4,155 matches
-
majoritatea în bărci mici, supraaglomerate și inadecvate pentru călătoria pe mare (n.tr.). * Mitteleuropa (în germană Europa Mijlocie) unul dintre conceptele fundamentale ale geopoliticii și geografiei politice germane și austriece în prima jumătate a secolului XX. Esența ideii mitteleuropene era argumentarea necesității creării unei federații central-europene și a existenței unui spațiu civilizațional și istorico-geografic distinct în centrul Europei, care să cuprindă aproximativ regiunile deținute înainte de 1918 de Imperiul German și de Imperiul Austro-Ungar (n.tr.). * Generația "Beur", apărută în anii '80
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
contemporane, caracteristic actualei etape de dezvoltare a cunoașterii științifice, în care, fiecare disciplină își păstrează autonomia gnoseologică, specialitatea și independența relativă și, în același timp, se integrează în sistemul global de cunoștințe”.(A. Becleanu Iancu, 1978, p.359-360). Toate aceste argumentări demonstrează necesitatea considerării interdisciplinarității ca principiu didactic alături de celelalte principii cunoscute ale pedagogiei. Promovarea acestor principii constituie o condiție a realizării procesului de perfecționare continuă a resurselor umane, proces apreciat la ora actuală ca un orizont fără limite. Așadar, interdisciplinaritatea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
să trezească forțele creatoare ale elevilor și să angajeze la învățătură întreaga lor capacitate intelectuală. Corelarea cunoștințelor este o modalitatea cu caracter asociativ, prin readucerea în discuție a unor cunoștințe dobândite de elevi la alte discipline de învățământ în scopul argumentării unor cunoștințe la alte discipline. Tratarea interdisciplinară presupune în general interacțiune între două sau mai multe discipline cum ar fi: limba românăistorielatină; matamaticăfizicăchimie; geografie - biologie - chimie. În cazul claselor I-IV matematică educație plastică; limba română - cunoașterea mediului-educație muzicală - educație
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de a participa și a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua și de a contribui la întocmirea portofoliului final dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă. Evaluarea finală se face pe descriptori de performanță și cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând și elevii să-și spună părerea. s-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potențial formativ, superior celorlalte metode de evaluare. În concluzie, folosind această metodă de evaluare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
să răspund unora dintre întrebările de mai sus, fără a le aborda în ordinea enunțării și fără a avea pretenția că am epuizat subiectul, evitând repetarea celor ce au fost analizate în capitolele precedente. Mă voi axa în principal pe argumentarea necesității și a perspectivelor de viitor, considerând că analiza metodelor și instrumentelor folosite de-a lungul celor opt ani de existență a fost făcută pe larg în capitolele precedente și oferă suficient material pentru a lăsa cititorul să decidă singur
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
participanților trebuiau să asculte versiunea lentă, iar cealaltă pe cea rapidă. Apoi trebuiau să completeze niște chestionare în care erau întrebați cât de mult erau de acord cu ceea ce se spunea dacă li se părea că persoana este credibilă în argumentarea ei. Compararea rezultatelor în diferitele grupuri de participanți a dus la două concluzii: la ascultătorii americani, bărbați sau femei, persoana care se exprimă într-un ritm rapid este percepută ca fiind mai credibilă decât cea care se exprimă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințele, stilul lor de viață diferă de cel al adulților, iar această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. (coord. Aurora Liiceanu, Viața mea: un ”joc” serios) În elaborarea argumentării, vei avea în vedere: prezentarea conținutului adecvat temei (0,5 p.); respectarea structurii textului argumentativ (ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie) (3 p.); utilizarea conectorilor specifici (0,5 p.). BAREM DE NOTARE: Oficiu - 1 punct; Subiectul I - 4 puncte; Subiectul al
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cruciale pentru dezvoltarea industriilor, sub formă de ajutor financiar, suport de cercetare și dezvoltare și prin Întocmirea unei baze de date cu clienți interesați de produsele celor două industrii. Existența ambelor cazuri, nu doar a industriei aeronauticii, face ca Întreaga argumentare a autorului să fie solidă și convingătoare. CASETA 30 Unsprezece evaluări de programe ca analiză comparativă Dennis Rosenbaum (1986) a adunat unsprezece evaluări ale unor programe și le-a inclus În capitole separate ale cărții sale. Evaluările au fost efectuate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
capitolelor sau secțiunilor va urma o logică de construire a teoriei. Aceasta depinde de tema și teoria respectivă, Însă fiecare capitol sau secțiune trebuie să dezvăluie aspecte noi ale teoriei prezentate. Dacă este bine structurată, Întreaga secvență va produce o argumentare riguroasă și convingătoare ce poate fi foarte impresionantă. Abordarea este relevantă atât pentru studiile explicative, cât și pentru cele explorative, deoarece ambele sunt interesate de construirea teoriei. Cazurile explicative vor examina diferitele aspecte ale unei argumentări cauzale; cele explorative vor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
secvență va produce o argumentare riguroasă și convingătoare ce poate fi foarte impresionantă. Abordarea este relevantă atât pentru studiile explicative, cât și pentru cele explorative, deoarece ambele sunt interesate de construirea teoriei. Cazurile explicative vor examina diferitele aspecte ale unei argumentări cauzale; cele explorative vor dezbate valoarea continuării investigării diferitelor ipoteze. Structuri În suspans Această structură inversează structura liniar-analitică descrisă mai devreme. „Răspunsul” sau rezultatul direct al unui studiu de caz este, În mod paradoxal, prezentat În capitolul sau secțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
declarând la Începutul investigației că vor fi luate În considerare doar intervale de timp sau limite spațiale arbitrare -, probabil că va rezulta un studiu foarte departe de a fi exemplar. Cea mai bună modalitate este de a arăta, fie prin argumentare logică, fie prin prezentarea dovezilor, că, pe măsură ce se ating limitele analitice, informațiile au tot mai puțină relevanță pentru caz. În timpul desfășurării studiului, astfel de teste În privința granițelor pot fi făcute de-a lungul etapelor de analiză și raportare. O a
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
artă de laborator. America preferă scriptul eclerajului, publicul larg cenaclurilor și face lumea să viseze" (J. Séguéla, 1983: 174). 7. SEMIOTICA GLUMEI 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică Aduții participă la humour games cu o frecvență comparabilă argumentării, discuțiilor despre vreme într-un context de tatonare sau neangajare sau comentariilor politice și sportive. Adoptarea acestui joc are rațiuni sociale: mesajul umoristic acționează la nivelul relației comunicative, stabilizînd coeziunea grupului, ca și la nivelul conținutului comunicării, exprimînd o anumită
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
această observație critică intră în uz pe calea cu formalități instantanee de asimilare (omologare) a găsirii vinovatului, care, se știe, trebuie sacrificat pentru a se restabili situația. Desigur, identificarea vinei nu este o operație intelectuală prea laborioasă, în sensul de argumentare și contraargumentare a soluției găsite, căci funcționează logica argumentului cauzal, conform căreia dacă ceva nu este în ordine în lumea forțelor trebuie să fie mai întâi un handicap în lumea ideilor. Nu încape îndoială că s-ar putea să fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
științifică. Gestul de a practica sau de a apela la serviciile divinatorii și magice are în primul rând o motivație socială (economică, familială, juridică, profesională etc.)148. Totuși, în spatele acestor motivații imediate și prezentate conștient, specialistul poate desluși și alte argumentări. Ele arată disponibilitatea umană de a lăsa loc și altor forme de înțelegere și explicare a existenței, altele decât cele pe care le oferă știința modernă. 6.2. Raportul dintre divinație și magie analizat din perspectivă socioantropologică Analiza științifică a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a aduce în prim-plan mari descoperiri în domeniu, lucrarea a reușit să încingă spiritele în "bastionul culturii" franceze. Spiritul științific, pozitivist prin excelență, a fost profund ofensat de îndrăzneala unei doamne astrolog de a pleda, deschis și fără o argumentare solidă (științifică), utilitatea introducerii astrologiei ca disciplină științifică în universitate. Urmarea? Conducătorul tezei, cunoscutul profesor Michel Maffesoli, a fost discreditat, susținerea tezei, respinsă pe moment, plus un imens scandal mediatic. În esență, două ar putea fi concluziile acestui fapt hipermediatizat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut totuși în contexte diferite și s-au manifestat ca două paradigme diferite de percepere evaluare și de raportare la existență 181. Astfel, chiar dacă contextul argumentării poate fi același (nevoia omului de a explica ce
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut totuși în contexte diferite și s-au manifestat ca două paradigme diferite de percepere evaluare și de raportare la existență 181. Astfel, chiar dacă contextul argumentării poate fi același (nevoia omului de a explica ce se întâmplă cu sine și de a rezolva problemele conviețuirii în această lume), contextul descoperirii presupune atât pentru știință, cât și pentru magie o seamă de particularități neconfundabile. Or, acest fapt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
referi la o manieră de relaționare neutră între științele moderne și divinație, ce s-ar traduce prin încercarea celor două de a se concentra asupra propriilor demersuri fără a se ataca în vreun fel. Mai curând, efortul este unul de argumentare a afirmațiilor și cercetărilor întreprinse. Astfel, cercetarea științifică modernă a înregistrat și atitudini oneste, echidistante și obiective față de subiecte precum divinația sau magia. Este mai greu să ne pronunțăm asupra abordărilor venite dinspre practicanții sau exegeții care se consideră specialiști
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și argumentarea fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să explice ezitările publicului de a comenta fenomenul. Ele rămân mai curând în formă latentă și sunt activate doar în situații speciale. În comparație cu această categorie, clienții și-au format opinii clare pro sau contra, chiar și un anumit sistem de argumentare și explicare a fenomenului. Toate cifrele prezentate mai sus arată că divinația nu se prezintă doar ca o artă ce acordă o iportanță maximă simbolului. Ea este și un fenomen social complex care antrenează deopotrivă practicanți, clienți și spectatori din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
categorie poate varia de la voci sau glasuri care par a suna în ureche, vise, imagini fulgurante și fantasme, până la spirite sau simple presimțiri. În general, tot ceea ce apare în minte și nu are o reprezentare, un corespondent material sau o argumentare logică poate constitui obiect de divinație. Imaginile și întâmplările din vis au fost dintotdeauna materie primă pentru interpretări și previziuni. Tot ele fac și obiectul de studiu al psihanalistului. Dacă pentru omul dominat de o mentalitate magico-religioasă visul reprezintă o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]