Penitenciarelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de astfel de cursuri Înainte de a fi integrați În cadrul Ministerului de Interne, indiferent dacă e vorba de absolvenți prealabili ai unor școli de ucenici, profesionale sau chiar de patru clase. Această pregătire militară era complementară școlilor de partid și cu apartenența la organizațiile politice, de masă și obștești, În sensul În care erau puternic ideologizate. Sistemul punea, de asemenea, un accent deosebit pe cursurile de perfecționare și de reciclare. Următoarele două tabele arată durata acestor cursuri de perfecționare și reciclare pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
subipoteză va fi ilustrată În cele ce urmează prin prezentarea a două cariere de comandanți. 4. Două fișe-tip din dosarele profesionale - studii de caz BORCEA LIVIU - locotenent major, născut la 1 decembrie 1911 la Cluj. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: brutar. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru În organizția UTC din Cluj (ilegalitate) 1936, membru PCdR din 1943 (exclus la 3 mai 1950 pentru acțiuni mari de speculă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
căpitan (1958). Decorații: Medalia „Luptător antifascist”. Pedepse: sancționat cu „mustrare” pentru netrimiterea către conducerea DGPCUM a situației armamentului pe luna ianuarie 1952. FICIOR IOSIF ION - colonel, născut la 4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul Județenei Tineretului Progresist după absolvirea școlii electorale de 21 de zile de la Mârșa - Avrig (1947
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să-și mențină statutul material Într-o măsură mai mare decât muncitorii sau țăranii aflați În dificultate. Conform calculelor de mobilitate făcute de sociologul ceh Petr Mateju, indivizii cei mai mobili sunt cei care combină statutul de cadru superior cu apartenența la Partidul Comunist Cehoslovac În 1989. Desigur, specificitatea istorică a acestei țări face În așa fel Încât tot această combinație (cadru superior - membru al PCC) este cea care a dat un număr egal de șanse acestui grup să regreseze pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
capital cu care aceasta era dotată. Plecând de la lucrările lui Pierre Bourdieu, Szelenyi afirmă că explicația constă În faptul că nomenklatura beneficia de un capital cultural Înrădăcinat istoric, care nu excludea, bineînțeles, acest atribut esențial constituit de capitalul politic datorat apartenenței la Partid. Întrebările legate de rolul nomenklaturii În formarea capitalismului postcomunist pot fi așadar rezumate prin două opțiuni tari. Prima explică geneza acestui fenomen printr-un calcul anticipativ (Staniszkis) sau prin pragmatismul politic (Hankiss). Cea de-a doua ajunge, prin intermediul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
s-au format În palatul comunist, așteptându-și răbdători vremea. Imagine idilică? Nicidecum: pentru acești ingineri cu diplomă, creați În masă de către comunism, proveniți din mediul muncitoresc și care formează osatura nomenklaturii - după cum o arată și anchetele de mobilitate socială -, apartenența la Partid constituia un „pașaport necesar” pentru reușita socială. În momentele de rară, dar intensă politizare a acestor societăți (epopeea Solidarnosc În ’80-’81, Primăvara de la Praga), cu siguranță că s-au confruntat cu conflicte și dileme, Însă acestea nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fosta nomenklatură nu beneficia doar de acel human capital sau capital cultural propriu elitelor tehnice din societățile de tip sovietic (diplomă politehnică de nivel Înalt), ci și de un vast capital social și politic (rețele sociale legate mai ales de apartenența la Partid). Ancheta pe care am Întreprins-o a pus În evidență faptul că, deși capitalul social avea un rol important pentru reconversie, acesta nu se reproducea totuși În mod identic: În scurtă vreme, acest capital social a fost recompus
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În acea vreme, nu puteam să-mi imaginez că voi fi un Întreprinzător privat. Asta Îmi depășea orice Închipuire. (Cazul 2, Cehia) În Cehoslovacia, inegalitatea șanselor În exercitarea noii meserii de antreprenor este mai accentuată decât oriunde și depinde de apartenența indivizilor la nomenklatura economică sau politică: Anumite persoane, mai ales cele care erau deja active În sectorul economic dinainte de 1989, n-au Întâmpinat, probabil, aceleași dificultăți ca și mine. ș...ț Mi s-a cerut să devin directorul unei societăți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că schimbarea de regim i-a pus În dificultate, pentru că mulți dintre ei și-au pierdut puterea politico-economică pe care o dețineau În Întreprinderile și aparatul de partid local sau regional. Mai mult, ei au fost marginalizați de către societate datorită apartenenței lor la nomenklatură, degradare morală pe care cu greu au acceptat-o, deoarece ei se percepeau Înainte de toate ca profesioniști care, pentru a-și exercita meseria, trebuiau să adere la Partid: Puterea (comunistă) era astfel construită Încât specialiștii de Înalt
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de foarte mare nivel. Nu se poate spune că dacă ești comunist, nu poți fi un bun profesionist. (Cazul 1, Polonia) Ei au acceptat cu greu - adevărată sau falsă naivitate? - că li s-ar putea reproșa, În campaniile de decomunizare, apartenența la Partid și la aparatul său, din moment ce ei munceau pentru „Patrie”. În ceea ce privește aparatul de Partid, acest nucleu central și inaccesibil al puterii comuniste, ei vorbesc despre evoluția lui și despre voința lui de a impulsiona transformările: Aparatul era o superinstituție
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Întrezărim ceea ce a fost aruncat În uitare. Uitarea Înglobează astfel participarea - În sens larg - la aparatul de represiune, la un sistem de pe urma căruia profitau. Niciunul dintre interlocutorii noștri, fie el ceh, polonez sau maghiar, nu și-a pus Întrebări despre apartenența lor comună la „clasa dominantă” și la oprobriul care putea proveni de aici. Din acest punct de vedere, disimularea a fost completă și banală. Dimpotrivă, a dominat un discurs funcțional apolitic, adică un discurs care asumă cât mai puțin responsabilitățile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate necesare În contextul apartenenței masive a populației românești la fostul PCR. Din acest punct de vedere, orice revendicare vizând aplicarea unui climat de lustrație devenea, după Ion Iliescu, o formă de excludere din viața politică a unor largi categorii sociale. „Foștii membri de partid
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
șefilor guvernelor postcomuniste, promovarea și numirile acestora pot fi cu greu Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică a constat În apartenența la anumite rețele profesionale și În socializarea În anumite roluri ocupaționale, spre sfârșitul perioadei analizate, selectarea primului-ministru este strâns legată de forța acestuia la nivelul partidului formator al guvernului. Dacă pentru prim-miniștri precum Roman, Stolojan sau Văcăroiu, ceea ce constituie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la nivelul organizației de partid. Majoritatea miniștrilor numiți au urmat, În principal, aceleași traiectorii politice și au lucrat Împreună la nivelul parlamentului. În 1996, liderii PDSR au Încercat integrarea În organizația partizană a membrilor Cabinetului Nicolae Văcăroiu, care nu aveau apartenență politică, În special a secretarilor de stat. În schimbul adeziunii lor, aceștia au fost plasați pe poziții eligibile pe listele de candidaturi pentru parlament, În 1996, aceștia devenind parlamentari. Asistăm În acest fel, la nivelul partidului, la crearea unei baze de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dintre cele două perioade, rezultatele acestei analize vor fi completate de o analiză a unor interviuri semidirecționate cu miniștri și secretari de stat, defășurate În perioada ianuarie-mai 2005. Selectarea cazurilor a ținut seama de participarea actorilor politici În diferite cabinete, apartenența politică și importanța portofoliului deținut. (Preluăm astfel ideea lui Mattei Dogan, potrivit căreia există o ierarhie a importanței ministerelor. Vezi M. Dogan, P. Campbell, „Le personnel ministériel en France et en Grande Bretagne”, Revue Franșaise de Sciences Politiques, vol. VII
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și ca notar al Companiei grecești. Ca avocat, călătorește în repetate rânduri la Viena, pledând în capitala Imperiului Habsburgic (cu argumente juridice) în apărarea unor drepturi încă refuzate de autorități românilor transilvăneni. Deși neconfirmate în detaliu, există unele indicii semnalând apartenența scriitorului, amic al lui Ion Budai-Deleanu și în curent cu avatarele intelectuale ale vremii sale, la o „Societate filosoficească din Mare Principatul Ardealului” ce-și anunța, pe la 1795, programul iluminist. Întocmai ca Ioan Barac, poetul poate fi considerat un precursor
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
putea face referiri la ea în timpul procesului de prelucrare (de exemplu, codprod, denprod, um). Atributele precizează proprietățile datei și determină modul în care poate fi ea tratată în procesul de prelucrare. Iată câteva exemple de atribute: tipul datei, care definește apartenența acesteia la o anumită clasă de date, în funcție de natura și de domeniul valorilor luate. Se disting astfel date de tip numeric (întreg, real, complex), logic, șir de caractere; precizia reprezentării interne, care definește cât mai fidel, reproduce modelul intern de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pe care o aprofundase și o apreciase superlativ în articolele din deceniul al patrulea) în formulările metaforice ale versurilor: certitudinea misterului de dincolo de rațiune și de cuvinte, perceperea și trăirea timpului, tragismul metafizic, obsesia morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B.
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
noblețe, apărut în 1975, celebrează ieșirea din adolescență și relativa instalare în maturitate. Somnul, zăpezile figurează domeniul unei revolute purități. Primele drame existențiale sunt dramele celor dintâi iubiri și ale descoperirii incomunicabilității în dragoste. Tonul general este dat de convingerea apartenenței la o genealogie princiară, de sentimentul acut al descendentului zdrențăros care vinde în talcioc steme regale. Versul este liber, puține poezii fiind rimate în întregime. Cel de al doilea volum, Cavalerul din dreptul soarelui (1979), sărbătorește iubirea. Analiza fină a
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
până în decembrie 1929. Director este I. Peltz, la ultimul număr adăugându-se numele lui Matei I. Gheorghiu. La început publicația este pur literară, apoi devine publicitar-politică. În anii 1926-1927, are aspect de revistă avangardistă, aici publicând numeroși autori cunoscuți pentru apartenența lor la avangardă: Ion Vinea, F. Brunea-Fox, Filip Corsa, Ed. Sbierea, M.H. Maxy, George Silviu. Revista are, în această perioadă, și o ținută grafică adecvată, prin reproducerea unor portrete avangardiste realizate de M.H. Maxy (T. Arghezi), Marcel Iancu (I. Sângiorgiu
CAETELE LUNARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
sugestiv Fără frac și joben (de Al. Duiliu Zamfirescu n.n.), își propun să treacă prin focul satirei o parte a personalului Departamentului Trebilor din Afară, pe unii dintre membrii corpului diplomatic român din țară și străinătate, a căror activitate și apartenență politică și socială îi încadrează perfect în eventualitatea «selecționării». Autorul (născut în 1894) a avut prilejul să-și cunoască îndeaproape «eroii». Apariția cărții este, pe de altă parte, un prilej pentru cititori de a-și da seama, prin mijlocirea unei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îndemnuri la vigilență pe care Partidul Muncitoresc Român le adresează oamenilor muncii din țara noastră (...). Considerând piesa de pe poziția de clasă de pe care a fost scrisă, regia a arătat în spectacol că a știut să accentueze în chip deosebit asupra apartenenței de clasă, a poziției politice a personajelor (...). De pildă în crearea tipului cardinalului Biruci, Dinu Negreanu și actorul N. Bălțățeanu au reușit să reprezinte cu succes una din figurile josnice ale galeriei trădătorilor de patrie (...). Măiestria autorului în creația tipurilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arată Ion Simuț în articolul Aurora - Încotro? (3/1994), publicația își propune „o cunoaștere sistematică a identității culturale a Europei Centrale”, pentru a fi „o sinteză inedită de provincialism și europenism”, care „să aducă în conștiința contemporanilor ideea acestei duble apartenențe”, astfel încât Bihorul să devină „un avanpost al integrării în Europa”. Intenția redacției s-a și realizat, cel puțin în parte, prin deschiderea unor dezbateri sub titlul Ne putem înțelege noi și ungurii? sau Dialogul româno-maghiar (1-2/1993), ca și a
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]