42,835 matches
-
principiul general că lichidarea societății nu liberează pe asociați și în cazul lichidării generate de o cauză specială, și anume nulitatea societății comerciale, asociații răspund pentru obligațiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3 din L.S.C. Altfel spus, acționarii, asociații comanditari și asociații într-o societate cu răspundere limitată răspund pentru datoriile sociale numai în limita contribuției lor la capitalul social al societății comerciale declarate nule. Asociații în societățile în comandită simplă și asociații comanditați răspund solidar și nelimitat pentru
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
forme ca și în dreptul comun: actul fictiv (actul fictiv declară că societatea nu există de fapt); actul deghizat (societatea comercială acoperă un alt act juridic o donație, un contract de muncă, un contract de împrumut) și interpunerea de persoane (adevărații asociați nu sunt cei menționați în actele constitutive ale societății ci în totalitate sau în parte sunt alte persoane). În această din urmă formă a simulației este inclusă situația când adevăratul patron nu apare în actele societății sau deși apare alături de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
doar pentru a camufla interesele proprii ale unor persoane din conducere sau pentru a eluda unele interdicții legale 127. Societatea fictivă, care este o formă a simulației nu trebuie confundată cu societatea de fapt care este creată ca atare de asociați, ei nedorind să îmbrace raporturile lor juridice contractuale în forma unei societăți, dar acționând ca și cum ar fi asociați (de exemplu, doi soți, dintre care doar unul are calitatea de asociat unic într-o societatea cu răspundere limitată, dacă soțul neasociat
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cu societatea de fapt care este creată ca atare de asociați, ei nedorind să îmbrace raporturile lor juridice contractuale în forma unei societăți, dar acționând ca și cum ar fi asociați (de exemplu, doi soți, dintre care doar unul are calitatea de asociat unic într-o societatea cu răspundere limitată, dacă soțul neasociat colaborează cu cel asociat în îndeplinirea obiectului de activitate, existând affectio societatis, atunci se creează o societate de fapt, deși scriptic ei nu sunt asociați) 128. Societatea de fapt nu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
îmbrace raporturile lor juridice contractuale în forma unei societăți, dar acționând ca și cum ar fi asociați (de exemplu, doi soți, dintre care doar unul are calitatea de asociat unic într-o societatea cu răspundere limitată, dacă soțul neasociat colaborează cu cel asociat în îndeplinirea obiectului de activitate, existând affectio societatis, atunci se creează o societate de fapt, deși scriptic ei nu sunt asociați) 128. Societatea de fapt nu are personalitate juridică spre deosebire de societatea fictivă. Societatea fictivă are personalitate juridică doar până în momentul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
doar unul are calitatea de asociat unic într-o societatea cu răspundere limitată, dacă soțul neasociat colaborează cu cel asociat în îndeplinirea obiectului de activitate, existând affectio societatis, atunci se creează o societate de fapt, deși scriptic ei nu sunt asociați) 128. Societatea de fapt nu are personalitate juridică spre deosebire de societatea fictivă. Societatea fictivă are personalitate juridică doar până în momentul în care, ca urmare a admiterii acțiunii în declararea simulație, se constată că este doar o societate aparentă, ceea ce înseamnă lipsirea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
va fi preferat cel care își întemeiază cu bună credință solicitarea pe actul aparent. Actul aparent public contractul de societate -, are drept efect, în condițiile în care sunt îndeplinite formalitățile prevăzute de lege, crearea unui subiect de drept distinct de asociați. Dar această persoană juridică este nereală, fictivă. De aceea, pentru datoriile apărute în sarcina societății pe parcursul existenței sale pot fi obligate persoanele care au acționat în numele și pe seama acestei persoane juridice nereale, fictive dar care au folosit-o ca un
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
De aceea, pentru datoriile apărute în sarcina societății pe parcursul existenței sale pot fi obligate persoanele care au acționat în numele și pe seama acestei persoane juridice nereale, fictive dar care au folosit-o ca un paravan pentru afacerile proprii, cunoscând că în calitate de asociați răspund doar în limita aportului la capitalul social, cu excepția societăților de persoane, iar în calitate de administratori actele și operațiile săvârșite sunt ale societății și nu ale administratorilor. Existența unor relații de familie între asociați ori existența unor organe de conducere comune
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
paravan pentru afacerile proprii, cunoscând că în calitate de asociați răspund doar în limita aportului la capitalul social, cu excepția societăților de persoane, iar în calitate de administratori actele și operațiile săvârșite sunt ale societății și nu ale administratorilor. Existența unor relații de familie între asociați ori existența unor organe de conducere comune societății-mame și filialei sale face să se prezume caracterul deghizat, simulat al societății. De asemenea lipsa mecanismelor de funcționare a societății, absența unui veritabil affectio societatis, confuzia între patrimoniul social și patrimoniul persoanei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
actul public. Buna-credință trebui să existe întotdeauna pentru ca terțul să beneficieze de dreptul de opțiune și constă în necunoașterea simulației la data realizării acesteia. Între creditorii societății simulate care doresc să urmărească bunurile din patrimoniul societății simulate și creditorii unui asociat care invocând actul secret, încearcă să demonstreze că aportul asociatului este fictiv și deci bunurile au rămas în continuare în patrimoniul său, asupra căruia poartă dreptul de gaj general al creditorilor chirografari vor avea câștig de cauză cei dintâi 131
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
beneficieze de dreptul de opțiune și constă în necunoașterea simulației la data realizării acesteia. Între creditorii societății simulate care doresc să urmărească bunurile din patrimoniul societății simulate și creditorii unui asociat care invocând actul secret, încearcă să demonstreze că aportul asociatului este fictiv și deci bunurile au rămas în continuare în patrimoniul său, asupra căruia poartă dreptul de gaj general al creditorilor chirografari vor avea câștig de cauză cei dintâi 131. Sau în cazul constituirii unei societăți care ascunde o donație
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
creditorilor chirografari vor avea câștig de cauză cei dintâi 131. Sau în cazul constituirii unei societăți care ascunde o donație, creditorii societății vor invoca actul aparent de constituire a acesteia și vor avea câștig de cauză, în timp ce moștenitorii rezervatari ai asociatului se vor prevala de actul ocult (donația) spre a solicita reducțiunea liberalităților excesive. Nulitatea societății comerciale ca efect al simulației Simulația nu este o cauză de nulitate nici în dreptul societăților, așa cum nu este nici în dreptul comun. Numai atunci când constituirea societății
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fizice sau juridice. Filiala poate fi constituită și prin aportul, de obicei egal, al altor două societăți. Este constituită, modificată sau preluată de societatea-mamă în vederea realizării intereselor de grup. Relația filială societate mamă impune implicarea directă a celei dintâi ca asociat majoritar al celei de-a două. Orice altă formă de control al unei societăți asupra alteia 134 nu constituie relații de filiație între aceste societăți ci pot forma componentele unui grup care acționează concertat, de exemplu. Nu există o obligație
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sub forma unor dispoziții comune tuturor formelor de societate precum și sub forma unor reglementări specifice fiecărei forme de societate comercială. Dispozițiile aplicabile tuturor formelor de societate se referă la regimul juridic al bunurilor constituite ca aport, raportul creditorilor personali ai asociaților cu societatea, dreptul la dividende. Tot comune sunt și dispozițiile referitoare la administratorii societății precum și cele ce consacră obligațiile referitoare la actele societății în scopul protejării terților. Funcționarea ca și organizarea unei societăți comerciale este guvernată de principiul separației prerogativelor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
terților. Funcționarea ca și organizarea unei societăți comerciale este guvernată de principiul separației prerogativelor (competențelor) celor trei elemente ale structurii sale: cel decizional, cel executiv și cel de control 138. Factorul decizional al unei societăți comerciale este adunarea generală a asociaților 139, cel executiv (de gestiune) este reprezentat de administratori, (organizați sau nu în organe colegiale), iar cenzorii sau auditorii interni sau asociații neadministratori sunt cei care se ocupă cu controlul societății. Organele societății sunt conturate mai mult sau mai puțin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
stabilind pentru fiecare dintre acestea care sunt organele societății, condițiile de organizare și funcționare și atribuțiile fiecăruia. Formarea organelor societății și puterile lor sunt stabilite prin norme imperative. Subcapitolul I. ADUNAREA GENERALĂ I.1. Aspecte generale privind adunările generale ale asociaților Adunarea generală reprezintă instituția în care se manifestă și se dezvoltă voința individuală a asociaților societății comerciale în vederea realizării unui obiectiv comun. Piramida structurii organizatorice a unei societăți comerciale are ca fundament adunarea generală a asociaților. Rolul juridic al adunării
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
atribuțiile fiecăruia. Formarea organelor societății și puterile lor sunt stabilite prin norme imperative. Subcapitolul I. ADUNAREA GENERALĂ I.1. Aspecte generale privind adunările generale ale asociaților Adunarea generală reprezintă instituția în care se manifestă și se dezvoltă voința individuală a asociaților societății comerciale în vederea realizării unui obiectiv comun. Piramida structurii organizatorice a unei societăți comerciale are ca fundament adunarea generală a asociaților. Rolul juridic al adunării generale este evidențiat prin intermediul formării și exprimării voinței sociale prin exercitarea dreptului de vot. Adunarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
privind adunările generale ale asociaților Adunarea generală reprezintă instituția în care se manifestă și se dezvoltă voința individuală a asociaților societății comerciale în vederea realizării unui obiectiv comun. Piramida structurii organizatorice a unei societăți comerciale are ca fundament adunarea generală a asociaților. Rolul juridic al adunării generale este evidențiat prin intermediul formării și exprimării voinței sociale prin exercitarea dreptului de vot. Adunarea generală este organul suprem de conducere a societății fiind depozitara voinței sociale, este organul de deliberare și decizie. Ea este cea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
existența adunării generale este o chestiune controversată 140. Reglementarea adunării generale a acționarilor se aplică drept lege generală pentru toate societățile comerciale. Ea se aplică și societății în nume colectiv și societății în comandită simplă care, datorită numărului mic de asociați nu are instituționalizată o adunare generală, afară de cazul în care aplicarea acesteia ar contraveni specificului acestor societăți comerciale. În doctrină se utilizează două noțiuni: adunarea generală a asociaților și adunarea generală a acționarilor. Termenul de "asociat" se folosește la societățile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nume colectiv și societății în comandită simplă care, datorită numărului mic de asociați nu are instituționalizată o adunare generală, afară de cazul în care aplicarea acesteia ar contraveni specificului acestor societăți comerciale. În doctrină se utilizează două noțiuni: adunarea generală a asociaților și adunarea generală a acționarilor. Termenul de "asociat" se folosește la societățile de persoane și la societățile cu răspundere limitată, iar noțiunea de "acționar" este utilizată la societățile de capitaluri. Diferențiindu-se prin atribuții, cvorum și periodicitatea întâlnirilor, adunările generale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
datorită numărului mic de asociați nu are instituționalizată o adunare generală, afară de cazul în care aplicarea acesteia ar contraveni specificului acestor societăți comerciale. În doctrină se utilizează două noțiuni: adunarea generală a asociaților și adunarea generală a acționarilor. Termenul de "asociat" se folosește la societățile de persoane și la societățile cu răspundere limitată, iar noțiunea de "acționar" este utilizată la societățile de capitaluri. Diferențiindu-se prin atribuții, cvorum și periodicitatea întâlnirilor, adunările generale pot fi adunări generale ordinare, adunări generale extraordinare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
141. I.1.1. Formarea voinței sociale Un aspect esențial al formării voinței sociale este elementul affectio societatis, ce reprezintă liantul constituirii unei societăți comerciale și, implicit, al voinței sociale în vederea obținerii de beneficii. Adunarea generală este compusă din totalitatea asociaților care participă la formarea voinței în proporție cu valoarea aportului la constituirea capitalului social. Voința socială ia naștere în cadrul adunărilor generale ale asociaților fie în temeiul principiului unanimității, fie în conformitate cu principiul majorității, în cazul societăților de capitaluri. În cazul procedeului
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societăți comerciale și, implicit, al voinței sociale în vederea obținerii de beneficii. Adunarea generală este compusă din totalitatea asociaților care participă la formarea voinței în proporție cu valoarea aportului la constituirea capitalului social. Voința socială ia naștere în cadrul adunărilor generale ale asociaților fie în temeiul principiului unanimității, fie în conformitate cu principiul majorității, în cazul societăților de capitaluri. În cazul procedeului majoritar, acționarii reprezentând o anumită fracțiune din capitalul social (determinat de lege în funcție de felul adunării, ordinară sau extraordinară), pot adopta hotărâri care sunt
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
temeiul principiului unanimității, fie în conformitate cu principiul majorității, în cazul societăților de capitaluri. În cazul procedeului majoritar, acționarii reprezentând o anumită fracțiune din capitalul social (determinat de lege în funcție de felul adunării, ordinară sau extraordinară), pot adopta hotărâri care sunt opozabile tuturor asociaților. Voința socială nu este suma voințelor individuale, ci o altă voință rezultată din unificarea voințelor asociaților, unificare determinată de scopul comun urmărit 142. I.1.2. Natura juridică a hotărârilor adunării generale În legătură cu natura juridică a hotărârii adunării generale au
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acționarii reprezentând o anumită fracțiune din capitalul social (determinat de lege în funcție de felul adunării, ordinară sau extraordinară), pot adopta hotărâri care sunt opozabile tuturor asociaților. Voința socială nu este suma voințelor individuale, ci o altă voință rezultată din unificarea voințelor asociaților, unificare determinată de scopul comun urmărit 142. I.1.2. Natura juridică a hotărârilor adunării generale În legătură cu natura juridică a hotărârii adunării generale au fost exprimate mai multe opinii în încercarea de a contura cât mai precis efectele hotărârilor adunărilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]