261,668 matches
-
Todor, birou fond funciar), Direcției Generale pentru Agricultură și Alimentație (Lucian Ievri, director adjunct), Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie (Artur Ursu, director adjunct) și reprezentantul etniei romilor, Mihai Nicolae. Actul normativ prevede ca în acest an, până în 30 august, comisia județeană și primăriile să identifice familiile de etnie romă din mediul rural care nu dețin teren agricol și suprafețele de terenuri disponibile la nivelul fiecărei localități. Până în 30 septembrie se va stabili modul de asigurare a terenului agricol, funcție de
Agenda2003-15-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280885_a_282214]
-
cu totul special: Să zbori spre paradis. Scenariul și regia îi aparțin Teodorei Herghelegiu, absolventa de acum doi ani a Academiei de Teatru și Film din București, secția regie, clasa profesor Cătălina Buzoianu. Protagonista este actrița Dana Voicu. Duminică 1 august s-a jucat ultima reprezentație din ciclul găzduit de Teatrul Act. Cu acest prilej am aflat ca spectacolul este o producție a altui teatru particular, născut acum șapte luni, care se numeste Teatrul Inexistent. El este inexistent doar că sediu
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
1916 editase volumul Plumb de G. Bacovia. Dedicația lui V. Voiculescu pe ediția definitivă a operelor sale este și ea edificatoare: Cu admirație și frățeasca dragoste poetului Ion Pillat prin a cărui străduința s-a alcătuit și publicat acest volum. August, 1944, București. Mai era prezenta încă în memoria unora dintre contemporanii săi amintirea atmosferei de caldă ospitalitate și efervescenta discuțiilor literare susținută de scriitorii prieteni în cadrul frumoasei biblioteci din locuința sa din str. Pia Brătianu nr. 9 și care veneau
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
însuflețire și dăruire i-au dat ideea că, împreună cu Perpessicius să alcătuiască o antologie a operelor poeților generației lui, a celor născuți între 1890-1900. Antologia poeților de azi a apărut în 2 volume la Ed. Cartea Românească, 1925, 1928. În august 1935, în liniștea casei de la Miorcani, Ion Pillat dorește să completeze această antologie făcând următoarele recomandări: 1. Se vor adăuga câțiva poeți care prin maturitatea debutului lor literar, posterior apatiriei antologiei fie prin faptul că și-au încheiat activitatea literară
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Cronicar Ea și El sau El și Ea Numărul din august al suplimentului Dilemei, VINERI, suporta foarte bine căldură, lipsa de aer, poluarea sonoră cu ingrediente de alarme nocturne și înjurături non-stop, praful, creșterea prețurilor și alte asemenea plăceri de vară ale bucureștenilor. Ce-i drept, tema obligă la o anume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
de Liviu Papadima din scrierile unor autori români de secolul XIX și intitulat " Sînt femeie, fugi!" Vă invităm să nu fugiți, ci, așezați în raza ventilatorului, să-l citiți pe-ndelete. Dintre rubricile permanente ale suplimentului Vineri semnalam, din numărul pe august, două: Meniul de cărți al lui Paul Cernat, un tînăr critic care are grijă de regimul dumneavoastră livresc și vă oferă cu multă competența delicatesele de sezon și Next plus ultra, rubrică semnată de Alex. Leo Șerban. Textul sau (amestec
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
scrisă à la manière de... ghiciți dumneavoastră cine. Ar trebui să vă ajungă primele fraze: În pustietatea ironică a cîmpiei, uneori mirajul e un poncif. De aceea, cînd se născu Francisco-Maria von Osberg, la ceasurile șase ale dimineții de 24 august 1899, nu se-ntîmplă nimic deosebit: erau doar o casă, tremurul arămiu al frunzelor în fața unei ferestre și un nor deasupra, ce părea o anamorfoza". Dacă n-ați ghicit, vă ajutăm: anagramați numele lui Osberg. Atenție și la alte enigme onomastice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
ziarul care le găzduiește și le poate asuma sau nu. Cristian Tudor Popescu își amintește azi de o scenă din '90, pe care o suprapune unei amenințări de la începutul acestui an, în editorialul sau intitulat Dacia postistorică, de luni, 2 august. Amintirea să e ca un șef din '90 al ziarului îi chema pe subordonații săi să vadă cum arata solidaritatea muncitoreasca, aceea prin care minerii lui Cozma căutau redacția României libere, iar suprapunerea e că, la începutul acestui an, cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
Pavel Șușară În perioada 8 -14 august, Fundația Har, Primăria Râmnicu Vâlcea, Ministerul Culturii, Inspectoratul pentru Cultura Vâlcea și Societatea Ariel, cu ajutorul financiar al mai multor societăți, organizează, în perimetrul fostei cetăți medievale a Râmnicului, un complex de acțiuni artistice: expoziții, spectacole de teatru, concerte, prezentări de
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
lîngă un reputat șef de catedră ("sociolog, psiholog, estetician, eseist, critic literar și memorialist"), de care profesorul se temea, stiindu-l ceea ce era. Eu tocmai reprodusesem în revistă o povestioara de-a lui Emil Gârleanu, pînă atunci nepublicat după 23 august. Și iat-o pe doamna-tovarăsă B. rugându-mă: - Dă-mi și mie adresa autorului, poate că-mi scrie și mie o bucată la fel de frumoasă (Gârleanu era plecat intru cele veșnice încă din anul 1914)... Coincidență a potrivit în așa fel
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
sînteți sinistrații raiului/ dar de unde s-o știți? /da, fără să fiu mutilat de război sau măcar/ astmatic continui să scriu poezie, poti sa/ înțelegi?": e aici rană deschisă a poeziei, singura care poate salva de la mutilare și e "paiața", August Prostul, histrionul în toată dimensiunea lor tragică: glazura e rîsul-plînsul, figură, nervii: miezul e tragicul. Apoi, în O dramă la vânătoare, sentimentul, cîntecul, elegia, toata suferință dureros de dulce de a se ascunde sau de a se minți sau, pur
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
din 1940 și o parte mai mică a acelei organizări politice administrative care fusese creată în 1924 sub numele de Republică Autonomă Moldoveneasca în cadrul Ucrainei sovietice". În alt loc al cărții sale (p. 118) autorul nostru reamintește că în 2 august 1940, după răpirea, de către sovietici, a Basarabiei și a Bucovinei de nord, căpeteniile moscovite nu au știut, pînă în ultimul moment, care va fi structura anunțatei RSS Moldovenești. Șefii de la Tiraspol credeau că noile teritorii rășluite vor fi alăturate acelei
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
3 septembrie 1873. Mă bucur că Înalt Prea Sfinția Voastră, ca în vremurile de odinioară, m-ați onorat cu o scrisoare, cu atît mai mult cu cît această îmi dă ocazia să corectez inadvertentele, care, judecînd după scrisoarea din 7 august a Înalt Prea Sfinției Voastre, s-au strecurat în rapoartele prezentate Înalt Prea Sfinției Voastre în legătură cu problemele germane. Dacă aceste rapoarte ar fi fost conforme adevărului, atunci Înalt Prea Sfinția Voastră n-ar fi putut nici cum să conceapă că
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
papei, semne care pot fi observate în Europa, am amintit, printre altele, de două scrisori interesante: cea a papei, adresată împăratului Wilhelm, și cea a împăratului Wilhelm către papă. Am promis să dăm aceste scrisori publicității. Ele datează încă din august, anul curent, însă au fost făcute cunoscute la Berlin în Buletinul oficial abea pe 14 (2) octombrie. Iată scrisoarea lui Pius al IX-lea: * * * "Vatican, 7 august 1873. Maiestatea voastră, Toate măsurile luate de cîtva timp încoace de guvernul Maiestății
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
către papă. Am promis să dăm aceste scrisori publicității. Ele datează încă din august, anul curent, însă au fost făcute cunoscute la Berlin în Buletinul oficial abea pe 14 (2) octombrie. Iată scrisoarea lui Pius al IX-lea: * * * "Vatican, 7 august 1873. Maiestatea voastră, Toate măsurile luate de cîtva timp încoace de guvernul Maiestății Voastre tind din ce in ce mai mult către îngrădirea catolicilor. Recunosc că, întrebîndu-mă asupra motivelor care au determinat aceste măsuri extrem de dure, nu sînt în stare să înțeleg în ce
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
numai pentru că, ridicând brusc, de pe ochiul aparatului, dopul, obturatorul, ei lăsau realitatea, într-o clipă, două, să se întipărească înăuntru, pe placă fumurie... * Fugă aviatorilor germani, lăsați de camarazii lor de război români să fugă, să decoleze, rapid, după 23 august 1944, când, fostelor trupe aliate, trupelor germane, li se acordase un răgaz de 48 de ore, ca să părăsească țara. Un neamț, neavând loc, se legase cu niste curele de aripă unui Messerschmit. Gest cavaleresc din partea ofițerilor români, foști aliați, desi
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
n-aș spune-o?, opiniile sale politice, evidente încă din volumele de început. Era filoantonescian și chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și retranșarea țării de partea Națiunilor Unite. Și la 22 august 1947 consideră că regele Mihai "a avut curajul să-și trădeze aliatul". Actul de la 23 August 1944, a fost o nenorocire, România avînd datoria să rămînă consecventă deciziei lui Ion Antonescu de a se alia cu Germania hitlerista. La fel
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și retranșarea țării de partea Națiunilor Unite. Și la 22 august 1947 consideră că regele Mihai "a avut curajul să-și trădeze aliatul". Actul de la 23 August 1944, a fost o nenorocire, România avînd datoria să rămînă consecventă deciziei lui Ion Antonescu de a se alia cu Germania hitlerista. La fel ar fi trebuit să procedeze și anglo-americanii, aliindu-se Germaniei împotriva Rusiei bolșevice. Nu prea îl
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
de război", crezînd că, toți, vor fi apoi grațiați de rege. Uită faptul, totuși esențial, ca judecarea și condamnarea antonescienilor nu era numai dorința rușilor sovietici ci și a aliaților occidentali, reiterata și în tratatul de pace cu România din august 1946. De aceea era naivă și contraproductiva opinia sa din mai 1946, notata în jurnal: "Dacă aș fi pe banca acuzaților, departe de a ma dezvinovăți, aș cere să mi se recunoască meritul de a fi răspuns la mobilizarea impusă
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
I.C.Brătianu (4 ianuarie 1914), relevîndu-se faptul, mai putin știut, ca, înainte de a deveni premier, voise o radicală reforma agrara și electorală, la care a renunțat, apoi, datorită împotrivirii conservatorilor de coniventa cu regele. Descrie emoționant Consiliul de Coroană din august 1914, care a consemnat înfrîngerea totală a suveranului, care dorea alianță României cu Puterile Centrale. Totuși, spre laudă lui, regele se supune voinței majorității zdrobitoare a bărbaților de stat, acceptă starea de fapt a neutralității, negîndindu-se la ideea (care ar
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
timid, pasionat după lecturi care, curînd, va dovedi calități de monarh, totuși mereu influențabil de soția sa, regina Maria, Barbu Știrbei (curios lucru, totuși amantul știut al reginei) și atotputernicul Ion I.C. Brătianu. Judecățile sale despre Consiliul de Coroană din august 1916 sînt corecte, Iorga neuitînd să menționeze că Brătianu, desi semnase cu aliații cele două tratate (cel politic și cel militar) nu avea încredere în promisiunile aliaților privind aprovizionarea țării cu armament și muniție. Dar amînarea intrării în război nu
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
era mare nevoie de mînă de lucru. Pot să vă spun că personal, cei pe care i-am întîlnit - în lagăr, la poliție etc. - aveau cuvinte de simpatie pentru români. Nemții mai aveau o ușoară rîca, pentru actul de la 23 august. Spuneau că i-am trădat. Cînd încercăm să le explic ce este in România, mă trezeam brusc în fața unor surdo-muti, cu care nu aveam cum să dialoghez. Poveștile din pușcărie nu puteau fi înțelese. Cînd spuneai că vii din România
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Pictorul scrie pentru sine, se luptă cu timpul și cu uitarea, fixează fapte, chipuri, imagini, călătorii, experiențe directe, experiențe artistice, experiențe livrești. Intervalul de referință este de aproape treizeci de ani, mai exact cuprins între 2 iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. Între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, si ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
a stabilit la București, după cedarea Ardealului de nord, el continuînd să fie șeful organizației de tineret a P.N.T. pe întregul Ardeal. Avea o situație materială prosperă, fiind director al băncii ungurești, romanizata "Ardeleana", unde a lucrat pînă după 23 august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă, pînă la un timp. Se află în relații apropiate
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
interesat de putere. Să adaug o apreciere a d-lui Sorin Alexandrescu, din recentă sa carte, Paradoxul român, că era mai curînd un abulic, refuzînd acțiunea, ceea ce e catastrofal, totuși, pentru un om politic. Venit de pe front imediat dupa 23 august 1944, Ghilezan l-a întrebat, aproape indignat, pe Maniu, cum de nu este prim ministru. A primit răspuns că întrucît condițiile de armistițiu prevedeau cedarea Basarabiei a preferat să se dea la o parte (că el să nu fie responsabil
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]