3,711 matches
-
pe acest atom atît de mic în nemărginirea lumei, pe acest bulgăre negru și neînsemnat ce se numește pămînt”6). Influențat de poezia eminesciană, dar și de materialismul secolului, Vlahuță așază atomul la originea a tot ce există: „...Piatră, floare, astru, om/ Toateau izvorît, în noaptea vremilor, dintr-un atom” 7). înfiorat, cuprins de remușcare pentru atitudinile sale atee, Macedonski plasează în atom „sfintele mistere”: „Am rîs de sfintele mistere/ Ce sînt în fiecare atom.../ Iertare! Sînt ca orice om”8
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un ansamblu de forțe sociale și sexuale care fac din ea, o biată față din strada la origini, un simbol și un mit. Transformarea femeii pariziene într-o cvasi-divinitate este un alt element al mecanismului mitizării 46: "o divinitate, un astru ce tronează peste toate gândurile ce nasc în creierul masculului" [Baudelaire, 1971, p. 211]. Pentru a se afirma, Pariziana are nevoie vitală de a fi sanctificata, ca în cazul lui Michèle de Burne, devenind egalul lui Christos, Allah sau Brahma
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se dezvoltă din plin doar în societatea înaltă. Pentru a intra în lumea bună, e nevoie de un anume stil, de o elegantă sofisticată: "La femme à la mode (...) c'est la reine de tous leș salons, c'est l'astre de toutes leș fêtes; on l'admire, on l'adore, on l'aime, on l'envie; elle est jeune, elle est riche, elle est libre sans être veuve, ce qui est le comble de la liberté" [Girardin, 1843, p.134]. Grația
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-lea, înmulțind statele vasale ale Sfântului Scaun. Reținem ca mai semnificative unele simboluri în jurul cărora s-a cristalizat conflictul: teorii și imagini totodată, așa cum se leagă aproape întotdeauna în Occidentul medieval. Astfel, simbolul celor două săbii și al celor doi aștri. Și totuși, cine ajutase mai mult pe regi decât Biserica? Leon al III-lea îl crease pe Carol cel Mare și într-o largă măsură benedictinii de la Fleury (Saint Benoît sur Loire) și de la Saint Denis îi creaseră pe Capețieni
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul, rândunica, lebăda, codobatura, pitpalacul, fluturii, albina, greierul, păianjenul, cariul etc. E prezent de asemenea cosmicul: miezul nopții, ornicul, ceasornicul, orologiul alături de astrele cerești: luna, soarele, luceafărul, stelele, nourii etc. Nu reprezintă o noutate afirmația că oricare creator, indiferent de domeniul creației, are un univers al său propriu. Se știe că În literatura română mulți scriitori s-au impus printr-o direcție tematică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două surcele de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă În mai multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri În ușa compartimentului „unde nu intră decât o persoană...” (I.L. Caragiale) „Liturgic astrul mă-ntâlnește-n voi, dezbracă patria de Întuneric...” (L. Blaga); - pleonasm: folosirea mai multor cuvinte sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri În ușa compartimentului „unde nu intră decât o persoană...” (I.L. Caragiale) „Liturgic astrul mă-ntâlnește-n voi, dezbracă patria de Întuneric...” (L. Blaga); - pleonasm: folosirea mai multor cuvinte sau construcții decât ar fi necesar pentru exprimarea ideii: „Moaie pana În culoarea unor vremi de mult trecute / Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte...” (M.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
populară. „O prea frumoasă fată” pune În lumină unicitatea ei terestră. Ea reprezintă spațiul terestru, dar comparațiile: „Cum e Fecioara Între sfinți/ Și luna Între stele" o pun Într-o stare duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie, după afirmația lui Dimitrie Caracostea, Într-o uvertura a poemului, urmând apoi o splendidă poveste de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu un alt Înțeles decât cel din basmul „Fata În grădina de aur”. Superlativul din ultimul vers al primei strofe o detașează pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata apropiere a lumii astrelor. Pentru a ajunge la acest vers, oarecum abstractizat, Eminescu a renunțat la multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a vieții și „marea” metaforă a morții. Câmpul metaforic din final este larg, cuprinzător; „norocul” evoluează metaforic de la „favoarea sorții”, ori de la „iubire” la noțiunea de „petrecere”, În sensul fericirii efemere, conducând spre moarte. Nemurirea („nemuritor”) de care se bucură astrul nu mai este voluptate, ci e sinonimă cu „răceala” morții. Aceste două feluri de a fi sunt autentice sau dilematice; se zbate „datul obiectiv” și nu imposibilitatea alegerii. Chiar În primele versuri se sugerează un complex metaforic: floare - om - stea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îi sunt aprinse de o patimă arzătoare, În calitatea de stăpân peste infern, peste adâncimile subterane. Făptura sa stranie, ca și Înaintarea sa este o caracteristică a visului și se asociază cu efectul produs asupra fetei de Împărat. 7. Iubirea astrului este mai presus de orice Închipuire umană, În ciuda imposibilității comunicării, aceasta simbolizând voința supremă a geniului de a se apropia de lumea pământeană: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a se apropia de lumea pământeană: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege...” Chemarea fetei reprezintă o tentație fantastică. Ea riscă astfel să-și piardă individualitatea pământeană, În vreme ce astrul, Însăși esența sa. Pentru oricare dintre sfere, atracția reciprocă este mortală. În această ipostază, Luceafărul devine o metaforă a iubirii absolute. 8. Cătălin este, nici mai mult, nici mai puțin, decât pajul Cupidon din poezia cu același titlu a autorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : Deprins c-o singură culoare Oricând e-n joc cer, zare, astru, Mă prinz că pentru Tutoveanu Și cerul...gurii e albstru. În fondurile documentare ale Bibliotecii Naționale, scrie în cartea amintită, se păstrează o fotografie în care V. Voiculescu și G. Tutoveanu apar alături, pe spatele căreia medicul-poet a așterut versurile
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
După ce i-a citit poezia, i-a spus tânărului, care era George Sbârcea: „Darul poetului, mic sau mare, este de a-și presimți destinul. S-ar putea ca pe toți să ne aștepte odată, la mal, aceeași singurătate glacială, același astru mut și nepăsător”. În același loc, povestitorul avea să adauge propriile păreri despre persoana celui care îl primise: „Vasile Voiculescu a iubit tineretul și l-a ajutat, cu o totală dăruire de sine. Îl încuraja, îl sfătuia, îi cerea reportaje
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
întâlneau cu Morar spuneau ulterior că „așa arată procurorii pursânge“. Gitenstein însuși îl numea „procurorul prin definiție“. Cred că e cea mai scurtă și completă descriere. Morar întruchipează austeritatea procurorului dedicat total meseriei sale. Daniel Morar apăruse din neant, însă astrele erau aliniate pentru schimbări de substanță în justiție. România era presată, de la Bruxelles și Washington, să scape de corupția sistemică din vremea guvernării Năstase. Incomodat de aceste presiuni externe, fostul premier, Adrian Năstase, îl ironiza pe fostul ambasador american la
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
călcâile, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să pornească după ea, s-o ajungă și să-i ieie lada." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "Semăna cu un / Curcubeu / Apărut pentru mine; Un grațios / Și zburător astru / Colorat / Pe margini cu albastru / Întunecat, / Iar în mijlocul aripilor / Pe fiecare / Era scrisă o literă mare / Cu auriu / Și roșu împărătesc / Cât aș fi vrut să știu / S-o citesc!" (Ana Blandiana, Fluturele în oglindă) (g) " Cine nu știe că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) Indicați: * sinonimele cuvintelor ciudat, îndemânatic; antonimele cuvintelor egoist, diurn; * sinonimele cuvintelor copilăresc, bizar; antonimele cuvintelor hărnicie, generos; * sinonimele cuvintelor straniu, pueril; antonimele cuvintelor ceresc, egal; * sinonimele cuvintelor stea, binevoitor; antonimele cuvintelor vorbăreț, a opri; * sinonimele cuvintelor astru, amabil; antonimele cuvintelor statornic, mobil; * sinonimele cuvintelor a opri, cerere; antonimele cuvintelor părtinitor, pozitiv; * sinonimele cuvintelor a opri, solicitare; antonimele cuvintelor imperfecțiune, impar; * sinonimele cuvintelor celest, a cere; antonimele cuvintelor a începe, tăcut; * sinonimele cuvintelor ceresc, a solicita; antonimele cuvintelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazuri, să le confere o formă ușor pronunțabilă (hantru, v. mai sus), flexibilă (nes < nes[café]) și chiar asemănătoare fonetic cu un cuvânt comun existent în limbă (ASTRA < As[ociațiunea] Tra[nsilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român], cf. astru). Probabilitatea cea mai mare de a fi acceptate de la bun început ca termeni noi exclusivi, în detrimentul bazelor lor integrale, o au formațiile scurtate împrumutate, deoarece acestea rămân neanalizabile pentru vorbitorul obișnuit; excepție fac cazurile în care forma întreagă din limba
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
enészek], É[nekesek], K[omédiások] "(Asociație de) Pictori, Arhitecți, Sculptori, Muzicieni, Cântăreți, Comedieni"; ol. de Spar (cf. spar "brad") < D[oor] E[endrachtig] S[amenwerken] P[rofiteren] A[llen] R[egelmatig] "prin cooperare unită toți profită regulat"; rom. ASTRA (cf. astru) < As[ociația] Tra[nsilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român]; INCERC (cf. a încerca) < In[stitutul de] cer[cetări în] c[onstrucții și economia construcțiilor]. 2.3. Extrem de rare sunt acronimele formate prin adăugarea la finală a unei litere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava, astăzi Universitatea din București. Prin decretul din august 1707 al voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, cu privire la profesori, s-a decis că aceștia trebuie să fie „pioși și de bune moravuri”. Se predau logica, retorica, fizica, despre astre, despre viață și moarte, despre suflet. Curând școala va deveni una dintre cele mai importante academii din Balcani, alături de Academia din Phanar și Școala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului, ambele în Istanbul. Astăzi școlile nu se mai dezvoltă în contextul religios
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
era inseparabil de evenimente, cel mai important fiind considerat rotirea Pământului În jurul Soarelui. Pe vremuri, În antichitate, exista doar "timpul local". Dacă Îți dădeai Întâlnire cu cineva, nu exista "sfertul academic", ci eventual "ne vom vedea la apusul soarelui". Mișcarea astrelor era cea mai sigură cale spre determinarea și organizarea timpului. Omul obișnuia pe vremuri să citească informațiile În funcție de fenomenele naturii, gesturile și obiceiurile animalelor, până la crearea unor obiecte rudimentare, dar care indicau cu precizie fiecare secundă. Se pare că primul
Caleidoscop by Daniela Buchilă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93355]
-
intuiției de tip tradițional. A traduce în limbaj specializat experiența a veacuri de înțelepciune riguroasă, a comenta inspirat și țintit către scopuri metodologice textul încifrat și tainic al atleților spiritului, sunt demersuri la fel de științifice ca perfecționata calculare a distanțelor între aștri sau a potrivirii reactivilor într-o combinație chimică. Iar dacă se adaugă la aceste tentative epistemologice și pertinența pe care o au experimentele psihologice și sociologice în cercetarea actuală, se obține un tablou complet a ceea ce ar trebui să se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
zisul risus paschalis : în zilele de Paști era permis să se spună de pe amvon glume pentru a stârni râsul mirenilor, considerat o renaștere veselă după zile de tristețe și de post. Râsul se asociază, de asemenea, Soarelui, chipului luminos al astrului zilei. Veselia și voia bună, caracteristice sărbătorilor de iarnă (risus natalis) sau celor echinocțiale, aveau, printre altele, și scopul de a stimula cursa soarelui în perioadele de criză, de oboseală și îmbătrânire. În Amintiri din copilărie, Ion Creangă evocă episodul
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
și nu suport neologismele. Spre exemplu, dacă am trece împreună pe lângă un cuplu, în parc, și i-am vedea îmbrățișați sub clar de lună, Bobo ar scrie ceva de genul chemarea lirică a ludicului, îmbrățișări tandre scăldate cu blândețe de astrul nopții, doi adolescenți îndrăgostiți pe care nu te mai saturi să-i privești... pe când eu aș nara amuzat despre cei doi nesimțiți care se lingeau în boscheți, iar el, handralăul, o mamelea cu nerușinare la un metru de noi, încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
și coboară singure, nemuștruluite de nimeni, înciuturate delicat. Cuprins într-un glob uriaș de parfum, plutind aparent în voia sorții, răsfățat de curenții albaștri de aer, tolonit în nacela unui balon uscat de păpădie, trăiești izuri, zarve și răsfrângeri, guști astre umede pe bolta cerului de gură. Te dor mușchii degetelor neastâmpărate (falange, falangete, falanguțe!) de atâta foială lucidă. Nu o ațâțare de țărțămuri personale, ci o strădanie de dăruire. Poți împărtăși, în sfârșit, vârtejul sufletului, secretul plasmei vălurind întruna pelicula
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]