4,300 matches
-
înșiși o realitate contrastantă, de la marele notabil de anvergură națională la notabilul rural. Noile burghezii vin să concureze pozițiile dobîndite de notabili. Sub al Doilea Imperiu, marea burghezie din afaceri, îmbogățită prin intermediul comerțului și al băncii, își ia veritabilul ei avînt, bazată pe un tip de avere în care sporește partea averilor mobiliare, mai ales după 1881 și a valorilor bursiere. De asemenea, partea averilor legate de intreprinderea industrială crește în mod notabil. Odată cu cea de-a III-a Republică triumfă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asociate precum cauza și efectul.(" Foarte bine! Bravo! bravo!" Aplauze prelungite)" Gambetta, 1 iunie 1874 În acest discurs pronunțat la Auxerre, la 1 iunie 1874, Gambetta, făcînd un bilanț pozitiv al activității economice din perioada imperială, pune în legătură acest avînt cu cele două fenomene noi ale epocii: ascensiunea "noilor pături, nu clase" și democrația republicană. 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea Colonizarea se reia cu cucerirea Algeriei și inițiativele celui de-al Doilea Imperiu. Dar avîntul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avînt cu cele două fenomene noi ale epocii: ascensiunea "noilor pături, nu clase" și democrația republicană. 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea Colonizarea se reia cu cucerirea Algeriei și inițiativele celui de-al Doilea Imperiu. Dar avîntul său datează de la cea de-a III-a Republică. "Partidul colonial" triumfă în luptă cu opozițiile și cu indiferența. Înainte de război, Franța era prezentă în Africa de Nord, în Africa neagră, în Madagascar, în Indochina. Primele inițiative Pînă în 1852, inițiative diverse
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
determină în foștii combatanți voința de a "nu mai revedea așa ceva" și hrănesc sentimentul foarte puternic de dorință de pace care domină epoca. Distrugerile războiului, în zonele frontului și în departamentele ocupate, erau considerabile. Reconstrucția se face rapid, în beneficiul avîntului economic al anilor 20, care continuă creșterea economică începută în primii ani ai secolului și continuată în timpul războiului. Dificultățile sociale născute din creșterea prețurilor, reîntoarcerea la economia de pace, exemplul revoluției sovietice suscită o vie agitație socială în 1919 și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se răspîndește o cultură de masă, ale cărei inspirații și modele în materie de muzică vocală și instrumentală, cinema vin adesea de dincolo de Atlantic. Ar fi totuși o greșeală să vedem în aceasta doar "consum" și "artă medie". În rest, avîntul teatrului, al muzicii, mai ales în provincie, provincie care cunoaște o adevărată redeșteptare, atestă o îmbogățire culturală remarcabilă. Faptul că publicul, a cărui importanță și a cărui calitate a cererii sînt mai mari, nu are acces la căutările agreabil marcate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anluminurii s-a dezvoltat pe tot parcursul Evului Mediu, pentru a înflori în epoca gotică și a-și atinge apogeul în secolul al XV-lea (Très Riches Heures du duc de Berry). Ea dispare apoi odată cu inventarea tiparului și cu avîntul picturii. Apanaj. Pămînt dat de rege fiilor săi mai mici sau fraților săi pentru a le asigura existența, pentru a compensa coroana, rezervată fiului cel mai mare. Arendare. Acțiunea de a da în arendă. Arenda este un procedeu de administrare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XVI-lea judecat de un preot de țară, 221 18. Secolul Luminilor, 223 Progresele științifice, 223 Marii savanți, 223 Interesul pentru științe, 224 Progresele tehnice, 224 Creșterea demografică și economică, 225 Creșterea populației, 225 Agricultura, 226 Dezvoltarea producției industriale, 226 Avîntul schimburilor comerciale, 227 Creștere și societate, 228 Mișcarea filosofică, 229 Marii filosofi, 229 Ideile filosofice, 229 Enciclopedia, 230 Strălucirea culturii franceze și limitele sale, 230 Europa franceză, 230 Reacțiile naționale, 231Cultură savantă și cultură populară, 231 Documente: 1. Comerțul Marsiliei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cotitura afacerii Dreyfus, 308 "Afacerea", 308 Separarea Bisericilor de Stat, 308 Creșterea pericolelor, 310 Document: Jaurès și Republica socială, 310 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea), 312 Aspecte și limite ale avîntului economic, 312 Ponderea sectorului agricol, 312 O rețea industrială și comercială nouă, 313 Fenomene ciclice, 315 Mutațiile societății, 316 Importanța lumii rurale, 316 Creșterea populației muncitorești, 317 Triumf și diversitate a burgheziei, 319 Diversitate și bogăție a vieții culturale, 320
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Poezia e o prelungire a vieții, expresia spontană a spiritului lăuntric dornic să se clarifice, să se afirme: „Aripa mea se izbește mereu de zăbrelele nemărginirii Și parcă-i un veac de când zbor, Azi, înainte de-un nou și sălbatic avânt, Vreau ca să cânt cântecul meu de-nceput.” (Cântec de început) Există setea unei schimbări continue aflată sub semnul insatisfacției. Vitalitatea e adesea opusă atitudinii reflexive dar poezia lui Labiș infirmă obișnuința acestei antiteze. El descoperă lumea cu aviditate și, pentru că
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
noastră Și în suflet să-l primim Ca să nu-l lăsăm afară, Ci cu el, noi, să trăim! De ziua ta Un suflet bun să ai Și-un gănd frumos În faptă și în grai Pentru Hristos, Cu dragoste și-avânt Spre tot ce-i drept și sfânt, De ziua ta. Să fii în tot ce spui Cinstit și blând, Să nu fii nimănui Dator nicicând, Să mergi mereu curat Pe drumu-adevărat. Așa-ți dorim, așa, De ziua ta. Mereu mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ce-i drept și sfânt, De ziua ta. Să fii în tot ce spui Cinstit și blând, Să nu fii nimănui Dator nicicând, Să mergi mereu curat Pe drumu-adevărat. Așa-ți dorim, așa, De ziua ta. Mereu mai plin de-avânt, Mai credincios, Mai bun, mai drept, mai sfânt, Mai ca Hristos, Să-i poți cu drag vedea În ceruri fața sa, Așa-ți dorim, așa, De ziua ta... Fă-ți timp! În trecere grăbită prin lume către veci Fă-ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Admirând această suire lichidă, ce se sfărâmă în pulbere argintie sub cerul albastru, știm totdeauna că ea e împinsă de legea fizică să atingă din nou, nivelul superior de unde s-a coborât. În strădania ei, ce pare însuflețită de un avânt nedomolit, e parcă un semn ce ne murmură și nouă povestea unor înălțimi pierdute, a căror nostalgic o purtăm în suflet. Geniul, care e prin excelență chipul lui Dumnezeu în această lume a păcatului și a morții, îndeplinește parcă o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iradiație din flacăra adorării lui Dumnezeu, ca o concretizare în forme obiective a esenței religioase. Scânteile răspândite din vatra cultică a credinței au aprins energiile creatoare de cultură. Sau, cum zice Burckhardt: „Numai religia și cultul au adus acele sărbătorești avânturi în suflet, care au fost în stare să insufle tuturor acestora (artelor spontane) cea mai înaltă posibilitate; ele cele dintâi au dat artelor conștiința matură a legilor înalte și au constrâns pe artiștii „singuratici la stil”adică la caracterul de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în sugestia acestei posibilități ideale. Din această pricină, arta nu poate înlocui religia, cum au crezut unii că ar putea-o face. Credința religioasă e certitudinea ordinii veșnice și a nemuririi personale. Arta e numai sugestia posibilităților. De aceea, marile avânturi, prin care ea ne smulge pentru moment din viața comună, nu se pot susține în zenit decât înfășurate ca iedera pe certitudinile credinței religioase. Una din numeroasele definiții estetice ale artei e paradoxul: „infinit sensibilizat în finit”, sau cu alți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
viciului în care s-a prăbușit lumea veche înseamnă necontenita moleșire a energiilor morale și ațâțarea animalității din om la opoziție față de disciplina creștină a vieții. Acest decadentism neopăgân își are și în literatura noastră reprezentanți. Alexandru Macedonski, în afară de frumoasele avânturi ale unora din poesiile sale, e și cântărețul pervers al efebilor cu trup de sidef, iar dezgustătorul său poem în proză, Talassa, e tot ce s-a scris în limba românească mai scabros ca erotism bolnăvicios. Lugubrele poeme ale lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
flori în Sofocle. Amica lui din București e „creatura cea mai nulă, corp pitic și suflet negru” parcă l-a împiedicat cineva să-și aleagă vreuna mai chipeșă; el invidiază pe Cleobul, care a avut amantă pe Mnesilla. Într un avânt neopăgân, poetul se visează în brațele Thargeliei „curtezana din Milet”. Prin urmare, o Grecie de lupanar elegant, cum e văzută de la Paris. Tipicul acestei retorici poetice culminează în strofa: « Și să cresc în capitala Isauriei latine, Unde-n loc de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În asemenea icoane, toată ierarhia creației apare, plutind în cascadă de lumină cerească, de la peisajul cu plante și animale din planul de jos, la cetele sfinților, profeților și înțelepților lumii, la astre și până la ordinele îngerești, ce suie într un avânt universal spre Sfânta Fecioară și spre Sfânta Treime din planul suprem al icoanei. Cine adâncește sensul atotcuprinzător al acestei arte nu mai e ispitit să creadă că ea ar fi o spontană emanație a abisului. Cugetat și asimilat până în ultimul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pesimiști o numesc iluzie deșartă, fiindcă își imaginează măduva lumii ca un rău imens și fără leac. Și totuși fericirea trebuie să fie, de vreme ce ea e setea cea mai adâncă și mai neistovită a vieții omenești; de vreme ce ea e tot avântul gigantic al spiritului omenesc, care se înverșunează să sfredelească munții, să străbată oceanele, să se cufunde în măruntaiele pământului, să plutească în văzduhuri, căutând-o mereu într-un galop nebun și fără odihnă sau portretizând-o cu o furie sacră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
durere de cap, tu ești durerea de cap! Nimeni nu zicea bătrânei: Ești o bătrână! Nimeni nu zicea bătrânului: Ești un bătrân! Nici un prinț nu-și refuza mila. Nimeni nu spunea: Un înșelător înșeală!”(Charles F. Jcan: Le milieu biblique avânt Jesus Christ, vol. II, p. 28. ) Tonul acestui poem aduce uneori cu amănunte cunoscute din descântecele poporului nostru, iar în totul pare un suspin universal după raiul pierdut. Bunătatea, care înfrățește toate viețuitoarele în aceeași neprihană primordială, e cântată la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
experiența durerii ce ne desfigurează cere, prin contrast, idealul unei fericiri absolute; experiența lucrurilor frumoase și osândite ruinei cerc, prin contrast, imaginea unei frumuseți inalterabile; stavila morții neînduplecate cere, prin contrast, nemurirea. Orice mare creație de cultură e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Dacă, din acest punct de vedere, civilizația se dezvoltă în cadrele morții, cultura ne apare ca o uriașă sfidare a morții, prin invocarea în simboluri plastice a primăverii veșnice de dincolo de mormânt. Toate epocile de creație culminantă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sentiment al distanței spirituale se adâncește cu proporții nesfârșite în acea capodoperă prin care culminează poesia lui Eminescu și care e Luceafărul. Poema e unul dintre cele mai înalte și mai vaste simboluri din câte a creat geniul artistic în avântul spre dezmărginire. Ea se desfășoară pe aceeași limită de sus, dincolo și dincoace de care apar în paralelă lumea frumuseții impasibile și nemuritoare și lumea vremelniciei și a pasiunilor. Ca în mitul platonic al Androginilor, ale cărui clemente nu o dată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noastră Și în suflet să-l primim Ca să nu-l lăsăm afară, Ci cu el, noi, să trăim! De ziua ta Un suflet bun să ai Și-un gănd frumos În faptă și în grai Pentru Hristos, Cu dragoste și-avânt Spre tot ce-i drept și sfânt, De ziua ta. Să fii în tot ce spui Cinstit și blând, Să nu fii nimănui Dator nicicând, Să mergi mereu curat Pe drumu-adevărat. Așa-ți dorim, așa, De ziua ta. Mereu mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce-i drept și sfânt, De ziua ta. Să fii în tot ce spui Cinstit și blând, Să nu fii nimănui Dator nicicând, Să mergi mereu curat Pe drumu-adevărat. Așa-ți dorim, așa, De ziua ta. Mereu mai plin de-avânt, Mai credincios, Mai bun, mai drept, mai sfânt, Mai ca Hristos, Să-i poți cu drag vedea În ceruri fața sa, Așa-ți dorim, așa, De ziua ta... Fă-ți timp! În trecere grăbită prin lume către veci Fă-ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
relație apropiată cu guvernul nu au conceput rezolvarea situației decât printr-o revizie teritorială amplă sau minoră. Pentru aceasta, Ungaria a avut la dispoziție instrumente abia din 1938, când "programul de la Győr", anunțat de Darányi Kálmán, a insuflat un uriaș avânt modernizării armatei, iar mica Antantă din august 1938, de la Bled, a contribuit cu o ultimă suflare la acordarea de drepturi egale Ungariei. Din păcate, acest plan de înarmare era departe de a aduce rezultate importante, deși, odată cu introducerea înrolării obligatorii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
infrastructurale importante în diferite regiuni, acompaniate de o deosebită atenție din partea guvernării, mai ales de grija pentru exclusivitate. De multe ori, însă, nu întâlneai decât stagnare. În domeniul teatrului, cei patru ani de administrație ungară au însemnat o epocă de avânt. Teatrul din Cluj a devenit cel de al doilea Teatru Național al țării. Și-a reprimit vechea clădire, pe care ministerul Culturii a renovat-o; scena a fost prevăzută cu o turnantă și cu o trapă. Importanța acestui teatru a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]